Cu buzele umflate…

Zelenski s-a întors din SUA fără să fi atins niciunul dintre obiectivele pe care și le-a propus la plecare. Iar sfârșitul războiului pare mai aproape.

Vizita lui Zelenski în Statele Unite a fost inițial prezentată de echipa președintelui ucrainean ca fiind „istorică” și „un punct de cotitură”.

Zelenski i-a prezentat lui Biden pentru a fi aprobat un „plan de victorie” și a încercat să obțină permisiunea de a folosi armele cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Federației Ruse.

Însă nu a fost acordată nicio autorizație pentru loviturile cu rază lungă de acțiune iar presa occidentală, citând oficiali americani, s-a arătat foarte sceptică cu privire la „planul de victorie”.

Chiar și un comentariu oficial al Casei Albe a exprimat puțin entuziasm cu privire la acest plan, calificându-l drept un „ansamblu de inițiative” care mai este necesar să fie studiate și discutate.

Este adevărat că Statele Unite au anunțat alocarea a aproape 7 miliarde de dolari pentru Ucraina, însă aceasta nu este rezultatul actualei călătorii a lui Zelenski, ci doar punerea în aplicare a unor decizii anterioare luate de Washington.

Doar anunțul a coincis cu vizita.

În plus, și mai rău pentru Zelenski, o serie de publicații occidentale au vorbit despre decepția liderilor occidentali la adresa sa și despre necesitatea unei modificări de strategie în război.

New York Times și The Economist au vorbit, între altele, despre acest subiect.

Articolul din The Economist vorbește direct despre imposibilitatea atingerii obiectivului de a se reveni la granițele din 1991 și cere definirea unei ținte mai realiste ca fiind cea principală – stabilizarea frontului, pentru a opri războiul pe liniile actuale și a construi un „stat democratic prosper”, ceea ce va constitui adevărata victorie pentru Ucraina.

Aceste afirmații contrazic în mod direct „formula de pace” a lui Zelenski, care prevede restituirea teritoriilor și revenirea la frontierele din 1991.

Formal, actualele autorități americane (spre deosebire de Trump) susțin această formulă. Însă, după cum putem vedea, ideea „modificării conceptului” se aude din ce în ce mai tare în presa occidentală.

În plus, potrivit unor informații neoficiale, o serie de lideri occidentali, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, sunt și ei solidari cu poziția de a opri războiul de-a lungul actualei linii a frontului.

Un posibil motiv îl reprezintă impasul în care se află conceptul anterior al Occidentului asupra războiului din Ucraina: de a provoca o înfrângere militară zdrobitoare Federației Ruse de către forțele ucrainene fără o intervenție directă a trupelor NATO și fără escaladarea relațiilor cu Rusia.

Situația actuală de pe frontul din Ucraina este gravă. Nu este clar dacă și când va începe în Rusia un fel de revoltă internă (care a fost sperată de la începutul invaziei).

Drept urmare, Occidentul se confruntă acum cu o alegere strategică:

– să escaladeze, cu disponibilitatea, pe termen lung, de a intra în război cu Rusia (până acum, o astfel de disponibilitate a țărilor NATO nu se vede);

– să continue actuala strategie a unui război de lungă durată, cu speranța că, mai devreme sau mai târziu, Rusia va ceda sub povara problemelor de război (dar nu se știe dacă aceasta se va petrece, după cum nu e clar nici dacă situația din Ucraina nu se va deteriora în continuare);

– să oprească războiul de-a lungul actualei linii a frontului.

Pe 12 octombrie, Biden se va deplasa în Germania, unde se va întâlni cu Scholz, Zelenski și ceilalți aliați occidentali. Este posibil ca aceste probleme strategice să fie discutate acolo.

În paralel, un alt proces se află în desfășurare: țările din Sudul Global și-au intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului cât mai curând posibil. Conform relatărilor de presă, China își pregătește noul plan de pace pentru a opri războiul pe actuala linie a frontului. Propuneri similare sunt auzite și din partea Braziliei.

Toate aceste inițiative ar urma să fie prezentate la summit-ul BRICS de la Kazan, din 20 octombrie. Dacă aceste inițiative vor fi sprijinite de Rusia, situația se va modifica semnificativ.

Aceasta va consolida poziția acelor forțe din Occident care sunt în favoarea opririi războiului. Iar dacă acestea reușesc să convingă liderii principalelor țări occidentale, drumul către sfârșitul ostilităților ar putea să nu fie atât de lung pe cât pare acum. Desigur, această opțiune este departe de a fi sigură.

Cu toate acestea, după vizita lui Zelenski în SUA și decizia acesteia de a nu aproba atacurile cu rază lungă de acțiune (deși această posibilitate nu a fost eliminată total), probabilitatea opririi războiului a crescut. Iar, în această privință, vizita lui Zelenski în SUA poate deveni un „punct de cotitură”, deși nu în sensul sugerat inițial de Kiev.

Care au fost cererile lui Zelenski în SUA: de la aderarea accelerată la NATO, la furnizarea de arme moderne de către Occident

Acest război se poate încheia doar cu o pace dreaptă, datorită eforturilor internaționale”, a insistat Zelenski, care și-a prezentat „planul de victorie” atât Congresului american, precum și celor doi candidați la președinție, vicepreședintele democrat Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump.

Cele cinci puncte cheie ale cererilor președintelui ucrainean la vizita în SUA au fost publicate de săptămânalul britamic The Times:

Aderarea accelerată la NATO

În timp ce Ucraina se confruntă cu refuzul integrării sale în NATO, președintele ucrainean a solicitat garanții de securitate occidentale similare pactului de apărare reciprocă, prevăzut la articolul 5 din Tratatul NATO. Acesta afirmă că, dacă un membru NATO este atacat, „fiecare membru al Alianței va considera acest act de violență ca un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor”.

Această adăugare ar presupune un ajutor militar de zece ori mai mare din partea organizației politico-militare și o solicitare de garanții suplimentare de securitate pentru țările occidentale față de aliatul lor.

Furnizarea de arme moderne de către Occident

Zelenski a cerut din nou acordul să lovească ținte în Rusia cu arme occidentale cu rază lungă de acțiune, despre care spune că ar putea modifica cursul războiului.

Până acum, „nici America și nici Marea Britanie nu ne-au dat permisiunea de a folosi aceste arme pe teritoriul Rusiei, la orice țintă și la orice distanță”, și, prin urmare, Kievul nu a făcut-o, a explicat liderul ucrainean.

Această cerere a fost întotdeauna refuzată de Statele Unite până în prezent. Joe Biden se teme de o escaladare nucleară în urma amenințărilor lui Vladimir Putin că Rusia va răspunde pe măsură dacă armele occidentale vor fi folosite pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei. Liderul de la Kremlin a calificat posibila utilizare a acestor arme în țara sa drept o „participare directă” a țărilor occidentale la conflict.

Ajutor financiar internațional pentru redresarea economică

În planul de victorie este menționată și starea finanțelor țării, chiar dacă cererile nu sunt fundamentate. Ajutorul financiar internațional pentru sprijinirea „economiei ucrainene în prăbușire” este și el menționat.

Sprijinul internațional pentru Ucraina a ajuns la peste 300 de miliarde de euro din februarie 2022, potrivit Le Monde. La sfârșitul lunii aprilie, Camera Reprezentanților Americii a adoptat un plan major de ajutor pentru Kiev în valoare de 60,8 miliarde de dolari (54,5 miliarde de euro). „Planul de victorie este un plan care întărește rapid Ucraina”, a spus Volodimir Zelenski într-un interviu pentru New Yorker.

Obținerea garanțiilor de securitate „(Donald) Trump-proof

Cu 42 de zile înainte de alegerile prezidențiale, retragerea planificată a lui Joe Biden înseamnă că Zelenski are un nou interlocutor. Acesta din urmă și-a ales clar tabăra, sperând că „democrata” Kamala Harris va fi cea care va câștiga pe 5 noiembrie. Cu toate acestea, președintele ucrainean a făcut presiuni asupra lui Joe Biden pentru a obține garanții de securitate pentru eventualitatea în care va câștiga Donald Trump, celălalt favorit în cursa pentru Casa Albă. El dorește să se asigure de sprijinul continuu al Statelor Unite pentru a evita ca Rusiei să i se ofere o cale de ieșire în cazul victoriei candidatului republican.

Principala sa temere se referă la rolul Statelor Unite într-un acord de pace, pentru a împiedica ca Ucraina să fie forțată să încheie un tratat nefavorabil.

Continuarea operațiunii forțelor armate ucrainene în regiunea Kursk

Luptele din regiunea Kursk continuă de la începutul lunii august, când ucrainenii au lansat un contraatac major pentru a recâștiga teren de la ruși. Președintele ucrainean dorește să continue pe această cale pentru a „oferi o monedă de schimb teritorială” în viitoarele negocieri cu Vladimir Putin, cu alte cuvinte un mijloc de a exercita presiuni pentru Volodimir Zelenski. Acest atac a ridicat vălul asupra utilizării armelor occidentale.

În iunie, președintele rus Vladimir Putin a explicat că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiția ca Ucraina să renunțe la suveranitatea asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate integral sau parțial de Rusia și a căror anexare Rusia o revendică. La rândul său, Kievul își menține cererea pentru ceea ce numește o pace „justă”, în cadrul căreia trupele ruse să părăsească frontierele țării recunoscute la nivel internațional, inclusiv peninsula Crimeea.

Citiți și:
Zelenski și Trump au discutat despre încheierea războiului din Ucraina: „Cred că putem găsi un acord bun pentru ambele părți”
Detaliile planului de pace convenit între Rusia și Ucraina din 15 aprilie 2022: Occidentul a refuzat garanțiile pentru Kiev și planul a căzut, rezultând sute de mii de victime în plus!
„Răbdarea taoistă” a lui Putin se apropie de sfârșit

 

yogaesoteric
9 octombrie 2024

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More