Alegi yoga, alegi fericire, armonie, împlinire

Cercetările realizate în Occident confirmă pe zi ce trece adevărurile revelate de filosofía orientală. Yoga tinde să se autentifice ca ştiinţă şi în termenii moderni, răspunzând în mod binefăcător la evaluările influenţei pe care o are asupra sănătăţii trupului, psihicului şi chiar a comportamentului uman în general.

Emoţia ce este întotdeauna în mod corespondent corelată cu aspiraţia manifestată face apoi să apară ecoul nuanţat al gândirii atât în trup, cât şi în propriul univers lăuntric

„În termenii evidenţelor care deja există pentru efectele psiho-fiziologice ale practicii yoga, istoric cred că ar fi necesar să ne întoarcem la anii ’50”, afirmă Sat Bir Khalsa, lector în cadrul şcolii medicale de la Harvard. „O mulţime de studii demonstrează încă din acea perioadă faptul că aceste practici conferă capacitatea de a alege în mod conştient felul în care reacţionăm la stres.”

„Stresul este reprezentat de gândirea sterilă, necontrolată care lucrează peste program, de sentimentul de frică, de sentimentul de a fi pierduţi în lumea în care se petrec atâtea şi atâtea”, afirmă Bruce Lipton, specialist în epigenetică.

„Biologia pe care o predau, epigenetica sau «noua ştiinţă» confirmă faptul că modul nostru de a gândi este adevăratul responsabil al stării sănătăţii şi structurii noastre biologice. Consultând genele, a reieşit că numai 1% dintre problemele de sănătate au cauze ereditare. 90% dintre problemele de sănătate au la bază stresul.”

Ia neîntârziat taurul stresului de coarne

Cum ne ajută yoga? Ca origine a bolilor, stresul se situează undeva la confluenţa conștiință-trup, exact una dintre zonele în care acţionează yoga.

Când vrem să relaxăm trupul, n-o putem face decât dacă ne calmăm şi gândurile, întrucât există o legătură strânsă între cele două.

lată ce ne explică neuro-oftalmologul Mithu Storoni, autoare a cărţii Dovada stresului: „Respiraţia este cel mai puternic instrument pe care îl avem la îndemână pentru a controla modul în care reacţionăm la stres.

Cea mai simplă metodă de a face asta este să respirăm cât mai rar, umplându-ne plămânii şi urmărind să le mărim volumul cât mai mult de la o respiraţie la alta. Studiile care s-au făcut asupra celor care realizează tehnici de PRANAYAMA (tehnici yoga de respiraţie) în care respiraţia este foarte amplă şi prelungită, au arătat că este cu putinţă să ne reducem presiunea sangvină prin controlul respiraţiei.

Presiunea sangvină este guvernată de sistemul nervos simpatic, care este totodată şi mesagerul reacţiei noastre la stres. Putem aşadar observa cum, modificându-ne respiraţia, ne putem foarte uşor influenţa şi reacţia la stres.

În cadrul şedinţelor de practică yoga, pe măsură ce trecem de la o ASANA la alta, ne creăm noi şi noi provocări. Exerciţiile de tip HATHA YOGA recheamă conştiinţa înapoi în trup. Pentru asta putem să ne folosim şi de respiraţie. Pentru că pe măsură ce cortexul prefrontal sau anumite părţi ale acestuia conlucrează către redirecţionarea atenţiei, urmărind să ne calmăm, atunci luăm taurul stresului de coarne. Utilizarea respiraţiei în acest proces este aşadar foarte utilă.

Respiraţia împreună cu efortul de a-ţi redirecţiona atenţia intensifică semnalul sistemului nervos parasimpatic şi reduc activitatea celui simpatic.”

Simpaticul şi parasimpaticul merg mână în mână

„Pe măsură ce progresăm, aceste efecte vor depăşi cadrul rezervat strict şedinţelor de yoga şi se vor reflecta şi în viaţa noastră cotidiană.

Când vom avea de-a face cu situaţii stresante, ne vor aminti să recurgem la aceleaşi procedee la care am recurs în cadrul practicii yoga – controlul respiraţiei şi refocalizarea atenţiei – folosindu-ne exact aceleaşi părţi ale cortexului nostru prefrontal.

Respiraţia este aşadar un instrument foarte puternic pe care-l putem folosi şi în cadrul practicii yoga, şi în afara ei. Putem exersa utilizând-o în cadrul fiecărei ASANA.”

Sistemul nervos simpatic, ca şi sistemul nervos parasimpatic, este o parte a sistemului nervos vegetativ care guvernează reflexe inconştiente. Între altele, este responsabil şi cu răspunsul de tipul „luptă sau fugi”.

Cele două sisteme – simpaticul şi parasimpaticul – au activitate complementară: atunci când unul dintre ele este activ, celălalt intră în repaus, condiţionându-se astfel reciproc.

Sistemul nervos parasimpatic se ocupă cu relaxarea, odihna și digestia, aşadar scoaterea din starea de alertă specifică sistemului simpatic este extrem de importantă pentru sănătatea noastră. Respiraţia este unul dintre procesele inconştiente guvernate de sistemul nervos simpatic, asupra căruia putem totuși interveni la voinţă, reglând-o aşa cum a fost descris mai sus. Influenţând sistemul nervos simpatic, influenţăm sistemul nervos parasimpatic şi o serie de factori importanți pentru sănătatea noastră.

Este foarte important să facem uz de aceste pârghii atunci când practicăm ASANA-e, pentru a obţine efectele scontate prin yoga. Aşadar respiraţia este un instrument foarte puternic pe care îl putem utiliza atât în intervalul rezervat practicii yoga, cât şi în restul timpului, în situaţiile cu care ne confruntăm zi de zi.

„Există ceva cu adevărat extraordinar. Aceste practici ascund o forţă formidabilă. Şi acesta constituie obiectul cercetărilor noastre”, afirmă Bruce Lipton, specialist în epigenetică.

„Cu cât ne controlăm mai bine gândirea, cu atât devenim mai puternici. Tot mai multe studii ştiinţifice vin să confirme faptul că yoga are literalmente capacitatea de modifica structura creierului.”

Toţi aceia care practică într-un mod atent, entuziast şi perseverent nu mai au deloc nevoie de dovezi

Sat Bir Khalsa, lector în cadrul facultăţii de medicină de la Harvard, consideră că „unul dintre punctele forte care fac ca yoga să fie ceea ce este îl reprezintă posturile trupeşti, exerciţiile de elongaţie, mişcările şi tehnicile de respiraţie şi de relaxare – elemente fundamentale în această practică străveche”.

Tradiţional sunt cunoscute sub denumirea de HATHA YOGA şi PRANAYAMA. „Ele antrenează trupul pentru o mai bună funcţionare a întregului ansamblu.”

„Totul există cu un scop în yoga. Cultura occidentală este foarte ancorată în planul fizic, foarte materialistă”, explică Saul Oavid Raye, fondator al societăţii Atma Yoga şi muzician.

„Avem aşadar nevoie de foarte multe posturi (ASANA) care să ne readucă atenţia şi conştiinţa înapoi în trup, pentru că dacă doar am sta aşa, căutând să medităm, s-ar putea să ne simţim, cel puţin la început, plictisiţi. Odată ce înţelegem cum să revenim în trup, putem experimenta stări minunate şi din ce în ce mai profunde.”

Directorul Institutului de Yoga din Sydney, Michael de Manincor, vorbeşte despre beneficiile practicii yoga, aşa cum au fost observate în cadrul unui studiu ştiinţific riguros al acestei discipline. „Cei care au experimentat beneficiile practicii yoga pe propria piele nu au nevoie de nicio dovadă exterioară, nu au nevoie de niciun studiu care să-i convingă că yoga este bună”, afirmă el.

„Există, desigur, şi persoane care au nevoie de o cercetare ştiinţifică solidă, sistematică asupra a ceea ce se petrece de fapt pentru a avea încredere în aceste practici şi cărora evidenţele oferite cu generozitate de mulţi nu le sunt îndeajuns.

În ultima vreme ne-am ocupat aşadar cu cercetarea efectelor practicii yoga în ceea ce priveşte tulburările de depresie şi anxietatea. Cel mai semnificativ rezultat pe care l-am observat a fost o descreştere în măsurătorile efectuate de noi în ceea ce priveşte stările de depresie.

Am comparat o grupă de subiecţi care a practicat yoga pe un interval de şase săptămâni cu o grupă de control care continua cu tratamentul de rutină.

Am constatat o diferenţă notabilă între cele două grupe de subiecţi, mai precis o reducere cu 33% a factoriilor care descriau depresia, anxietatea și epuizarea psihică generală la grupul care a practicat yoga.”

Chiar şi puţin din ceea ce este eminamente benefic şi dumnezeiesc înseamnă enorm per ansamblu

„Am observat, de asemenea, şi o creştere în rezistență – şi aceasta este un factor foarte important în echilibrul lăuntric. De asemenea, am observat creşteri şi în frecvența experienţelor benefice raportate de subiecţi şi, proporțional, o reducere în frecvenţa experienţelor nefaste, perturbatoare.

Durata medie a practicii yoga realizate de subiecți a fost de 12 minute/zi, timp de şase săptămâni. Probabil cele mai importante rezultate obţinute au fost scăderea factorilor ce descriu depresia şi anxietatea.

Însă fiecare dintre celelalte criterii observate ne-au ajutat la crearea unui tablou complet asupra ameliorărilor pe care yoga le aduce sănătăţii.

Concluziile la care am ajuns au fost că dacă oamenii fac în fiecare zi câte puţin din ceva binefăcător, ce implică mişcare armonioasă, respiraţie ritmată, o priză de conştiință ce este constantă si relaxare plenară, în conformitate cu metodologia sistemului yoga, toate acestea chiar generează anumite efecte favorabile reale ce sunt semnificative şi au un impact considerabil asupra întregii lor stări, nu numai lăuntrice, ci şi psihofizice.”

Articol preluat din revista Yoga Magazin, nr 91-92

Citiți și:
Atingeţi Suprema Fericire prin practica YOGA
Un studiu arată efectele benefice pe care rugăciunea, meditaţia şi practica yoga le au asupra trupului uman

 

yogaesoteric
4 octombrie 2019 

 

Also available in: Français