Virgiliu Gheorghe despre criza din Educație: Suntem în proces masiv de disoluție a neamului – profesorii de calitate vor dispărea și vor fi aduși profesori străini de cultura și legea noastră. Austeritatea este un program de lichidare. Interviu (II)

Continuăm prezentarea interviului oferit de senatorul AUR Virgiliu Gheorghe Vlăescu redacției ActiveNews, care a adus în discuție problema educației în România.

Reporter: Ați vorbit în prima parte a interviului nostru despre comasările de școli. Ce înseamnă aceasta și care a fost efectul în procesul de învățământ?

Virgiliu Gheorghe Vlăescu (V.G.V.): În numele austerității s-a ajuns la creșterea abandonului școlar, la dezorganizarea procesului de învățământ, la clase cu 32-38 de elevi și multe alte aberații.

De pildă, în Piatra Neamț un liceu vechi de 100 de ani a fost comasat, mutat într-o școală profesională. De ce? Desigur, un abuz și problema este pe ordinea de zi a comisiei de abuzuri din Senatul României. S-a petrecut ca local să existe interese, încât s-au comasat școli de valoare cu unele mai puțin semnificative, numai ca să se pună mâna pe locația școlii respective.

Împingem copiii în abandon școlar dar autoritățile se împotrivesc homeschooling-ului

A crescut abandonul școlar, căci multe regiuni rurale și-au pierdut școlile, iar copiii nu mai pot ajunge în noile locații. Deplângem abandonul școlar și investim milioane de euro în reșcolarizare, dar practic chiar autoritățile favorizează abandonul școlar și, în același timp, se împotrivesc homeschooling-ului, de care ar putea beneficia copii abandonați prin sate.

Pe de altă parte, știți că studiile arată în mod clar că maximum 25 de elevi într-o clasă este recomandat pentru a asigura un proces educațional cu performanță. Dar și la 25 de elevi, dacă se scad cu 7 elevi pe clasă, se arată în mai multe cercetări, crește performanța elevilor. De asemenea, potrivit raportului OECD „Education at a Glance 2025”, media numărului de elevi într-o clasă primară este de ~21 elevi la multe țări. Ei bine, la noi, în urma comasărilor, s-a ajuns și la 38 de elevi pe clasă. Dar în același timp se face stindard din ideea de egalitate de șanse în Europa. Cum mai pot fi egali copiii noștri cu cei din Europa în aceste condiții?

În același timp, multe școli și licee și-au pierdut personalitatea, conducerea, relaționările dintre profesori, esențiale în educație. Au apărut școli și licee cu foarte mulți elevi și profesori la o conducere care nu numai că nu mai face față, dar nu mai este nici motivată. Norma obligatorie a directorilor de școală a crescut. Astfel că nu mai sunt de fel motivați pentru sporul primit să conducă unitățile școlare respective. Mulți au renunțat sau se gândesc să renunțe.

Rep.: Unde se va ajunge în aceste condiții?

V.G.V.: Niciodată în ultimii 35 de ani învățământul românesc nu a trecut printr-o criză atât de mare, deși la putere sunt partide precum USR-ul care au criticat întotdeauna sistemul educațional susținând că este necesar să fie reformat pentru a crește performanța.

Acum însă, după cum afirmă Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, există peste 5000 de profesori numai în mediul urban care predau alte materii decât cele pentru care au fost pregătiți.

Eu personal cunosc preoți care predau matematica și fizica într-o școală de țară, căci noua reformă a făcut să nu mai dorească profesorii să vină în acel sat. Dar situația este comună și în marile orașe. Profesori de sport predau matematică, cei de biologie ca să-și completeze norma predau română și așa mai departe. Ce credeți că vor învăța acei copii la orele respective?

Cu alte cuvinte, școala se face că-i învață, dar pe urmă ne plângem de analfabetism funcțional. Dacă așa era situația până acum, cum va fi de acum înainte?

Dispariția profesorilor și teoria meltingului

Dacă domnul Simion Hăncescu are dreptate și în jur de 20.000 de profesori vor ieși din toamnă la pensie, pentru că nu mai pot continua să predea în următoarele condiții și preferă pensia, mă întreb cu cine vor mai continua să ducă Ministerul Învățământului procesul educațional din România?

Rep.: O propunere tipic soroșistă, demnă de teoria meltingului, este cea aruncată recent pe piață: se vorbește că vor primi emigranți de altă lege și alte culturi cu noi ca profesori în școlile noastre. Credeți că se poate ajunge până acolo?

V.G.V.: Nu m-ar mira ca la diverse ore, orele tehnice, de exemplu, să se încerce și asta. Oricum suntem în proces masiv de disoluție a neamului. Dar practic, nu văd o soluție viabilă în noile condiții. E nevoie să fii inconștient ca să conduci situația în această direcție. Fiți convinși că profesorii de calitate, mulți dintre ei, vor opta pentru alte meserii sau pentru emigrare, căci pot să-și câștige pâinea onorabil în alte țări, decât să se mai lase batjocoriți la ei în țară. Iar cei mai în vârstă care nu mai pot emigra, se vor pensiona cum v-am mai spus.

Rep.: Care este miza? Ce credeți că urmărește de fapt guvernul?

V.G.V.: Cred că toată politica aceasta de austeritate nu este decât un program de lichidare economică, financiară, culturală și educațională a României.

De altfel, pandemia a crescut imens datoriile României, dar și a celorlalte țări europene. E vorba de o creștere de cel puțin 7 ori. Asta înseamnă că în câțiva ani vom fi în incapacitate de plată. Toate în numele redresării, apărării și a altor cuvinte și deziderate mari. Politicienii, mass-media, folosesc tot timpul fraze sforăitoare că ai impresia că alt drum mai bun nu este, iar acesta pe care mergem acum ne va duce în viitorul puțin mai îndepărtat la autonomie și bunăstare. De fapt, cred că suntem ca țară pe un drum al foamei, al disoluției, a colapsului total în toate direcțiile. Mă uit la români și foarte puțini realizează către ce ne îndreptăm.

Războiul nu se oprește

Rep.: Totuși, este optimist faptul că se oprește războiul. Credeți că reconstrucția Ucrainei ne va pune într-o poziție economică privilegiată?

V.G.V.: Cred că ne îndepărtăm de subiect și aș prefera să rămân la tema educație. Dar pot spune referitor la întrebarea dumneavoastră că mie mi se pare că războiul nu se oprește decât temporar, după declarații mulți dintre cei care conduc oficial Europa sunt în continuare pentru război. Probabil că în momentul în care Europa va fi mai pregătită va reveni la provocările războiului. De altfel, asta se poate constata și prin reintroducerea armatei obligatorii în multe state, cred că și la noi, și la continuarea cursei înarmărilor. Privitor la reconstrucția Ucrainei, de aceasta se vor bucura financiar tot cei care sunt la putere în Europa și America, și nu românii care s-au dovedit foarte slugarnici.

Rep.: Întorcându-ne la educație, credeți că guvernul Bolojan va înțelege criza din educație și va lua măsuri pentru îmbunătățirea situației profesorilor?

V.G.V.: Nu știu ce să spun. Uneori mă gândesc că prim-ministrul lucrează doar la ordin și mă întreb atunci ce ordine va primi în viitor. Dacă acum vorbește și el și președintele Nicușor Dan de o restrângere bugetară suplimentară la sănătate și educație, asta arată că fie nu realizează criza, fie nu se pot opune presiunilor de distrugere a educației în România, a viitorului acestei țări. Fiecare cred că se cuvine să-și răspundă singur la această întrebare, dar și să conștientizeze gravitatea situației și să vorbească despre ele, căci poate astfel se va crea un curent de opinie favorabil unor reforme. Numai Dumnezeu știe ce va fi…….!

(va urma)

Citiți și:
100.000 de profesori aduși din Asia – Plan halucinant al unui director pentru a rezolva criza de cadre didactice
Andrei Marga: Naturalizarea educației

 

yogaesoteric
6 decembrie 2025