Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Anchetă despre cum (NU) ţin autorităţile române evidenţa efectelor adverse ale vaccinurilor (I)
 

Adevăruri oficiale ale autorităților române despre reacțiile adverse ale vaccinurilor

Un copil de un an a murit după ce a fost vaccinat ROR cu PRIORIX
• După 7 luni de la vaccinarea BCG, un alt copil a fost diagnosticat cu tuberculoză
• Ȋn același an, un bebeluș de 3 luni a decedat în urma efectelor adverse ale vaccinului BCG
• Autoritățile nu spun tot adevărul, iar Direcțiile de Sănătate Publică Județene nu raportează reacțiile adverse postvaccinale.

Ȋnchide ochii sau uită-te în altă parte. Asta i se spune copilului, atunci când medicul se apropie de el cu seringa. Ȋnchide ochii sau uită-te în altă parte este metoda pe care autoritățile române din domeniul sanitar o aplică și în cazul părinților, atunci când vine vorba de efectele adverse ale vaccinurilor. Serialul de articole ce începe astăzi nu este o pledoarie împotriva vaccinării copiilor. Am convingerea că părinții pot și trebuie să decidă ceea ce este mai bine pentru copiii lor, singuri și în cunoștință de cauză, având acces la toate informațiile, atât la cele referitoare la beneficiile vaccinării, cât și la cele despre reacțiile adverse ale vaccinurilor. Ȋn acest moment, părinților nu li spune tot adevărul. Acest serial de articole este o pledoarie pentru respectarea dreptului la informație al cetățenilor României, drept prevăzut de art.31 din Constituție, dar și de legea 46/2003 privind drepturile pacientului.

Vă vom dezvălui modul abil în care autoritățile ascund adevărul despre reacțiile adverse ale vaccinurilor, furnizând publicului analize incomplete și deci irelevante, solicitând în teritoriu informații doar despre reacțiile adverse ce apar în prima lună după vaccinare, menținând pe piață un vaccin chiar și după ce, în urma administrării acestuia, au fost înregistrate efecte adverse multe și grave, importând un alt vaccin, la doar câteva zile după ce Agenția Europeană a Medicamentului avertizase că e nevoie de studii suplimentare.

Acest serial de articole nu e o pledoarie împotriva vaccinării copiilor, e o pledoarie pentru aflarea adevărului despre aceste vaccinuri. Reacțiile adverse sunt monitorizate doar o lună. Se numesc „reacțiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI). Ca și cum ar putea exista și reacții adverse dezirabile, adică dorite… Metodologia de supraveghere a acestor reacții adverse, actualizată la 7 februarie 2013 și publică pe site-ul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), prevede că există „RAPI induse de vaccin, RAPI cauzate de erori programatice (apar ca urmare a utilizării unei doze sau căi de administrare incorecte sau a utilizării unui alt diluant față de cel recomandat), RAPI coincidenţe (se datorează întâmplării) și RAPI de cauză necunoscută”.

Nu toate cazurile de RAPI pot fi însă declarate. Conform definiției de caz, „toate reacțiile adverse vor fi raportate dacă sunt asociate temporal cu imunizarea. Acestea includ toate acele evenimente care apar în primele 4 săptămâni după administrarea vaccinului”. Există însă, chiar în analizele oficiale, situații concrete în care reacțiile adverse ale vaccinării au apărut după luni de zile! Aceeași metodologie elaborată de CNCSBT prevede că sunt monitorizate doar următoarele tipuri:
1. Toate cazurile de limfadenită consecutivă administrării de BCG.
2. Toate abcesele care se manifestă la locul injectării vaccinului.
3. Toate decesele pe care fie personalul medical, fie publicul, le consideră legate de vaccinare.
4. Toate cazurile care necesită spitalizare pe care personalul medical sau publicul le consideră legate de vaccinare.
5. Toate celelalte incidente medicale severe sau neobișnuite pe care personalul medical sau comunitatea le consideră legate de vaccinare
.”

Deși lista pare atotcuprinzătoare, apare din nou condiția: „Conform definițiilor standard corespunzătoare situațiilor de la punctele 3, 4 și 5, personalul medical poate considera că incidentul este legat de vaccinare dacă se manifestă la mai puțin de o lună după aceasta.Totuși, chiar dacă anumite incidente se manifestă mai târziu, ele pot fi legate de vaccinare”, admit specialiștii CNCSBT. Ei subliniază că „este important a se recunoaște că un sistem de supraveghere a RAPI, chiar dacă permite depistarea a numeroase probleme, poate lăsa să treacă neobservate incidente extrem de rare sau care se manifestă târziu. Pentru confirmarea prezenței sau absenței acestui gen de RAPI, se va proceda la studii speciale”. Acest gen de studii, dacă or fi fost realizate vreodată, nu au fost făcute niciodată publice.

În 2008, doar 10 județe au trimis rapoarte

Cine are obligația să monitorizeze și să raporteze reacțiile adverse? Conform Programul național de imunizare, Institutului Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) și structurile de specialitate de la nivel regional „coordonează supravegherea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI)”, iar serviciile/birourile de supraveghere și control al bolilor transmisibile din Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București „asigură funcționarea sistemului de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate”. Cei care „depistează, înregistrează și notifică Direcției de Sănătate Publică Județene reacțiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei” sunt medicii, adică „furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenței medicale primare și maternități, din sistemul public și privat”.

O armată de oameni. O structură bine ierarhizată, formată din specialiști în domeniu. Teoretic, rapoartele despre RAPI ar trebui să fie complete și relevante, să le ofere informațiile necesare celor din Ministerul Sănătății, dar și părinților care au dreptul să cunoască reacțiile adverse ale vaccinurilor administrate copiilor lor. Teoretic, n-ar trebui să existe nicio scurtcircuitare a informației, practic însă, după cum vom vedea, aceste rapoarte anuale sunt doar niște frânturi de adevăr.

Primele informații despre reacțiile adverse post vaccinale apar în „Analiza cazurilor de RAPI intrate în sistemul de supraveghere în anul 2008” a CNSCBT: „Ȋn cursul anului 2008 în cadrul sistemului de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) au fost raportate 25 cazuri, din care 1 infirmat, cu diagnosticul de hemoragie subarahnoidiană. Numărul de cazuri de RAPI raportate a fost în scădere față de anul 2006 (63 cazuri) și 2007 (28 cazuri)”. Cifrele nu sunt însă elocvente, iar compararea lor nu e corect făcută. Pentru că, așa cum se precizează și în raport, în 2008, „dintre cele 42 județe ale țării, doar 10 (24%) au raportat cazuri de RAPI, în scădere față de anul precedent (15 județe)”.

Dintre cele 24 cazuri de RAPI raportate, 20 au reprezentat apariții singulare, iar 4 cazuri au făcut parte dintr-un cluster”, se precizează în analiza CNSCBT. „Acest cluster (n.r. – grup) a fost raportat la CPCBT de către ASP Cluj și ISP Cluj și a fost depistat la Grădinița specială nr.2 din Cluj-Napoca. Doi din cei patru copii au avut vârsta de 4 ani, iar ceilalți doi au avut vârsta de 6 ani. Debutul cazurilor de RAPI s-a situat la 6-10 ore după administrarea vaccinului gripal Inflexal V, produs de Berna Biotech Italia SRL. Tabloul clinic a constat în febră 38,5⁰ – 39,5⁰ C, cefalee, unul din copii prezentând și dureri abdominale și vărsături.”

Din totalul cazurilor raportate în 2008 (24), „20 cazuri de RAPI (83%) au fost însoțite de reacții generale (febră, la care s-au adăugat diverse alte manifestări, în funcție de tipul de antigen vaccinal: convulsii tonico-clonice, rash, tulburări de mobilitate la nivelul membrelor inferioare, vărsături, dureri abdominale, tumefacție parotidiană). Restul de 4 cazuri de RAPI au fost însoțite doar de reacții locale (durere, tumefacție, eritem, abces la locul injectării).

Un singur caz de RAPI s-a soldat cu deces

Ȋn 2009, „în cadrul sistemului de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) au fost raportate 25 cazuri, din care 15 confirmate”. Analiza a fost efectuată de CNSCBT în baza informațiilor furnizate de 11 județe. Brăila a raportat 5 cazuri, Iași – 4, Arad și Sibiu – câte 3. Analiza nu precizează de ce 10 dintre cazurile raportate au fost infirmate. Ȋnsă ne dezvăluie la ce tipuri de vaccin au fost înregistrate reacțiile adverse.

Ȋn analiza CNSCBT se precizează că „din punct de vedere al tipului de RAPI, s-a înregistrat următoarea paletă de tablouri clinice: 4 reacții de tip anafilactoid; 2 reacții locale severe; 2 reacții de tip alergic; 2 reacții locale însoțite de febră; 1 reacție locală însoțită de febră și reacție anafilactoidă; 1 rujeoletă; 1 sindrom pseudogripal; 1 reacție cu manifestări generale (coincidență); 1 encefalită (coincidență).

Ȋn 2010, doar 15 județe au raportat cazurile de RAPI. Este interesant de observat că Direcţiile de Sănătate Publică Județene (DSP-urile) par să efectueze această raportare prin rotație și că doar trei dintre județe (Buzău, Gorj și Sibiu) au furnizat informațiile trei ani la rând.

Ȋn 2010 au fost raportate 35 cazuri de RAPI, toate confirmate. „Din punct de vedere al tipului de RAPI, s-a înregistrat următoarea paletă de tablouri clinice: 16 RAPI cu manifestări generale; 5 RAPI locale; 1 RAPI cu manifestări locale, asociate cu manifestări generale; 2 adenite axilare (postvaccinare BCG); 2 RAPI cu manifestări alergice cutanate; 4 RAPI cu manifestări alergice cutanate, asociate cu manifestări generale; 2 rujeolete; 1 reacție locală severă (asociată programului – abces la locul injectării), asociată cu manifestări generale; 1 RAPI de tip anafilactoid: colaps, bronho-spasm, artralgii intense, pasagere, febră, hipoglicemie, apărute după 3 ore de la administrarea Vaccinului tifoidic subcutanat; 1 RAPI cu afectarea sistemului nervos central: convulsii tonico-clonice cu durata de 10 min, stare de sufocare, stare de inconștiență cu durata de cca 30 min, afebrilitate, paloare, apărute după 133 de ore (cca 5 zile) de la administrarea Vaccinului gripal trivalent purificat și inactivat. Reacția a fost clasificată ca Eveniment Advers de Interes Special (EAIS) conform criteriilor EMEA (Agenția Europeană a Medicamentului).”

Ȋn 2011, cazurile de RAPI sunt raportate de DSP-urile din 17 județe. Cu două mai multe decât în anul precedent. Ȋn analiza CNSCBT apar 46 de cazuri, din care 45 confirmate. Cele mai multe, 14, sunt raportate de județul Iași. Urmează judeţul Neamț, cu 7 cazuri de reacții adverse postvaccinale. Din totalul cazurilor RAPI, 10 au fost înregistrare după administrarea vaccinului ROR – PRIROX, iar 8 – după administrarea vaccinului DTPa-VPI-Hib + ROR – PENTAXIM + PRIORIX. Alte 7 cazuri au apărut în urma vaccinării BCG (5 pentru BCG-VACCINE SSI, produs în Danemarca și 2 pentru BCG Bulgaria). Era doar preambulul dezastrului ce va urma în anii următori.

20 dintre copiii care au prezentat reacții adverse aveau sub un an, iar 13 împliniseră vârsta de 1 an. A fost înregistrat și un deces. „Un singur caz de RAPI s-a soldat cu deces, se precizează în analiza CNSCBT, copil în vârstă de 1 an, cu greutate la naștere de 2600 g, la care vaccinul ROR (vaccin viu atenuat) a fost administrat în perioada de incubație pentru varicelă, fapt care nu putea fi prevăzut de către medicul care a supervizat vaccinarea. Toate celelalte cazuri au fost recuperate.” Copilul de 1 an, despre a cărui moarte nu s-a pomenit nimic în presă, n-a mai fost „recuperat”. Ȋn statistici, decesul lui nu înseamnă decât o cifră. E o „victimă colaterală”, într-o lume în care contractele cu firmele farmaceutice ce furnizează vaccinuri în România par a fi mult mai importante decât viața.

Supravegherea Reacțiilor Adverse Postvaccinale Indezirabile (RAPI) a funcționat la un nivel superior în anul 2011, comparativ cu cei patru ani anteriori. Există, însă, diferențe între județe în ceea ce privește performanța supravegherii: județe care raportează RAPI anual, județe care au raportat un număr mai mare de cazuri, reușind să dinamizeze supravegherea, în ultimii trei ani, județe (18!) care nu au depistat niciun caz de RAPI în ultimii 4 ani”, se arată în finalul analizei din 2011. Asta a dedus CNSCBT din lipsa informărilor: că dacă DSP-urile nu și-au făcut treaba și nu au întocmit rapoartele, înseamnă că nu au depistat niciun caz de RAPI. Pe principiul care se aplică perfect, chiar de la nivel central: „lucrurile despre care nu se vorbește nu există”.

Citiți continuarea acestui articol



yogaesoteric
10 mai 2016
 
 
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga