Conjurația miliardarilor marxiști

Care este cauza multora dintre evoluțiile surprinzător de rapide și deseori bizare ale lumii occidentale contemporane, de la radicalizarea ideologiilor de gen și până la războaie și închiderea economiilor? Urmărește să răspundă, în ultimul ei volum, Hanne Nabintu Herland, o scriitoare născută în Congo din părinți norvegieni. Este influentă în mediul online în Europa, opunându-se globalismului și feminismului radical, criticând „ordinea liberală” pentru că atacă valorile tradiționale.

Cum suntem în plin război între autocrație și democrație și cum aceasta este doctrina echipei care conduce acum cea mai mare putere a lumii, Statele Unite, se cuvine să fie spus din capul locului că Herland a fost invitată, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, la televiziunea rusă RT și că ambasada Federației Ruse în Norvegia a recomandat site-ul său ca sursă de informare despre Rusia. Pe lângă acest „păcat”, Herland a fost acuzată de rasism, pentru că ea consideră că, actualmente, forma predominantă de manifestare a rasismului este împotriva albilor.

În ultima sa carte, Herland reia o argumentație deseori întâlnită: „Niște companii private mastodont domină total modul nostru de viață, ceea ce mâncăm, ceea ce bem, ceea ce privim la televizor, ceea ce îmbrăcăm și ce votăm”. Deseori, branduri între care există o mare concurență sunt deținute de aceeași companie mamă. Același aspect este valabil și pentru presa de „stânga” și de „dreapta”. 90% din presa din Statele Unite este controlată de doar șase corporații. Cât privește competiția politică, cei mai bogați 0,01% dintre americani asigură 40% din donațiile pentru campaniile electorale.

Într-o asemenea lume, cei mai bogați devin și mai bogați. Herland scrie că 82% din bogăția produsă în 2017 s-a dus în buzunarele celor mai bogați 1%, în timp ce cei mai săraci 3,7 miliarde de oameni ai lumii nu au beneficiat de niciun cent.

De fapt, oamenii săraci sau de condiție medie sărăcesc și mai mult, pe măsură ce bogații se îmbogățesc. Cei mai bogați au făcut averi în perioada tragică a pandemiei, iar restul s-au prăbușit într-o sărăcie de neimaginat. Strategia închiderii economiei a dus la creșterea profiturilor celor bogați. În câteva luni din anul 2020, averea lui Bill Gates a crescut cu 75 de miliarde de dolari, averea lui Jeff Bezos cu 67 de miliarde de dolari, cea a lui Mark Zuckerberg cu 38 de miliarde, iar cea a lui Elon Musk cu 33,6 miliarde de dolari.

În acest timp, 48% dintre micii afaceriști din America au trecut printr-o perioadă grea. O treime dintre ei au falimentat, iar afacerile deținute de americanii de culoare au fost lovite și mai rău.

Herland îmbrățișează o teză tot mai răspândită: din punct de vedere istoric, Vestul regresează, iar cei foarte bogați devin un soi de nobili feudali, stăpâni peste o clasă de șerbi care se extinde tot mai mult.

Dintre atâtea locuri comune pe care le vizitează în cartea sa, Herland iese în evidență vrând să demonstreze că la originea acestei evoluții lamentabile se află marxismul. Începând din anii 1960, de la mișcarea „sex and drugs”, marxismul a început să erodeze cultura vestică, să o otrăvească, să corupă și să distrugă ceea ce s-a aflat la baza evoluției occidentale.

Marxiștii au facilitat obținerea controlului total de către cei mai bogați. Aproape toate subiectele majore de astăzi – politizarea științei, ascensiunea unor grupuri (marxiste) precum Black Lives Matter, marginalizarea globală a creștinilor, alimentarea tensiunilor sociale, rescrierea istoriei – sunt generate de rolul disproporționat jucat de un cerc restrâns de elite cu o agendă profund ideologizată.

„Atacul marxist împotriva valorilor istorice ale Vestului a slăbit nucleul culturii noastre, a distrus stabilitatea socială și familia, a redus libertatea de exprimare și a pus pumnul în gura oamenilor. A înlăturat obstacolele și le-a permis miliardarilor să dețină controlul. Combinația dintre corporațiile private și ideologiile socialiste a dus la dezvoltarea unei gândiri unice, în care populației i se cere să fie de acord cu consensul la care au ajuns liderii, ceva nu foarte diferit de ce s-a petrecut cu național socialismul în Germania de dinainte și din timpul celui de al Doilea Război Mondial”, scrie Herland.

Marxismul este capabil să exploateze orice mediu în care libertatea se reduce și este înlocuită cu gândirea de turmă. Herland îl citează pe Lenin: „Trebuie să fim pregătiți să folosim trucuri, amăgiri, încălcarea legii, trebuie să ascundem adevărul……. Putem și trebuie să scriem într-o limbă care să semene în rândul maselor ura, repulsia și disprețul față de cei care nu sunt de acord cu noi”. În viziunea lui Herland, acestea sunt tacticile folosite astăzi în discursul politic și în cel din mass-media.

Citiți și:
De ce ideologia marxistă prinde?
Planul neomarxiștilor pentru controlarea societății și a generațiilor viitoare

yogaesoteric
19 decembrie 2023