Evoluția criptomonedelor și abordarea Trump vs Harris
După ce a spus că monedele digitale sunt „o escrocherie”, recent Donald Trump a anunțat că își lansează propria platformă de tranzacționare a criptomonedelor. „Americanii au fost storşi de marile bănci”, a explicat Trump motivația din spatele demersului său.
În România, deși există bancomate cu bitcoini în marile centre comerciale (așadar, statul încurajează utilizarea la scară largă), mulți cetățeni se feresc să investească în moneda digitală. Ei consideră, pe bună dreptate, că bitcoinul este prea volatil în comparație cu euro sau dolarul. Adică își poate înjumătăți valoarea aproape de la o zi la alta, fără ca deținătorul să poată intui fenomenul punând cap la cap diverse informații din economie.
Evoluția bitcoinului din 2021 până în prezent este un grafic cu suișuri spectaculoase și prăbușiri abrupte, care l-ar îngrozi pe orice român cu venituri medii, obținute doar din salarii. În noiembrie 2021, spre exemplu, un bitcoin era cotat la 53.000 de dolari. Un an mai târziu, în noiembrie 2022, aceeași monedă valora doar 16.600 de dolari. Iar pe 21 august, cotația ajunsese la 61.175 de dolari. Un adevărat carusel montagne russe.
Pare pură loterie, dacă facem o comparație cu evoluția monedei euro în același interval de timp. Câștigi foarte mult sau pierzi foarte mult.
Practic, Donald Trump vrea să speculeze la maxim repulsia unei bune părți a populației față de sistemul bancar occidental, adesea comparat cu cămătăria fără scrupule. Iar aici intervin două diferențe majore de abordare. În timp ce globaliștii Kamalei Harris mizează pe un control guvernamental al criptomonedelor, prin conectarea acestora la băncile centrale (vezi CBDC – Central Bank Digital Currency programabile), Trump ar vrea să „privatizeze” afacerea. Platforma promisă de fostul președinte se va baza pe un mecanism descentralizat care elimină complet băncile din schemă.
Problema este că, similar oricărui bun a cărui valoare este dată de cerere și ofertă, bitcoinul va suferi periodic atacuri speculative din partea celor puternici. Iar aici ne referim la miliardari și chiar la guverne (spre exemplu, guvernul SUA ar deține în prezent criptomonede de peste 15 miliarde dolari). Nu în ultimul rând, consumatorii, distribuitorii și mass-media pot influența prețul produsului la un moment dat.
Unul dintre cele mai semnificative avantaje ale criptomonedelor rămâne descentralizarea ce permite efectuarea de tranzacții fără intermediari. Deci fără comisioane și aproape instantaneu. Alt avantaj important ar fi transparența și securitatea pe care o oferă tehnologia blockchain. Fiecare tranzacție este stocată într-un registru public, ceea ce îngreunează frauda și corupția.
Pe de altă parte, unul dintre cele mai mari dezavantaje este volatilitatea. Prețurile criptomonedelor pot scădea drastic într-un timp foarte scurt, ceea ce afectează grav economiile simplilor cetățeni. În plus, criptomonedele sunt adesea asociate cu activități ilegale, precum spălarea de bani și evaziunea fiscală.
În contrapartidă, monedele tradiționale, deși supuse inflației, au o valoare previzibilă care le permite deținătorilor să planifice și să economisească. De asemenea, în cazul unor fraude, există mecanisme legale pentru a recupera pierderile. Guvernele pot controla oferta monetară, având posibilitatea de a interveni pentru a stabiliza economia în perioade de criză, ceea ce devine imposibil în cazul folosirii criptomonedelor la scară largă. Cel mai mare dezavantaj al banilor pe hârtie rămâne dependența de bănci și instituțiile financiare, ca și lipsa de transparență a guvernelor.
Așadar, oricare va fi viitorul președinte al SUA, Trump sau Harris, criptomonedele vor intra din ce în ce mai mult în viața noastră de zi cu zi. Cu sau fără controlul băncilor centrale.
Citiți și:
Salvarea băncilor falimentare, la pachet cu interzicerea criptomonedelor? Operațiunea chokepoint 2.0
Viitorul ordinii financiare globale: moneda băncii centrale vs criptomonede
yogaesoteric
9 septembrie 2024