„Dubla măsură” nu e o întâmplare, e un program

Să nu ne facem iluzii că se va transforma ceva în bine. Sistemul a urmat mereu aceeași cale, folosind neîncetat aceleași metode. Și a făcut așa pentru că „a mers” de fiecare dată, și dacă „merge”, chiar n-are niciun motiv să se străduiască să fie inventiv.

Sigur, la prima vedere, pare bizar……. de ce, de exemplu, să fie scoși pe ușa din dos a politicii și blamați Mona Muscă și Ioan Ghișe, pentru „colaborare cu Securitatea ca poliție politică”, de vreme ce amândoi au avut o colaborare foarte discutabilă, referitoare la cetățeni străini, fără să fie prea clar dacă a fost un „păcat” sau o atitudine patriotică? Și-n schimb, să observăm că n-a fost nicio tulburare să avem timp de 10 ani un președinte turnător și chiar Petrov de-a dreptul, care furniza Securității informații despre colegii lui, livrând „note” cu potențial de dinamită pentru viitorul acelora?!!!

Sau de ce ne-o fi chinuit un mare deranj din pricină de „Năstase-patru-case” (fost ministru de Externe, fost premier, fost președinte al Camerei Deputaților), deși evident că nimeni nu a stat să i le numere pe bune (despre case e vorba, nu despre altceva…….), în schimb poporul nu și-a exprimat nicio mirare că un profesor de fizică, ulterior ales primar în provincie, poate avea în proprietate șapte case, sau că era transportat de colo până colo cu cele mai tari BMW-uri aparținând S.C. Contempo SRL – adică Automobile Bavaria – și-și făcea vacanțele hăt-în-bikini, tocmai în Miami?

Sau de ce au fost văzuți useriști de vază, cu niște moace lungi, aprinzând lumânări și punând flori pentru moartea arestatului politic Navalnîi, în pușcărie, dar niciunul n-a aprins vreo candeluță pentru moartea, tot în pușcărie, a arestatului politic Stan Mustață, deși, ca să zic așa, zidul închisorii Rahova era binișor mai aproape decât zidul închisorii din districtul Iamalia-Neneția din Siberia?

Sau de ce ar fi mare frăsuială penală că niște oameni care credeau în steaua lui Călin Georgescu au participat de bunăvoie și neretribuiți la campania lui electorală, însă nu-i nicio mirare că alți cetățeni, iubitori de Nicușor, după ce alegerile s-au terminat demult, umblă ca niște căței cu aparatele de filmat după el în vacanță, își plătesc din buzunarul propriu cazarea, mâncarea și deplasarea, filmează tot, iar noaptea, în loc să doarmă, montează filmulețe publicitare despre cât de bun familist e președințelul nostru, iar asta numai din dragoste pentru idolul lor – un personaj plin de calități, de altfel, așa cum am putut vedea cu toții de când a fost ales?

Sau de ce avem un Volodea „monstru”, tiranic, sadic și declanșator de masacre la răsărit, cu privire la care Facebook ne-a dat derogare și nu se supără dacă îi urăm, în postări, să crape, în timp ce în sud-est ……. mai în Orientul Mijlociu, să zicem ……. avem un Bibi, băiat bun și democratic, care „dăcât” vrea să facă un pic de curățenie cu tunul prin ograda vecină și, ca urmare, Facebook nu-ți dă derogare să spui nasoale despre el, că, dacă spui, se supără Fratele lui mai mare? Deși, în mod curios, despre Fratele mai mare poți să zici orice măscări, chiar dacă ești Țoiu și, pe deasupra, mai ești și ministră de Externe…….

Sau de ce aceiași intelectuali care l-au ales în triumf pe Haos Iohannis în al doilea tur al alegerilor din 2014, pe baza isteriei……. pardon, emoției colective……. că sunt prea puține secții de votare în diaspora și că se împiedică dreptul democratic la vot, au fost primii care au aplaudat anularea criminală a alegerilor în 6 decembrie 2024, taman în timp ce în diaspora votul era în plină desfășurare?

Eu am dat numai câteva exemple. Dar sunt cu nemiluita în anii noștri de democrație……. O mulțime de cetățeni nu au văzut sau nu au vrut să vadă aceste ciudățenii. Ca să se petreacă așa, presa, instituțiile (prin comunicate), influencerii, filosofii „ușilor interzise”, activistele cu goarna, actorii cu haștaguri în suflet etc. s-au străduit să demonizeze personajele care se voiau înlăturate. Îmi amintesc că într-o seară a anului 2019, cu puțin timp înainte ca Liviu Dragnea să fie încarcerat, călătoream într-un taxi. Cum drumul era lunguț, ce să fac?, normal, vorbeam cu taximetristul. La un moment dat, îmi spune: „Sper să-l închidă pe Dragnea, nemernicul ăla. 20 de ani sper să ia!”. Surprinsă, îl întreb: „Păi, ce-a făcut, de ce să-l închidă?” Omul, enervat, îmi răspunde: „Cum, nu știți? E cu una cu vreo 30 de ani mai tânără ca el!”. Ușor amuzată, în sinea mea, m-am întrebat ce s-ar petrece dacă i-aș dezvălui că între Mihai Șora și soția lui era o diferență de 56 de anișori……. și câți ani ar trebui să ia Șora dacă pentru Dragnea taximetristul meu cerea măcar 20……. Însă nu cred că informația l-ar fi contrariat, că doar despre Mihai Șora nu se scriau grozăvii în presă, cât să facă cetățenii să arunce cu suluri de hârtie igienică după el, și nici nu era prezentat, în on line-ul care-l toca temeinic pe celălalt, ca un crai bătrân, ci ca un intelectual serios, la „cășile” lui, care trăia o frumoasă poveste de dragoste, la aproape 100 de ani…….

Astfel de treburi, încheiate cu lapidări zgomotoase, se petrec de vreo 20 de ani, cam de când presa a început activitatea de mercenariat și a văzut că merge. Încet-încet ziariștii au dispărut – au rămas doar mercenarii. Și n-a avut importanță pentru ce cauză – decentă sau sordidă, benignă sau malignă – se înregimentează. Însă s-a putut lesne observa că ura e mai ușor de construit decât simpatia populară. Și că e mai statornică.

Cineva a folosit, de multe ori, aceeași rețetă, pentru a ne servi o bulină cu gust scârbos și care n-a vindecat nimic, ci, dimpotrivă, a adâncit boala. Iar atâta timp cât pacientul nu va căuta să afle de ce ar fi necesar să înghită un „leac” pe bază de mercur, acid sulfuric, cianură și arsenic – cu-un praf de mătrăgună pe deasupra, pentru aromă – și să mai și creadă că se vindecă luând așa ceva, nu cred că se va transforma în bine ceva. Căci dubla măsură, în România, nu e un accident, ci o metodă de lucru.

Autor: Luminita Arhire

Citiți și:
Dubla măsură
Cuvântul de ordine: demisia!

yogaesoteric
3 octombrie 2025