Serbia dă în judecată NATO: Peste 15 tone de bombe cu uraniu au fost aruncate asupra Iugoslaviei în anul 1999 / Rusia: SUA au folosit 300 de tone de uraniu sărăcit în timpul invaziei din Irak

Crime împotriva umanității: Serbia a dat în judecată NATO. Peste 15 tone de bombe cu uraniu au fost aruncate asupra Iugoslaviei în anul 1999

Peste 4.000 de cetățeni din Serbia, inclusiv din Kosovo și Metohija, au dat în judecată NATO. Diagnosticul lor de cancer este o consecință directă a bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei din anul 1999.

În anul 2022, Srdjan Aleksic, un avocat din Nis, Serbia, a început un proces juridic împotriva NATO. Din anul 2017 (când a început strângerea de probe) și până în prezent, peste patru mii de cetățeni din Serbia (inclusiv Kosovo și Metohija) s-au arătat interesați să dea în judecată NATO din cauza propriilor diagnostice de cancer și a diagnosticelor membrilor familiilor lor care, în opinia lor, au o legătură directă cu bombardamentele asupra Iugoslaviei din 1999, în care s-a folosit uraniu.

NATO a mărturisit deja că a aruncat peste 15 tone de uraniu peste Kosovo și Metohija și în părțile sudice ale Serbiei, cum ar fi Presevo, Bujanovac și Vranje.

Ca urmare a acestor bombardamente, peste treizeci de mii de persoane din Serbia sunt diagnosticate anual cu cancer, într-o țară care, înainte de bombardamentele din 1999, avea mai puțin de șapte mii de cetățeni diagnosticați cu cancer în fiecare an. Serbia este acum țara din Europa care are cel mai mare număr de diagnostice de cancer și a doua din lume.

Andjelo Fiore Tartalja, un avocat din Italia, face parte din echipa juridică a lui Srdjan Aleksic și îl consiliază în ceea ce privește procesele intentate împotriva NATO în numele cetățenilor sârbi.

Tartalja a câștigat peste 350 de procese în Italia, în care a dovedit că soldații și ofițerii italieni din forțele de menținere a păcii care au fost staționați în Kosovo și Metohija (după bombardamente), unde a fost aruncată cea mai mare cantitate de bombe cu uraniu, au fost diagnosticați cu cancer și mulți dintre aceștia au murit ca o consecință directă a uraniului din bombele NATO. În analiza sângelui lor s-a găsit de 500 de ori mai mult metal decât în mod normal.

Peste șapte mii de soldați și ofițeri italieni au fost diagnosticați cu cancer după ce au servit în Kosovo și Metohija, iar 400 au decedat. De asemenea, este important să subliniem faptul că nu numai în Serbia s-a înregistrat o creștere uriașă a numărului de diagnostice de cancer, ci și în țările vecine, cum ar fi în Bulgaria, România, Macedonia de Nord, precum și în Bosnia și Herțegovina.

Se crede că particulele din bombele cu uraniu se extind foarte mult după ce își ating ținta (în funcție de o serie de factori) și că uraniul are nevoie de peste 4,5 miliarde de ani pentru a se dezintegra și că rămâne în sol mii de ani și poate chiar mai mult. Așadar, NATO nu numai că este responsabilă de „crime împotriva umanității” atunci când folosește aceste bombe și lasă în urmă mine reziduale, a mai comis și crima de ecocid, prin care a afectat și distrus ecosistemul și biodiversitatea Serbiei. Deși acest fapt nu a fost încă recunoscut ca o crimă în dreptul internațional, se are în vedere pentru ca atât oamenii, cât și corporațiile și armatele să poată fi trași la răspundere pentru crimele de poluare nocivă.

Srdjan Aleksic și echipa sa de avocați au colectat până în prezent documentația medicală și de împuternicire a 1.500 de cetățeni, iar 35 de cazuri au fost depuse la instanța superioară din Belgrad. În fiecare lună, ei depun 10 cazuri noi și vor continua să facă aceasta. În cazurile în care reclamantul a decedat, membrii familiei au transmis documentația medicală și vor continua procedura în numele lor, urmând ca și aceste cazuri să fie depuse la instanța superioară din Belgrad.

Srdjan Aleksic și echipa sa de avocați nu sunt interesați de câștiguri financiare și nu-și taxează clienții pentru activitatea lor juridică, deoarece majoritatea reclamanților, care provin din părțile de sud ale Serbiei, sunt extrem de săraci și și-au vândut deja aproape tot ceea ce aveau doar pentru a fi tratați pentru cancer. Se crede că mai mulți reclamanți ar da în judecată NATO, însă taxele doar pentru a începe procesul juridic în Serbia sunt de 350 de euro, iar majoritatea oamenilor din sudul Serbiei nu au mijloacele necesare pentru a plăti aceste taxe. Srdjan Aleksic are, de asemenea, o agendă personală, deoarece mama sa și mulți dintre membrii familiei sale din satul său de lângă Bujanovac au murit de cancer după bombardamentele NATO.

Din cauza creșterii numărului de diagnostice de cancer în Bosnia și Herțegovina după bombardamentele NATO din 1995, mulți cetățeni se gândesc să dea în judecată NATO, considerând că uraniul folosit atunci este, de asemenea, cauza diagnosticelor de cancer. În prezent, aceștia așteaptă să vadă rezultatul proceselor din Serbia înainte de a începe procedurile legale.

NATO a răspuns afirmând că beneficiază de imunitate și că nu este cazul să răspundă în fața instanței superioare din Belgrad datorită Acordului de tranzit semnat în 2005 între Serbia și NATO și datorită aderării Serbiei la Parteneriatul pentru pace în 2006.

Acordul de tranzit și Parteneriatul pentru pace nu au nicio legătură cu cazurile juridice menționate în acest articol. Acordul de tranzit este pur și simplu un acord care permite forțelor aliate care servesc în cadrul KFOR să treacă pe teritoriul sârb. Parteneriatul pentru Pace reprezintă cooperarea Serbiei cu NATO și cu Tribunalul de la Haga. Srdjan Aleksic spune că imunitatea nu poate fi pusă în aplicare retroactiv, deoarece bombardamentele au avut loc în 1999, iar acordurile au fost semnate șase ani mai târziu. Procesele au fost amânate din cauza morții colonelului Dragan Stojcic (a servit 280 de zile la granița dintre Kosovo și Serbia și în Kosovo) care a decedat din cauza cancerului. El a fost primul reclamant care a dat în judecată NATO. Soția sa va continua procedura în instanță. Se așteaptă ca procesele să înceapă spre sfârșitul anului 2023.

**********

Rusia: SUA au folosit 300 de tone de uraniu sărăcit în timpul invaziei din Irak

SUA au folosit „nu mai puțin de 300 de tone de uraniu sărăcit” în primii ani ai războiului din Irak, a declarat comandantul Forțelor de protecție radiologică, chimică și biologică ale armatei ruse.

„În 2003-2004, SUA au folosit pe scară largă astfel de muniții în loviturile asupra unor ținte din orașele irakiene: Amarah, Bagdad, Basra, Karbala, Fallujah. Potrivit ONU, SUA au folosit nu mai puțin de 300 de tone de uraniu sărăcit în Irak”, a declarat Igor Kirillov reporterilor.

El a adăugat că numai în Fallujah, consecințele radioactive rezultate au fost „mai grave decât cele petrecute la Hiroshima și Nagasaki”.

„Acest oraș este încă numit al doilea Cernobîl”, a subliniat oficialul rus.

O investigație realizată în 2018 de Al Araby, arată că Irakul a înregistrat cea mai mare rată de malformații congenitale din lume în deceniul precedent. Aceste rate au fost mai grave în Fallujah, care a fost împroșcat cu uraniu sărăcit și fosfor alb de către forțele coaliției americane.

„Potrivit guvernului irakian, în 2005, incidența cancerului în țară din cauza folosirii munițiilor cu uraniu sărăcit a crescut de la 40 la 1.600 de cazuri la 100.000 de cetățeni. În acest sens, la 26 decembrie 2020, Bagdadul a intentat un proces oficial la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm împotriva Washingtonului, cerând despăgubiri pentru daunele suferite”, a adăugat Kirillov.

În 2014, grupul olandez pentru pace Pax a dezvăluit că avioanele și tancurile americane au tras aproape 10.000 de gloanțe cu uraniu sărăcit în Irak, multe dintre acestea fiind trase în zone populate sau în apropierea acestora.

Oficialul de la Kremlin a făcut această declarație ca răspuns la oferta guvernului britanic de a furniza Ucrainei cartușe perforante care conțin uraniu sărăcit.

Uraniul sărăcit este un produs secundar al creării uraniului îmbogățit, utilizat în combustibilul nuclear și în arme. Deși nu poate genera o reacție nucleară, uraniul sărăcit are o densitate mai mare decât plumbul, ceea ce îl face foarte atractiv pentru a fi folosit ca proiectil.

„Este atât de dens și are atât de mult impuls încât continuă să treacă prin blindaj – și îl încălzește atât de mult încât ia foc”, a declarat pentru Al Jazeera Edward Geist, expert în domeniul nuclear la organizația de cercetare RAND.

Oficialii americani au susținut decizia Londrei, susținând că muniția „nu este nici pe departe pe cale să intre în sfera armelor nucleare”.

„Acesta este un tip de muniție obișnuită……. Dacă Rusia este deosebit de îngrijorată de bunăstarea tancurilor și a soldaților lor din tancuri……. ar putea pur și simplu să le ducă peste graniță înapoi în Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby.

Programul de Mediu al ONU a descris muniția cu uraniu sărăcit drept „metal greu toxic din punct de vedere chimic și radiologic”. Un raport din 2001 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a concluzionat că uraniul sărăcit se poate acumula la suprafața solului și poate intra în lanțul alimentar, în timp ce praful de uraniu poate fi inhalat și reținut în plămâni.

Planul Londrei de a trimite armele radioactive în Ucraina a ieșit la iveală odată cu împlinirea a 20 de ani de la invazia Irakului. În decembrie anul trecut, marina americană a numit o navă de război de ultimă generație „USS Fallujah”.

Citiți și:
Chiar dacă sunt folosite doar împotriva blindatelor, efectele cumplite ale muniției cu uraniu sărăcit asupra populației civile sunt similare cu cele ale supraviețuitorilor de la Hiroshima
Putin și-a schimbat tonul după anunțul Marii Britanii privind furnizarea de obuze cu uraniu sărăcit Ucrainei: „Ne rezervăm dreptul de a utiliza arme nucleare”
Toxicolog: NATO a aruncat tone de uraniu epuizat asupra Iugoslaviei

 

yogaesoteric
27 iulie 2023