Pandemia gripei a sporit sprijinul pentru naziști, susține un studiu FED

Potrivit unor noi cercetări, numărul mare de decese cauzate de pandemia gripală din 1918 a ajutat naziștii să câștige puterea la alegerile germane „cruciale”.

1 octombrie 1938: Adolf Hitler este întâmpinat cu salutul nazist în timp ce conduce un convoi prin Sudetenland, care a devenit parte a celui de-al treilea Reich după Pactul de la München.

Într-un raport al personalului publicat în 11 mai, cercetătorii de la Federal Reserve Bank of New York au descoperit că regiunile germane cu rate mai mari de mortalitate din cauza virusului au avut o pondere mai mare de vot pentru Partidul Nazist la alegerile din 1932 și 1933.

Folosind date regionale despre numărul de victime pe care l-a făcut gripa și cifre de vot istorice, studiul a constatat că proporția voturilor câștigate de naziști a fost mai mare în zonele în care un procent mai mare din populație a murit în timpul pandemiei.

Aproximativ 287.000 de oameni au murit de gripă în Germania între 1918 și 1920, potrivit cercetărilor.
Studiul a analizat legătura dintre ratele de deces și alte partide „extremiste”, dar s-a referit la naziști drept „partidul clar al extremei drepte”.

În timp ce naziștii au beneficiat de efectele izbucnirii gripei, partidele de extremă stânga, precum Partidul Comunist, au înregistrat scăderea cotei lor de vot acolo unde pandemia a provocat mai multe morți.

Kristian Blickle, economist la funcția de Intermediere Financiară a băncii și autorul raportului, a declarat că modificarea demografică cauzată de pandemie, însoțită de o tendință istorică a societăților de a acuza străinii pentru focarele de boli, ar putea să fi sporit sprijinul pentru extrema dreaptă.

„Tulpina particulară de gripă care s-a extins din 1918 până în 1920 a afectat în mare parte tinerii și, prin urmare, a modificat demografia”, a spus el. „Regiunile cele mai puternic afectate au pierdut o pondere relativ mai mare din tineret, ceea ce a agravat efectele războiului. Este posibil să fi modificat dezvoltarea atitudinilor societale care vor merge mai departe în viitor.”

„În plus, având în vedere originile străine ale virusului, această percepţie este posibil să fi favorizat un resentiment față de străini, care au fost considerați responsabili pentru pandemie”, a adăugat el.

Blickle a spus că ponderea voturilor câștigate de extremiștii de dreapta a fost mai puternică în regiunile care au acuzat istoric minoritățile pentru ciumele medievale, ceea ce ar fi putut conduce la faptul ca acele comunități să graviteze către partidele aliniate cu sentimentul anti-minorități.

Potrivit raportului, legătura dintre decesele din cauza gripei și sprijinul acordat dreptei s-a observat chiar și atunci când orașele și regiunile au fost evaluate pentru compoziția lor etnică și religioasă, șomaj, votul de dreapta anterior și alte caracteristici care s-ar putea presupune ca ar conduce la votul extremist.

S-a remarcat, de asemenea, că legătura dintre mortalitatea gripei și votul extremist a fost unică pentru pandemie – ratele mai mari de mortalitate din boli mai frecvente precum tuberculoza nu au determinat o tendință similară.

„Tuberculoza a fost galopantă și o cauză de deces pentru multe persoane în timpul și imediat după Primul Război Mondial”, a spus Blickle. „De fapt, a ucis un număr similar de oameni ca gripa în 1918. Cu toate acestea, mortalitatea cauzată de tuberculoză era o parte bine stabilită din viața de la începutul secolului XX.”

Zonele în care pandemia a provocat un număr mai mare de decese au înregistrat, de asemenea, cheltuieli publice mai mici pe cap de locuitor în deceniul care a urmat izbucnirii acesteia, ceea ce a contribuit de asemenea la votul dat extremiștilor.

„În mod clar, austeritatea influențează extremismul chiar și atunci când este vorba de pandemia de gripă”, se arată în raport. „Cu toate acestea, este, de asemenea, evident că modificările în cheltuielile regionale nu reprezintă singurul mecanism prin care mortalitatea din cauza gripei afectează comportamentul de vot.”

În timp ce Blickle a remarcat corelația dintre decesele de gripă și votul extremist, a subliniat că datele analizate în raport au fost culese din diverse surse, care au creat „o serie de provocări econometrice”.
„Cu toate acestea, studiul oferă o contribuție nouă la discuția cu privire la efectele pe termen lung ale pandemiei”, a spus el.

Pandemia de coronavirus

Concluziile raportului ridică, de asemenea, întrebări cu privire la eventualele căderi politice în actuala pandemie. Blickle a remarcat că este important să fie studiate consecințele sociale ale pandemiilor trecute, deoarece efectele Covid-19 sunt puternice.
Rapoartele de xenofobie față de persoanele de origine asiatică au crescut, reflectând modelul prezentat în cercetările lui Blickle.

Potrivit NBC News, peste 30% dintre americani au fost martori la un incident în care cineva blamează persoane asiatice pentru pandemia de coronavirus, potrivit NBC News, în timp ce o creștere a atacurilor asupra studenților asiatici s-a produs în Europa, America de Nord și Australia.

Rapoartele de xenofobie sunt, de asemenea, în creștere în China, unde „străinii” au fost acuzați în mod fals de perpetuarea răspândirii coronavirusului în țară.

Cercetările think-tank-ului britanic Royal United Services Institute au avertizat că grupurile și persoanele de extremă dreapta exploatează criza Covid-19 prin „promovarea dezinformării și a teoriilor conspiraționiste pentru a-și îmbunătăți agendele anti-imigranți sau anti-guvernamentale și a atrage noi adepți”.

Vorbind pentru programul de ştiri „Squawk Box Europe” de la CNBC în luna aprilie, Tina Fordham, șefa strategiei politice globale de la Avonhurst, a declarat că este îngrijorată de faptul că pandemia poate avea drept consecinţă o nouă apariție a sprijinului pentru ideologii naționaliste extreme în Europa.
„Riscul aici este într-adevăr o revenire la populism, care în urmă cu câțiva ani era un subiect de care eram cu toții preocupați”, a spus ea. „Și acest accent pe interesul național va deschide calea pentru întoarcerea lui Salvini (Matteo) și a celorlalți care așteaptă cale liberă pentru asta.”

Cu toate acestea, Pushan Dutt, profesor de economie și științe politice la INSEAD, a declarat într-un interviu pentru CNBC că nu crede că pandemia va împinge alegătorii spre politici extreme.
„Cred că primul aspect la care s-au gândit oamenii a fost un leadership tehnocratic și competent”, a spus el. „Și cred că se îndepărtează de acești politicieni populiști, fie că vin de la stânga, fie că vin de la dreapta.”

Citiți și:

Epidemia care lovește la 100 de ani – coincidență sau mână criminală?

Bill Gates le cere liderilor mondiali să investească miliarde de dolari în Big Pharma pentru a opri coronavirusul

Henry Kissinger: «Pandemia de coronavirus va modifica pentru totdeauna ordinea mondială»



yogaesoteric

25 octombrie 2020

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More