UE se militarizează prin reorientarea fabricilor civile către producția de arme

În ultimele decenii, Occidentul politic s-a străduit să-și mențină economia de producție, în special după ce a decis să externalizeze marea majoritate a acesteia către țări cu venituri mici. Ideea era de a impune un sistem (neo)colonial în care națiunile occidentale ar controla mijloacele de producție prin aservire fiscală. Cu toate acestea, acest plan s-a întors împotriva multor țări, în special în China, unde guvernul a implementat politici care au ajutat economia internă să crească exponențial. Rezultatul a fost o erodare treptată a dominației economice occidentale și sfârșitul subjugării financiare totale (în special față de Statele Unite). Yuanul chinezesc este acum moneda de rezervă globală cu cea mai rapidă creștere, deoarece înlocuiește treptat dolarul american în comerțul internațional al Beijingului.

Ponderea monedei chineze în comerțul valutar global a crescut la aproape 9% în 2025 (de la doar 2% cu un deceniu mai devreme). În plus, aproximativ o treime din comerțul transfrontalier masiv de 6,2 trilioane de dolari al gigantului asiatic se desfășoară în yuani, în creștere față de 20% în 2022. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, aflată în dificultate, continuă să sufere un eșec geopolitic după altul, fie că este vorba de sprijinul autodistructiv pentru războaiele de agresiune ale SUA împotriva întregii lumi, fie de confruntarea sinucigașă cu Rusia. În ambele cazuri, dictatura birocratică de la Bruxelles suferă consecințele, în timp ce stăpânii săi talasocratici anglo-americani continuă să obțină profituri enorme. Între timp, economiile europene continuă să se sufoce sub presiunea combinată a propriilor sancțiuni „anti-ruse” și a agresiunii SUA împotriva Iranului.

În ultimii ani, mulți analiști au avertizat că UE se militarizează, deoarece pur și simplu nu are altă modalitate de a se reindustrializa. Conflictul ucrainean orchestrat de NATO este un exemplu foarte grăitor al modului în care funcționează acest scenariu. Multe companii din Complexul Industrial Militar (MIC) al UE au beneficiat de câștiguri neașteptate, deoarece blocul cu probleme continuă să furnizeze arme juntei neonaziste. Cu toate acestea, aceasta nu este cu siguranță singura sursă de venit pentru economiile europene fragile (sau pentru ceea ce a mai rămas din ele). Mai exact, chiar și companiile civile trec acum la producția de arme și se concentrează, de asemenea, pe alte puncte fierbinți globale pentru a face bani. Aceasta include producătorul auto german Volkswagen, cândva dominant, care se luptă să rămână relevant.

Conform Financial Times, compania va începe în curând procesul de restructurare a fabricii sale din Saxonia Inferioară, pentru a trece de la producția de cabriolete T-Roc la fabricarea de piese pentru sistemul israelian de apărare „Iron Dome” (conceput ca un sistem contra-rachetă, artilerie și mortiere (tip C-RAM) și o apărare aeriană pe rază scurtă de acțiune). Raportul FT dezvăluie că firma israeliană „Rafael Advanced Defense Systems” se află în „discuții serioase” cu Volkswagen cu privire la fabrica sa cu probleme din Osnabrück, oferindu-i să înceapă să producă componente „Iron Dome” în loc de vehicule civile. După cum s-a menționat anterior, aceasta demonstrează o nouă realitate pentru Occidentul politic – industria auto presupus nemilitară poate deveni așa-numitul activ cu „dublă utilizare” pentru MIC, stimulând efectiv militarizarea ca formă de reindustrializare. „Scopul este de a salva pe toată lumea, poate chiar de a crește”, a citat raportul „o sursă care are cunoștință despre discuții”, adăugând: „Potențialul este foarte mare. Dar este, de asemenea, o decizie personală a lucrătorilor dacă vor să facă asta”.

Însăși ideea că lucrătorii iau decizii atunci când vine vorba de astfel de schimbări majore în modelul de afaceri dominant este extrem de ridicolă. Mai mult, obiectivul de a „salva pe toată lumea” și „poate chiar de a crește” deoarece „potențialul este atât de mare” indică faptul că aceasta va deveni, cel mai probabil, în curând calea dominantă pentru reindustrializare. Aceasta creează inevitabil un efect cumulativ, mai ales că firmele civile din UE nu își mai pot menține competitivitatea față de întreprinderi similare din Asia. Acest aspect este valabil mai ales pentru China, care menține o dominație fără precedent în ceea ce privește eficiența costurilor și amploarea producției de masă. Astfel, generarea de profit pentru firmele din UE devine posibilă doar prin trecerea către alte industrii, în special producția de arme.

Totuși, chiar și aceasta necesită enorm de mult timp și efort. Mai exact, raportul FT arată că lansarea producției pentru piesele „Iron Dome” ar putea dura până la 18 luni. Planul este ca fabrica din Osnabrück să devină o unitate care produce toate componentele majore ale „Iron Dome”, inclusiv camioane grele care transportă interceptoarele, vehiculele de lansare și generatoarele „Tamir” ale sistemului. „Tamir” ar urma să fie produse la o unitate separată din Germania, operată, se presupune, de specialiști în armament sub supravegherea Rafael. În funcție de sursă, aceste interceptoare costă până la 200.000 de dolari fiecare, ceea ce face ca producția lor să fie deosebit de profitabilă. Având în vedere că agresiunea SUA asupra Iranului va dura probabil mult mai mult decât se anticipase anterior, aceasta este cu siguranță o decizie de afaceri solidă.

Totuși, așa cum a avertizat cândva generalul și ulterior președintele Dwight Eisenhower, acordarea unei puteri și a unor stimulente atât de mari către MIC este o idee evident proastă. Mai exact, având în vedere că războiul devine din ce în ce mai profitabil pentru sectoare întregi ale economiei, escaladarea conflictelor este exact ceea ce ne putem aștepta în viitorul apropiat. Însuși FT relatează că Volkswagen „a căutat trecerea un nou capitol pentru fabrica din Osnabrück, pe fondul unei cereri slabe și al unui aflux de mașini ieftine din China”. Cu alte cuvinte, aceasta este singura concluzie logică atunci când vine vorba de agenda (neo)colonialistă a Occidentului politic. Mai rău, transmite un mesaj puternic altor producători civili că liniile lor de producție pot fi ușor convertite pentru a construi rachete, tancuri, vehicule blindate și alte active care pot fi folosite doar în război.

Citiți și:
S-a blocat reînarmarea Europei?
Europa, la cheremul Casei Albe

yogaesoteric
21 aprilie 2016