Un alt fel de cernere

Din punct de vedere ortodox, cernerea reprezintă un proces spiritual de încercare sau testare a credinței, îngăduit de Dumnezeu, prin care se separă „grâul” (virtutea, adevărul, dorința sinceră de mântuire) de „pleavă” (păcatul, mândria, fățărnicia). În ciuda definiției simpliste pe care am dat-o, cernerea este o noțiune deosebit de complexă, pe care doar un credincios adevărat o poate înțelege.

Există însă și un alt tip de cernere, o cernere socială, a vieții de zi cu zi. Trăind într-o societate distrusă, fără repere morale, fără credință și fără fundații, ne învârtim într-o ciudată și haotică mișcare browniană. Teoretic e haos, dar, din punct de vedere practic, e un haos înșelător, unul menit special inducerii în eroare. De fapt doar neatenții nu realizează că mișcarea este fals browniană, în esență ea fiind ordonată și lăsând doar mici „marje de eroare”, menite a distrage atenția celui superficial. Adică a majorității care, în loc să vadă infernalul sistem de canalizare prin care suntem împinși, se oprește obsesiv la acele minuscule marje de eroare pentru a se minuna de „multitudinea nesfârșită de opțiuni”.

Când în 2007-2008 arătam că e ceva putred în cotațiile imobiliarelor și în umflarea artificială a piețelor, eram făcut prost în față. „N-ai habar ce spui” – era replica (oarecum agramată) pe care-o tot primeam. Apoi a venit dezastrul și mulți au conștientizat chiar pe pielea lor. Unii păreau că se trezesc, dar când am început să le arăt îngrozitoarele potlogării contabile făcute în aparatul tuturor băncilor de pe planetă, aceiași oameni care păreau că se treziseră mi-au spus că aberez. Din nou șabloane repetate, din nou injurii, din nou nebunii.

Când a venit „revoluția portocalie” de la Kiev, am fost printre puținii care am spus că asta va cauza un război cu Rusia. Când spuneam așa ceva, lumea mă lua la huiduit: „Da’ ce-i, bă, Rusia asta? Oamenii vor să se elibereze de sub ruși, e legitimă revolta lor!”. Când le spuneam că și ucrainenii sunt, în esență, tot ruși, eram înjurat. Când le aduceam argumentul limbii, al structurii etnice și chiar pe cel istoric, al construcției Ucrainei cu teritorii furate de Imperiul Rus și de URSS de pe la vecini, toată lumea mă arăta cu degetul, spunându-mi, desigur, că sunt prost și că nu va fi niciodată un război.

Cu vreo șase luni înainte de începerea mizeriei pandemice, arătam niște ciudate mișcări pe piața REPO americană. Erau vârfuri de neînțeles, care sugerau un dezechilibru profund. E ceva ciudat, spuneam, dar toți mă luau în râs. „Conspiraționistul”, deh. Și-apoi a lovit mizeria. Identic în toate punctele lumii. Un mega-blat care, de altfel, i-a fost fatal lui Trump. Prin mizeria pandemică au reparat în grabă atât falita mașinărie a dolarului, dar au impus și o nouă politică a SUA, pregătindu-se pentru o nouă farsă. Urlam în Pandemie la adresa măsurilor aberante, a cheltuirii fără sens a banilor publici și eram inundat de imbecilități precum #staiacasa. Apoi a venit circul „vaccinului sigur”. Cum se face că toți ăia care puseseră botul la ticăloșiile lui băsescu, cei care-l votaseră pe Plăvan și care erau cu „revoluția ucraineană” în suflet au devenit cei mai înfocați agenți ai Pandemiei, măsurilor complet idioate și vaccinului. Idioții nu s-au otrăvit doar pe ei, ci și-au condamnat inclusiv copiii. Unii au dat colțul, alții s-au îmbolnăvit grav, desigur, „fără nicio legătură cu vaccinul”. Inclusiv acum, când se recunoaște oficial că „Pandemia” a fost un „exercițiu de coordonare și control”, idioții tot cred că „au făcut bine”.

Apoi a venit războiul din Ucraina, pentru a acoperi mizeria Pandemiei. Din nou, toți retardații cu vaccinul au început să fie de partea „cauzei ucrainene”. Niciun cuvințel despre câte nenorociri ne-a făcut nouă Ucraina. Brusc s-a pus batista pe țambalul abuzului permanent împotriva populației din teritoriile românești ocupate, a mizeriei cu Canalul Bîstroe, a jafului de la Krivoi Rog ș.a.m.d. Și, pe măsură ce „eroii pandemiei” s-au apucat să treacă în tabăra „anti-vacciniștilor”, creștea în inima lor înflăcărarea produsă de „eroismul Ucrainei”. Fătuca aia idioată care făcuse „emisiunea liberă de nevaccinați” a început să înfiereze vaccinul și „ceea ce ni s-a ascuns”. Ai uitat, madam, când spuneai că „nu o să ai liniște până când toate mamele nu-și vor vaccina copiii împotriva covid”? Câte proaste care te-au urmat ai pe conștiință? Iar acum o faci și pe marea credincioasă suveranistă de rit „George”!

Cel mai pregnant eveniment văzut la trecerea de la Pandemie la Ucraina a fost, din punctul meu de vedere, tranziția către propaganda soioasă, complet imbecilă, ca pentru proști. De ce s-a petrecut așa? Pentru că cei împiedicați în sitele anterioare au devenit din ce în ce mai proști. Cum să crezi că mergea rusul cu tancul pe șosea și că a călcat ucraineanul care circula regulamentar? Cum să crezi că bunica din Ucraina a dat jos drona rusească cu un borcan de gogoșari? Cum să crezi că rușii fură mașini de spălat din Ucraina ca să le folosească chip-urile la rachete? Cum să crezi circul de la Bucea și restul propagandei agresive de prost gust?

„Da, mă, dar nu vezi cât au rezistat?”, mi-a dat replica un tefeleu bătrân. Păi au rezistat ei, fraiere, sau a fost vorba de SUA, NATO și întregul Occident aliniat în spatele lor? Au rezistat ei sau miliardele pe care le-am pompat inclusiv noi în fundul lor? Au rezistat ei sau a fost vorba de incapacitatea Rusiei de a lansa atacuri aeriene dure de teamă să nu omoare ruși de-ai lor, care sunt cam 40% din populația Ucrainei? De altfel, Rusia a fost perfect aleasă pentru circul ăsta, întrucât a fost obligată să lupte ca și cum ar fi fost împinsă pe ringul de box cu mâinile legate la spate.

Și acum, când s-a ușurat treaba cu Ucraina și când totul se îndreptă spre deznodământul pe care-l știm încă înainte de conflict, s-a dat liber celeilalte farse: atacarea Iranului. Prostul de la Casa Albă a fost păcălit de deviantul Netanyahu că totul e sub control, că Iranul e un tigru de carton și că va termina totul cu câteva bombardamente. Decisivi în această acțiune au fost cei doi căței cretini Witkoff și Hegseth, coordonați de mega-coruptul Jared Kushner. Așa a început „lovitura decisivă” care, iată, mai are puțin și face o lună. Ce a rezultat? Toate radarele SUA de avertizare timpurie din Golf terminate, toate bazele militare făcute terci, Israelul făcut aproape ca Gaza, Emiratele Arabe Unite duse în pragul falimentului fix în momentul în care credeau că au descoperit că „there is life after oil” ș.a.m.d.

Aceiași idioți care urlaseră sloganele propagandei le repetă și acum, la fel de caraghioși, la fel de proști. Când le spun că, în ciuda prețului barilului, prețul la pompă crește nejustificat ca efect al boului de Bolojan care ia trei piei de pe noi, retarzii sar pe mine cu întrebarea la fel de cretină ca ei: „Dar în restul țărilor de ce crește prețul?”. De râme ce sunteți! Ați uitat când în Pandemie îmi dădeați aceeași replică absurdă: „Dar restul țărilor de ce fac la fel?”. Păi tocmai ca să aibă proștii un pattern pe care se sprijină. Dacă toate țările decid să omoare fiecare al zecelea om, mai spuneți chestia asta, imbecilizaților?

Recent am dat știrea referitoare la distrugerea celor două avioane E-3G Sentry AWACS, iar târla nevertebratelor a început să urle cum că „sursa, boss”, „minciuni sfruntate” și altele asemenea. Vă dați seama ce cretini? Dacă dai o simplă căutare găsești informațiile. Dar oare toți acești proști de ce nu se întreabă ce caută acele avioane în Golf? Cumva pentru rolul lor de radar deoarece SUA nu mai are radare acolo? N-au cum să-și pună astfel de întrebări, știu! Mă înjurau și mă acuzau de „minciuni sfruntate” când le spuneam că iranienii au distrus radarele. Să le mai spun că SUA aveau o flotă de doar 16 E-3G Sentry AWACS, Oups, au rămas 14!

La începutul conflictului din Iran, SUA aveau doar 3100 de rachete Tomahawk. Până în prezent au utilizat în jur de 1000, probabil ceva mai mult. Despre situația muniției antiaeriene nu mai vorbesc. Mută THAAD-ul din Coreea, dar mai au doar vreo 10 proiectile. Patrioatele mai au puțin și-și epuizează muniția. După care? Canci.

Nu stau să fac acum analiza, dar vă atrag atenția asupra unui paradox pe care este necesar să-l aveți în vedere: cu toate că modul în care operează propaganda e din ce în ce mai rudimentar, sunt surprinzător de mulți cei care înghit gălușca cu pasiune. Iar asta se cuvine să ne dea de gândit pentru că, dincolo de ticăloșiile planificatorilor, totul pare un program de prostire rapidă în masă. Nu e niciun secret: oamenii sunt din ce în ce mai cretini.

Și, iată, aici vine avertismentul meu pentru toți cei care au înțeles rândurile de mai sus: fiecare eveniment e o cernere. Faptul că n-ai rămas în prima, a doua sau a treia sită nu înseamnă că nu poți rămâne în următoarea, chiar dacă are ochiurile mai largi. Cernerea e permanentă și, dacă ai rămas captiv în vreun ochi al sitei, pare că e ceva fără speranță întrucât intri într-un program de degenerare rapidă, astfel încât, la următoarea cernere, în ciuda faptului că sita e mai largă, te prinzi și acolo!

Este, probabil, cel mai mare experiment social al istoriei și, fără doar și poate, mă îngrozesc văzându-i rezultatele. Dacă la început era nevoie să studiezi statistici complexe, să ai cunoștințe oarecum avansate pentru a înțelege capcana, acum cernerea se bate cu realitatea, iar sita continuă să rețină atât prostimea prinsă până acum, cât și, din păcate, pe unii care până acum rezistaseră. Aveți grijă!

Autor: Dan Diaconu

Citiți și:
De ce cred oamenii propaganda? Crearea unor „cetățeni ascultători” supuși
Dan Diaconu: „Conflictul din Ucraina, demența Europei și tot ce vedem acum pe planetă au un singur sens: lupta Est-Vest, pământ vs mare, viitor vs trecut”

yogaesoteric
5 aprilie 2026