Comisia stranie a lucrului deloc făcut. Reporterii «Gândul» au căutat Proiectul de ţară la Cotroceni. Ce au aflat despre «documentul strategic»

Promis în plină criză la nivel european, generată de Brexit, „Proiectul de Ţară”, „cel mai important document strategic al României” pe care şeful statului, Klaus Iohannis, îl anunţa pe 24 iunie anul trecut, la finalul consultărilor cu prim-ministrul, guvernatorul Băncii Naţionale şi liderii partidelor politice parlamentare pe tema rezultatelor referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii, se află la stadiul de „draft”, după mai bine de nouă luni de la înfiinţarea comisiei prezidenţiale, delegată pentru a se ocupa de realizarea lui.

Gândul a stat de vorbă cu mai mulţi membri ai comisiei în demersul de a afla ce se petrece cu redactarea documentului şi data la care acesta ar putea fi dat publicităţii, însă a primit răspunsuri precum „Eu nu vă pot spune nimic” sau „Nu pot comenta despre asta”, dar şi lămuriri, mai mult sau mai puţin clarificatoare, din partea rectorului Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, Ioan Aurel Pop, şi consilierului prezidenţial Leonard Orban, care coordonează comisia alături de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Concret, în nouă luni de zile au avut loc două reuniuni ale Comisiei Prezidenţiale, privind elaborarea Proiectului de ţară, conform informaţiilor publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale şi ulterior munca s-a desfăşurat la nivelul grupurilor de lucru. „Ne-am întâlnit de câteva ori iniţial în plen şi apoi, prin consens, am decis că e mai bine să lucrăm pe comisii şi încă faza asta de lucru nu s-a finalizat”, a declarat pentru Gândul Ioan Aurel Pop. Acest lucru a însemnat, cel puţin în cazul subcomisiei „Dimensiunea socială şi culturală” pe care Aurel Pop o coordonează, o serie de corespondenţe pe e-mail. „Suntem pe cale să finalizăm un draft legat de domeniul nostrum. (…) Norocul este cu aceste metode deosebite de a lucra prin e-mail, am făcut observaţii, completări fiecare”, a spus Aurel Pop. În ceea ce priveşte un eventual termen de finalizare, „nu e un proiect care să funcţioneze pe bază de «o dată fixă»”, susţine Leonard Orban. Nici la nivelul „consensului politic” lucrurile nu par să stea mai clar, membrii comisiei urmând să se vadă „probabil pentru a definitiva proiectul în perioada următoare”, conform liderului grupului Minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.

„Acum este momentul să recuperăm, este momentul elaborării unui nou proiect de ţară, lucru pe care îl vom face împreună”. Este declaraţia pe care şeful statului, Klaus Iohannis, o făcea pe 24 iunie, anul trecut, la finalul consultărilor cu prim-ministrul, guvernatorul Băncii Naţionale şi liderii partidelor politice parlamentare pe tema rezultatelor referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii, care au trimis unde de şoc în întreaga Europă.

La trei luni distanţă, mai exact pe 20 septembrie 2016, se înfiinţa Comisia prezidenţială „pentru a elabora Proiectul de ţară, scopul acesteia fiind de a dezbate şi a trasa direcţii de dezvoltare şi de modernizare a României, precum şi de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor şi formaţiunilor politice parlamentare”, conform celor precizate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Anunţul era făcut de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi, iar, conform Deciziei pentru înfiinţarea comisiei, activitatea forului ar fi urmat să înceapă de pe 30 septembrie sub coordonarea consilierilor prezidenţiali Leonard Orban şi Cosmin Marinescu, fiind alcătuit din 24 de membri, persoane independente, reprezentanţi ai Guvernului, partidelor şi formaţiunilor politice parlamentare.

„Toţi membrii comisiei sunt hotărâţi să se implice, toţi au venit cu idei foarte bune, cu evaluări foarte bune, şi cred că vom avea în timp util realmente un Proiect de Ţară, care reprezintă o viziune pentru România. Avem nevoie de o viziune pentru România şi asta va fi Proiectul de ţară”, declara, pe 4 octombrie 2016, la finalul primei şedinţe a comisiei, Klaus Iohannis.

Totodată, la acel moment, şeful statului sublinia faptul că „Proiectul de Ţară, în final, va fi un document strategic, scurt, clar şi uşor de înţeles”, care „va stabili liniile generale de dezvoltare ale României”, urmând ca, după elaborarea primei formei a documentului, el să fie pus în dezbatere publică, prevăzută a dura „luni de zile, după care va fi adaptat, în funcţie de rezultatul acestei dezbateri, şi va intra în concilierea politică”.

Însă, cu toate că şeful statului estima, la acel moment, că „până la alegerile parlamentare (n.r. – de pe 11 decembrie 2016), comisia va avea probabil deja primele rezultate” şi „documentul primar în aproximativ o jumătate de an”, lucrurile nu au evoluat chiar în această direcţie. Următoare reuniune a Comisiei Prezidenţiale privind elaborarea Proiectului de ţară a avut loc pe 9 noiembrie 2016, la Palatul Cotroceni, iar de atunci munca s-a desfăşurat la nivelul celor patru grupuri de lucru din cadrul comisiei, care încă nu au finalizat draftul documentului, deşi au trecut mai bine de nouă luni de la înfiinţarea comisiei.

Gândul a încercat să stea de vorbă cu cei care alcătuiesc comisia pentru a afla în ce stadiu se află elaborarea documentului şi când ar putea fi dată publicităţii o primă variantă a sa. Răspunsurile primite din partea unor membri au fost „Eu nu vă pot spune nimic”, „Nu pot comenta despre asta” sau „Cel mai bine e să îl întrebaţi pe preşedinte”, dar au fost şi altele mai mult sau mai puţin lămuritoare care au arătat că redactarea proiectului se află la stadiul de „draft”, la nivel de grupuri de lucru şi că, de la un anumit punct, dezbaterea s-a realizat prin intermediul corespondenţei online.

„Am lucrat într-un alt ritm decât la început. Din cei 24 de membri s-au construit patru subcomisii a câte şase oameni şi eu şi câţiva colegi ai mei am lucrat pe tema « Educaţie, cercetare, politică socială » într-un ritm mai puţin intens pentru că, de când ne-am întrunit de câteva ori, au fost alegeri, o perioadă electorală, pe urmă o perioadă mai frământată legată de protestele din piaţă, după aceea alte preocupări pentru că fiecare dintre noi avem propriile noastre joburi, însă suntem în corespondenţă prin e-mail, suntem pe cale să finalizăm un draft legat de domeniul nostru, lucrăm cu oficialii de la Cotroceni care ne ajută logistic în ceea ce priveşte comisia. Aşteptăm să ne întrunim din nou în plen, dar nu v-aş putea spune când, pentru a pune cap la cap cele patru drafturi din care să rezulte un material care, sigur, mai are nevoie de foarte multe finisări până când să îi fie înfăţişat preşedintelui României şi să fie pus în discuţia opiniei publice”, a declarat, pentru Gândul, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop, cel care conduce grupul de lucru „Dimensiunea socială şi culturală”.

Potrivit lui Aurel Pop, următoarele întâlniri în plen „vor avea loc într-un viitor foarte apropiat”.

În aceeaşi linie s-a menţinut şi liderul grupului Minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, care a declarat pentru Gândul că urmează să se vadă „probabil” cu colegii săi de comisie pentru „a-l definitiva în perioada următoare”.

La rândul său, Leonard Orban, unul dintre cei doi consilieri prezidenţiali care coordonează comisia, a declarat pentru Gândul că elaborarea Proiectului de Ţară se află „în stadiul pregătirii contribuţiilor grupurilor de lucru”.

Întrebat dacă a fost stabilit un termen pentru prezentare, Orban a răspuns că se aşteaptă „în următoarele săptămâni” definitivarea acestor contribuţii, „urmând ca ele să fie discutate ulterior în plen”, fără să avanseze o dată exactă, în condiţiile în care „nu e un proiect care să funcţioneze pe bază de«o dată fixă»”.

„E în funcţie de contribuţiile avute, după aceea va urma, după definitivarea unui prim-proiect al documentului, un proces de consultare largă. E prematur să stabilim, să spunem foarte clar «la momentul ăsta» sau «mai devreme sau mai târziu»”, a mai spus Orban.

Lucian Croitoru şi Dan Dungaciu, alţi doi membri ai comisiei, nu au vrut să facă vreun comentariu pe tema activităţii acesteia.

Citiţi şi:

Slugile geopoliticii. Din gândirea politică a preşedintelui României: Decât slugă la ruşi, mai bine slugă la americani

Pușcăria ca proiect de țară? 4 milioane de români implicați în dosare penale? (I)

yogaesoteric
27 iulie 2017