11 milioane de oameni mor anual, din cauza acestor greșeli în dietă

Din Europa în Asia și din Africa în Americi sau în Australia, mâncarea pe care o consumăm zilnic ucide prematur în fiecare an câte 11 milioane dintre noi.

Alimentaţia deficitară ucide astăzi mai mulţi oameni decât fumatul, a arătat un studiu uriaș finanţat de Fundaţia Bill și Melinda Gates și publicat în prestigiosul jurnal medical The Lancet. Cercetarea a scos la iveală faptul că 1 din 5 decese, la nivel global, este provocat de hrana inadecvată. Oamenii de știinţă spun că alimentaţia de proastă calitate, nu obezitatea, este de vină pentru bolile cu cel mai înalt grad de mortalitate astăzi: bolile cardiovasculare și cancerul.

Studiul Global Burden of Disease este cea mai reputată evaluare internaţională a cauzelor de deces din întreaga lume. Cu prilejul celei mai recente ediţii a acestui studiu, oamenii de știinţă au filtrat informaţiile colectate și după o grilă menită să evalueze cât de nocive sunt obiceiurile noastre alimentare, cât de des sunt ele de vină pentru scurtarea vieţii și ce am putea modifica în alimentaţia noastră pentru a ne hrăni optim.

Pe baza rezultatelor obţinute, cercetătorii au concluzionat că cele mai periculoase diete sunt cele care conţin prea multă sare (responsabile pentru 3 milioane de decese), prea puţine cereale integrale (responsabile pentru alte 3 milioane de decese) și cele care cuprind prea puţine fructe (responsabile pentru 2 milioane de decese). Alţi factori de risc mortal au fost dietele cu prea puţine nuci, seminţe, zarzavaturi, Omega-3 și fibre.

„Am descoperit că dieta este unul dintre cei mai importanți catalizatori ai sănătăţii, în toată lumea, iar acest aspect este foarte profund”, a declarat profesorul Christopher Murray, director al Institutului pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătăţii din cadrul Universităţii din Washington, pentru BBC.

Cel mai de temut ucigaș din farfurie

Alimentul care face cele mai mari ravagii este sarea. Sarea din pâine, din carnea procesată sau din sosul de soia este cauza celor mai multe decese provocate de un regim alimentar de proastă calitate.

Aproape 10 din cele 11 milioane de decese asociate unei alimentaţii suboptime au fost provocate de bolile cardiovasculare, al căror principal factor de risc este aportul ridicat de sare. Sarea în exces crește tensiunea, iar o tensiune ridicată sporește riscul de infarct sau de atac cerebral. Sarea afectează și în mod direct inima și vasele de sânge, provocând insuficienţă cardiacă atunci când inima nu mai funcţionează optim.

China, de pildă, consumă cantităţi enorme de sare, mai ales provenită din sosul de soia, care este un ingredient nelipsit în bucătăria naţională. Însă pe măsură ce chinezii se lasă cuceriţi de mâncărurile tip fast-food din Occident, aportul de sare în alimentaţia lor crește și mai mult. Sigur, chinezi ar putea să ia modelul japonezilor și să transforme cu totul direcţia acestor statistici. Așa cum menţiona profesorul Murray, și Japonia avea un consum prea mare de sare în urmă cu 30-40 de ani, așa cum are China astăzi. Însă, între timp, japonezii au redus dramatic consumul. „Plus că au un regim alimentar în care se regăsesc mai multe dintre ingredientele despre care știm că protejează inima, precum legumele și fructele”, a spus Murray. Cerealele integrale, fructele și legumele au un efect care îl contracarează parţial pe cel al sării, fiind cardioprotector, diminuând astfel riscul instalării bolilor de inimă.

Prin comparaţie cu numărul de victime ale bolilor cardiovasculare, numărul deceselor provocate de cancer și de diabetul de tip II este mult mai redus, însă tot semnificativ: 1 milion de decese, în fiecare an, au drept cauză una dintre aceste două boli.

Cea mai resimţită lipsă

Alimentele care, în ciuda beneficiilor importante pe care le pot aduce sănătăţii noastre, lipsesc din cele mai multe regimuri alimentare din lume sunt nucile și seminţele, a descoperit studiul. Cercetătorii explică faptul că mulţi se feresc de nuci și de seminţe din cauza percepţiei eronate că acestea ar fi bombe calorice, care îngrașă. Profesorul Nita Forouhi, de la Universitatea Cambridge, ţine însă să contrazică această opinie: „(Nucile) sunt pline de grăsimi bune. Dar mulţi oameni nu le văd ca pe un aliment de bază, din cauza preţului lor.”

Câteva dintre concluziile unui studiu pe termen lung elaborat pe populaţia adventistă din zona Californiei au confirmat această recomandare. Riscul de a suferi un infarct scade cu până la 50% dacă mâncăm nuci de mai multe ori pe săptămână și cu 45% dacă mâncăm pâine integrală în loc de pâine albă.

Nucile pot fi incluse chiar și în dieta zilnică a vârstnicilor, fără ca aceasta să aibă un impact nefast asupra sănătăţii lor, prin creșterea în greutate sau apariţia dificultăţilor de a menţine o greutate optimă. Mitul potrivit căruia grăsimea din nuci cauzează îngrășarea și, de aceea, ar putea crea probleme din sfera obezităţii sau a bolilor de inimă ori ar putea provoca diabet a fost contrazis de un substudiu din cadrul cercetării „Nucile și îmbătrânirea sănătoasă” (Walnuts and Healthy Ageing Study – WAHA), prima cercetare amplă care a urmărit testarea rolului pe care nucile îl au în ceea ce privește îmbătrânirea sănătoasă. Investigaţia știinţifică a fost condusă de Edward Bitok, asistent universitar la Loma Linda University School of Allied Health Professions și a avut loc în octombrie 2018.

O cercetare condusă de Marta Guasch-Ferré, un asociat în domeniul cercetării la Departamentul de Nutriţie al Școlii de Sănătate Publică Harvard T.H. Chan, din Boston, a revizuit 13 studii clinice care analizează legătura dintre consumul de nuci și sănătatea cardiovasculară. Concluzia metaanalizei a fost că nucile, fiind bogate în acizi grași nesaturaţi, în fibre, proteine, vitamina E, folaţi și minerale, cum ar fi potasiul, zincul și magneziul, dar și în substanţe bioactive, cum ar fi fenolii și fitosterolii, au o contribuţie-cheie la sănătatea inimii și la îmbătrânirea sănătoasă, reducând semnificativ riscul de accident vascular cerebral sau de boală coronariană.

Absenţe nemotivate

Deși discuţiile despre regimurile alimentare sunt acaparate de dezbateri nesfârșite despre ce este mai nociv: zahărul sau grăsimea, și despre ce este mai cancerigen: carnea roșie sau carnea procesată, oamenii de știinţă care au contribuit la studiul publicat în The Lancet insistă că un impact chiar mai nociv îl au alimentele care lipsesc din dietă. Pe lângă nuci, din farfuriile noastre lipsesc și alte alimente cu beneficii dovedite pentru sănătate și care nici măcar nu sunt așa de scumpe ca oleaginoasele: legumele și fructele.

Zahărul, grăsimea pot fi dăunătoare, într-adevăr, susţine profesorul Murray, „însă acestea sunt probleme mult mai mici decât un aport scăzut de cereale integrale, de fructe, nuci, seminţe și legume”. Cercetătorii spun că este timpul ca activiștii pentru sănătate prin alimentaţie să mute accentul în discursurile lor de pe nutrienţi cum sunt zahărul și grăsimile pe promovarea alimentelor sănătoase.

Din nefericire, chiar și iniţiative menite să sporească sănătatea populaţiei, cum ar fi moda detoxului cu sucuri de fructe și legume, nu duc efortul până la capăt și ajung să promoveze diete suboptime. Fibrele din fructe nu sunt un moft sau ceva neglijabil, ci o sursă cât se poate de serioasă de sănătate. Dietele bogate în fibre au fost asociate unui risc mai mic de boli coronariene, de infarct, hipertensiune și diabet. Iar porţia zilnică de fibre recomandată pentru un adult care dorește să își îmbunătăţească stare de sănătate este de 30 g, și de 24 g pentru menţinere. Faptul că reduc cantitatea de carbohidraţi, proteine și grăsimi care sunt absorbite din dieta noastră este un alt avantaj neglijat al fibrelor, care se pierde atunci când optăm pentru sucuri, concentrându-ne doar pe faptul că acestea au vitamine.

Ce să mâncăm, atunci?

Dacă am putea să ne ștergem complet din memorie amintirea tuturor dietelor-minune care au fost la modă de-a lungul timpului și să lăsăm înregistrat acolo doar esenţialul care beneficiază de sprijin din partea comunităţii știinţifice, am rămâne cu câteva principii pe cât de simple, pe atât de des ignorate.

O echipă internaţională alcătuită din 37 de cercetători din întreaga lume a fost formată sub egida Lancet – Comisia pentru Hrană, Planetă și Sănătate –, pentru a propune prima recenzie știinţifică completă a ceea ce constituie o alimentaţie sănătoasă prin prisma sustenabilităţii sistemului alimentar. Experţi proveniţi din domenii variate, de la specialiști în agricultură și creșterea animalelor la specialiști în domeniul schimbărilor climatice și experţi în nutriţie, au dat publicităţii o „dietă pentru planetă”, menită să facă faţă nevoii de hrană a 10 miliarde de oameni, câţi se estimează vă vor trăi în jurul anului 2050. Potrivit cercetătorilor, hrana viitorului este una în care domină legumele, fructele și oleaginoasele. Oamenii de știinţă recomandă chiar ca grosul proteinelor din alimentaţie să provină din oleaginoase și din legume (precum fasolea și lintea).

O concluzie neideologică

Discuţiile despre hrana sănătoasă au capacitatea de a polariza tabere aproape la fel de rapid ca discuţiile despre religie sau despre vaccinuri ori alt subiect care beneficiază astăzi de o expunere sporită în media și de o varietate greu de indexat a informaţiilor. Studiul publicat în The Lancet are însă avantajul de a emite concluzii în urma unei munci titanice de sinteză: autorii au inventariat toate studiile epidemiologice care conectau cauzal consumarea anumitor alimente de apariţia unor boli. Rezultatul a generat posibilitatea de a spune cât de mult dintr-un anumit aliment devine dăunător și care ar fi nivelul optim de consum pentru 15 tipuri de alimente.

Mai jos este tabelul nivelurilor optime de aport al unor nutrienţi din alimentaţie. Cu excepţia zahărului și a fibrelor, care devin dăunătoare în cazul în care nivelul optim este depășit, la toate celelalte alimente din tabel riscurile pentru sănătate apar fiindcă nivelul optim de consum nu este atins.

Gustul dulce de la final

Dincolo de diferitele mode care vin și trec, echilibrul este principiul cel mai dificil de aplicat. Însă, în final, este singurul care contează. Aceasta este ceea ce au subliniat, pentru că încă este nevoie, și cercetătorii de la Facultatea „Friedman” de Știinţa Nutriţiei și Politici Publice Alimentare din cadrul Universităţii Tufts. Aceștia au reafirmat faptul că aportul adecvat de anumiţi nutrienţi se asociază, într-adevăr, cu reducerea riscului de mortalitate, dar aceasta se petrece numai când sursa nutrienţilor respectivi este hrana, nu suplimentele alimentare. Cercetătorii au descoperit că nu există nici măcar o asociere între utilizarea suplimentelor alimentare de sinteză și un risc mai scăzut de deces. Din contră, un aport sporit de calciu, de pildă, a fost asociat cu un risc crescut de deces din cauza cancerului, iar cercetătorii au spus că acest exces se asociază cu suplimentarea dozelor de calciu la peste 1.000mg/zi.

Atunci când au comparat eficienţa absorbţiei de nutrienţi din hrană versus suplimente de sinteză, suplimentele au fost de fiecare dată defavorizate. Mai exact, aportul de vitamina K și de magneziu diminuează riscul de deces, dar doar dacă acești nutrienţi provin din hrană, nu din suplimente. Riscul de boli cardiovasculare scade odată cu creșterea aportului de vitamina A, vitamina K și zinc, dar numai dacă acestea provin din hrană, nu din suplimente. Și, deși depășirea unui aport de 1.000mg/zi de calciu a fost asociată cu o creștere a riscului de deces ca urmare a cancerului, nu a fost descoperită nicio asociere cu calciul asimilat din hrană. Cu alte cuvinte, așa cum concluziona un alt studiu, efectuat de cercetători canadieni, cele mai populare vitamine și suplimente alimentare de sinteză sunt, în realitate, inutile.

Însă dincolo de faptul că, oricât de tentante ar fi, nu există scurtături alimentare spre sănătate, probabil cel mai important aspect care se desprinde din informaţiile de mai sus este că toţi, indiferent de greutatea pe care o avem sau de tradiţia culinară pe care o urmăm, putem face pași importanți spre o alimentaţie mai protectoare: mai multe cereale integrale, mai multe fructe, mai multe nuci și seminţe și mai multe legume nu sunt doar mai sănătoase, ci ar putea aduce o variaţie de gust care să facă bine și psihicului nostru.

Citiți și:
Sfaturi pentru o alimentaţie sănătoasă
Prezenţa echilibrată a enzimelor în alimentaţie ne ajută să ne menţinem într-o stare de sănătate înfloritoare și face cu putință mărirea longevității
Combinarea corectă a alimentelor – garanţia unei sănătăţi de fier

 

 

yogaesoteric

25 octombrie 2020