Cinci țări NATO au blocat ajutorul militar obligatoriu pentru Ucraina

Marea Britanie, alături de Franța, Spania, Italia și Canada au blocat o propunere NATO care ar fi obligat statele membre să aloce 0,25% din PIB pentru sprijin militar acordat Ucrainei. Decizia survine în contextul unor negocieri tensionate privind distribuția poverii financiare în cadrul alianței și ridică noi semne de întrebare asupra unității occidentale în sprijinul Kievului. Inițiativa, susținută de secretarul general Mark Rutte, nu a reușit să obțină consensul necesar pentru a fi adoptată la viitorul summit NATO, scrie The Telegraph.

Mark Rutte, secretarul general al alianței, a recunoscut că planul său nu va fi dus mai departe deoarece nu are sprijin suficient.

„Nu cred că această propunere va fi înaintată”, le-a spus el jurnaliștilor, fără a numi oponenții.

Însă The Telegraph a dezvăluit că Marea Britanie, Franța, Spania, Italia și Canada au blocat ideea atunci când a fost discutată în cadrul negocierilor privind modalitățile de creștere a sprijinului pentru Kiev.

Rutte intenționa să supună propunerea spre aprobare la summitul anual NATO, care urmează să aibă loc la Ankara, în Turcia.

Miniștrii au început săptămâna trecută discuțiile cu privire la ceea ce șeful civil al alianței consideră a fi o demonstrație concretă de sprijin pentru țara aflată în război.

Un oficial al alianței a declarat că cel puțin șapte state membre, care cheltuie deja peste 0,25% din PIB pentru ajutor militar acordat Ucrainei, și-au exprimat sprijinul.

Însă orice propunere adoptată de NATO necesită sprijinul unanim al tuturor capitalelor sale naționale.

„Nu sunt foarte entuziasmați de idee”, a declarat sursa, indicând Londra, Paris, Madrid, Roma și Ottawa drept opozanți.

Vestea va fi percepută ca o nouă lovitură pentru credibilitatea Marii Britanii ca unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei.

Săptămâna trecută, guvernul britanic a fost intens criticat după ce a relaxat sancțiunile împotriva exporturilor rusești de petrol și gaze.

Spre surprinderea Kievului și a altor aliați, miniștrii au aprobat o decizie de a permite derogări limitate în timp pentru achiziția de combustibil pentru avioane și motorină rafinată din țiței rusesc în țări terțe, din cauza situației din Orientul Mijlociu.

Spre deosebire de alți aliați, dimensiunea contribuției militare a Marii Britanii – a treia ca mărime după SUA și Germania – nu este pusă la îndoială, deși rămâne sub pragul de 0,25% din PIB.

Prim-ministrul Sir Keir Starmer a promis cel puțin 3 miliarde de lire sterline pe an – aproximativ 0,1% – pentru viitorul previzibil.

Majoritatea criticilor vizează Franța, Spania, Italia și Canada, care au fost acuzate în mod repetat că nu își asumă partea de contribuție.

Aceste țări, dintre care trei reprezintă a treia, a patra și a cincea economie ca mărime din Europa, au rămas în urma multor aliați mai mici în ceea ce privește donațiile.

Potrivit datelor publice, colectate de Institutul Kiel, Olanda, Polonia și statele nordice și baltice oferă sprijin la sau peste nivelul de 0,25% din PIB.

Rutte a susținut că ajutorul pentru Ucraina „nu este distribuit uniform în NATO”, existând multe state care „nu cheltuie suficient când vine vorba de sprijinul pentru Ucraina”.

Șeful NATO, care a fost timp de 14 ani prim-ministru al Olandei, a susținut de mult timp că Europa ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea sprijinirii Ucrainei, în contextul criticilor președintelui Donald Trump privind „gratuitatea” continentului.

Președintele SUA a oprit ulterior orice donații semnificative către Ucraina, optând în schimb pentru vânzarea de arme americane către Kiev, plătite cu bani furnizați de aliații europeni.

Înaintea unei reuniuni NATO din Suedia, la începutul săptămânii trecute, premierul statului nordic a cerut aliaților să își intensifice sprijinul.

„Mi-aș dori cu adevărat ca mai multe țări care vorbesc atât de bine despre Ucraina să și pună banii acolo unde le este gura”, a declarat Ulf Kristersson jurnaliștilor.

Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Externe (Foreign, Commonwealth and Development Office) a declarat: „Regatul Unit continuă să discute cu aliații NATO toate propunerile pentru a se asigura că alianța poate sprijini cât mai bine Ucraina.”

Cheltuieli de apărare pe țări (ca pondere din PIB):

• Polonia: 1,9% → 4,3%
• Lituania: 0,9% → 4,0%
• Letonia: 1,0% → 3,7%
• Estonia: 1,9% → 3,4%
• Danemarca: 1,2% → 3,3%
• Norvegia: 1,5% → 3,2%
• SUA: 3,2% → 3,7%
• Finlanda: 1,5% → 2,9%
• Grecia: 2,2% → 2,8%
• Țările de Jos: 1,1% → 2,6%
• Suedia: 1,1% → 2,5%
• Germania: 1,2% → 2,4%
• Turcia: 1,5% → 2,3%
• Regatul Unit: 2,1% → 2,3%
• România: 1,4% → 2,2%
• Bulgaria: 1,3% → 2,1%
• Luxemburg: 0,4% → 2,1%
• Macedonia de Nord: 1,1% → 2,1%
• Croația: 1,8% → 2,1%
• Ungaria: 0,9% → 2,1%
• Slovacia: 1,0% → 2,1%
• Franța: 1,8% → 2,1%
• Muntenegru: 1,5% → 2,1%
• Slovenia: 1,0% → 2,0%
• Cehia: 0,9% → 2,0%
• Italia: 1,1% → 2,0%
• Albania: 1,3% → 2,0%
• Belgia: 1,0% → 2,0%
• Canada: 1,0% → 2,0%
• Portugalia: 1,3% → 2,0%
• Spania: 0,9% → 2,0%

Ținta NATO: 2%

Citiți și:
Politica ipocrită a Europei față de Ucraina
Ucraina, aproape de finish

 

yogaesoteric
1 iunie 2026