Paradoxul digital: UE se luptă cu TikTok, dar e tăvălită de hackeri. Nu scapă nici măcar frigiderele!
Europa s-a obișnuit de multă vreme să vorbească despre pericolele internetului aproape exclusiv în termenii influenței politice, ai manipulării electorale și ai efectelor rețelelor de comunicare virtuală asupra tinerilor. TikTok ori X au devenit subiecte de maximă îngrijorare pentru Bruxelles și guverne. Au fost invocate riscurile de dezinformare, manipulare a opiniei publice, radicalizare și intervenție în alegeri.

Unele state au început să limiteze accesul minorilor la rețelele de comunicare virtuală, iar altele pregătesc măsuri similare. Și în vreme ce UE urlă că trebuie cenzură pe rețele, din spate a venit, vijelios, un inamic incomparabil mai periculos: industria hackerilor, puternic stimulată de AI. Practic, nimic nu mai este în siguranță, de la instituții de stat, bănci, burse de valori etc. până la frigiderele din hypermarketuri.
Mesajul transmis de la Bruxelles și din numeroase cancelarii europene a fost în ultimii ani unul categoric: pericolul digital este suficient de grav pentru a justifica intervenții politice, legislative și administrative fără precedent. Motiv de laudă pentru anularea alegerilor din România.
Numai că, în timp ce Europa se concentrează asupra algoritmilor TikTok și asupra conținutului distribuit pe Facebook, o altă amenințare digitală crește într-un ritm care ar fi cazul să provoace mult mai multă îngrijorare. Este vorba despre explozia atacurilor cibernetice, o industrie criminală care beneficiază de evoluția inteligenței artificiale, de automatizarea operațiunilor și de vulnerabilitățile unor sisteme informatice construite cu ani sau chiar decenii în urmă. Iar aici nu mai discutăm despre influențarea preferințelor electorale sau despre un adolescent care petrece prea mult timp pe TikTok.
Discutăm despre instituții publice paralizate, infrastructură energetică, bănci, companii private, burse, sisteme logistice și chiar despre supermarketuri în care hackerii pot preface frigiderele în cuptoare.
România, victima unei vulnerabilități digitale persistente
România nu este deloc ocolită de această amenințare. În mai 2025, în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, mai multe site-uri ale unor instituții publice și ale unor candidați au fost vizate de atacuri informatice. Printre țintele raportate s-au numărat portalurile MAE, Senatului, Guvernului, Curții Constituționale și ale unor candidați prezidențiali. A fost un episod care a demonstrat cât de vulnerabile pot deveni instituțiile în momente politice sensibile. Dar situația a evoluat ulterior mult dincolo de simplele atacuri asupra unor pagini de internet.
În decembrie 2025, Administrația Apele Române și zece dintre cele 11 administrații bazinale de apă au fost afectate de un atac ransomware (atac cibernetic în care infractorii blochează accesul la date sau sisteme, de obicei prin criptarea fișierelor și cer o răscumpărare pentru a le debloca). Aproximativ 1.000 de sisteme IT&C au fost compromise.
În februarie 2026, compania Conpet, operatorul național al transportului de țiței prin conducte, a confirmat un atac cibernetic care a afectat infrastructura IT și a făcut indisponibil site-ul companiei. Iar în iulie, un atac asupra Agenției Naționale de Cadastru a blocat tranzacțiile imobiliare din România pentru aproape o lună.
Nici marile economii europene nu au fost scutite. În primăvara anului 2025, atacurile ransomware asupra unor retaileri britanici precum Marks & Spencer și Co-op au provocat perturbări majore. La Marks & Spencer, cumpărăturile online au fost suspendate pentru o perioadă îndelungată, iar sistemele de plăți și operațiunile logistice au fost afectate. Cyber Monitoring Centre din Marea Britanie a estimat impactul economic combinat al incidentelor asupra M&S și Co-op, împreună cu alte efecte asociate, la 270-440 de milioane de lire sterline.
Hackerii au prefăcut frigiderele supermarketurilor în cuptoare
Dar ceea ce s-a petrecut în această toamnă depășește chiar și aceste exemple. În octombrie, sute de supermarketuri din Franța au fost afectate de atacuri asupra sistemelor de refrigerare. Hackerii au reușit să modifice de la distanță temperaturile unor frigidere și congelatoare, provocând pierderi importante de alimente. Apoi, la începutul lunii noiembrie, un nou val de atacuri a lovit supermarketuri din mai multe state europene, inclusiv de la noi.

Belgia, Suedia, Luxemburg, Irlanda, Estonia și alte țări au raportat incidente. Au fost afectate magazine ale unor lanțuri importante, precum Carrefour, Delhaize, ICA, Coop și Musgrave, precum și unități IKEA. În unele cazuri, temperaturile frigiderelor și congelatoarelor au fost ridicate până la zeci de grade Celsius.
Carrefour a raportat 15 magazine afectate în Belgia, iar Musgrave a anunțat incidente în 13 magazine SuperValu din Irlanda. În Suedia, mai multe magazine au fost nevoite să arunce produse alimentare după ce sistemele de refrigerare au fost compromise. Reuters și Associated Press au relatat despre amploarea incidentelor, iar autoritățile europene au avertizat asupra vulnerabilităților sistemelor de refrigerare conectate la internet. Presa scrie că grupările de hackeri pro-ruși NoName057(16) și Z-Pentest Alliance susțin că se află în spatele recentelor atacuri cibernetice asupra sistemelor de refrigerare din Europa.
Tot în octombrie, a fost un atac cibernetic la Depozitarul Central, entitatea care se ocupă cu tranzacțiile pe bursa de la București: datele expuse merg de la CNP-ul oamenilor care au acțiuni până la IBAN-ul bancar. Pe 27 octombrie, Republica Moldova a fost ținta unui atac cibernetic de amploare, în care hackerii au reușit să extragă datele personale a circa 750.000 de CNP-uri ale cetățenilor.
Pe 29 octombrie, hackerii au operat cel mai mare furt de criptomonede din istorie, 6,3 miliarde de dolari. Pe 4 noiembrie, serviciul național de transfuzie sanguină din Franța a anunțat că hackerii au accesat sistemele de control și au crescut temperaturile în trei depozite frigorifice în care erau păstrate produse sanguine vitale.
Imaginea de ansamblu este aproape absurdă: într-o Europă care discută despre inteligența artificială, suveranitate digitală și apărarea democrației, cineva poate provoca pierderi economice importante prin modificarea temperaturii unor frigidere.
Tot în octombrie s-a identificat o vulnerabilitate gravă, care afecta limbajul de programare PHP, pe care se bazează cca.70% din întregul internet – de la simple bloguri și mari portaluri de știri până la magazine online complexe și sisteme de gestionare a conținutului. DNSC a notificat urgent peste 17.000 de entități din sectorul public cu privire la această vulnerabilitate și ce măsuri de securitate sunt necesare pentru remedierea problemei. Până la ora asta – și mult de aici încolo – nu se știe dacă hackerii planetari au profitat de găurile de securitate și ce anume au făcut.
Consecințele ar putea apărea ani buni de aici încolo. Experții spun că toate aceste atacuri au fost realizate cu ajutorul AI, care a făcut din hackeri, să le spunem de rând, genii ale informaticii. Pentru că AI poate face identificarea și exploatarea unor vulnerabilități mult mai rapidă și mai accesibilă.
Bursele, băncile și instituțiile financiare nu mai sunt intangibile
Dacă Bruxellesul nu reușește să transforme securitatea cibernetică dintr-un subiect tehnic într-o prioritate politică reală, următoarea criză europeană s-ar putea să nu mai înceapă cu un scandal pe TikTok sau cu o campanie de dezinformare.
S-ar putea să înceapă cu o bancă blocată, cu un aeroport paralizat, cu un sistem energetic compromis sau cu o criză a aprovizionării cu alimente din cauza frigiderelor atacate. În acel moment, Europa va descoperi că adevărata amenințare digitală nu este doar ceea ce oamenii văd pe ecranele telefoanelor.
Este ceea ce nu mai funcționează în lumea reală.
Citiți și:
Atacuri cibernetice de amploare în 10 țări europene, inclusiv România. Temperaturile din frigiderele supermarketurilor au crescut brusc până la 50 de grade Celsius
Gheorghe Piperea îi îndeamnă pe români să țină banii la saltea: „Un atac cibernetic poate bloca plățile, bancomatele și accesul la conturile bancare. Numerarul este necesar să fie protejat”
yogaesoteric
21 noiembrie 2026