Guvernul, executat silit de Justiție. România intră în faliment

Jumătate din banii economisiți de Guvernul Bolojan prin sărăcirea românilor și prăbușirea economiei sunt deja pierduți. Justiția execută silit bugetul țării pentru a-și încasa cele 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi ale personalului câștigate, evident, tot în instanță. Executivul atrage atenția că, dacă nu va da acești bani, deși nu îi are, riscă penalități de 48 milioane de lei pe zi (9 milioane de euro) și că în acest moment nu există nicio soluție de ieșire din această criză fără precedent.

România se dezintegrează la propriu cu fiecare zi și primește lovituri mortale pe bandă rulantă. Conturile țării nu sunt executate doar de Pfizer, pentru vaccinurile cumpărate de Ursula și acceptate de complicii de la București, ci și de Justiția din țara noastră. În data de 9 iulie, când se așteaptă o hotărâre definitivă de la Curtea de Apel, România ar putea intra în faliment, pentru că este necesar să dea 4,8 miliarde de lei personalului din Justiție, bani pe care nu îi are, efectiv.

„La data de 30 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea de Apel București Secția a X a de contencios administrativ și fiscal cu o cerere îndreptată împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, formând obiectul dosarului nr. 1844/2/2026. Prin acțiune, instanța supremă, în calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul judiciar, urmărește constrângerea Executivului să asigure, integral și de îndată, finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei”, se arată într-o notă de informare prezentată în ședința de guvern din 2 iulie.

Ce repede s-a mișcat instanța!

Ministerul Finanțelor atrage atenția că, deși miza este una bugetară majoră, instanța a calificat cauza drept urgentă și a fixat un termen unic de judecată, reducând semnificativ termenele pentru depunerea întâmpinării și comunicarea actelor de procedură, aspecte pe care ministerul le-a invocat ca atingeri aduse dreptului la apărare și la un proces echitabil. Astfel, de la introducerea cererii (30 martie 2026) și până la pronunțare a trecut puțin peste o lună.

„Apreciem că există un risc ridicat ca, la termenul din 9 iulie 2026, recursul să fie soluționat, iar hotărârea de fond să rămână definitivă, prin obligarea Ministerului Finanțelor și a Guvernului la alocarea sumelor solicitate și sub sancțiunea unei penalități de aproximativ 9 milioane euro (circa 48 de milioane lei) pe fiecare zi de întârziere, la care se adaugă o amendă de cca. 810 lei/zi până la alocarea sumelor prevăzute în hotărâre”, se arată în nota Ministerului Finanțelor.

Și-au majorat singuri veniturile

Suma a cărei alocare integrală este pretinsă de ÎCCJ pentru titlurile executorii scadente în anul 2026 se ridică la aproximativ 4,8 miliarde lei, reprezentând drepturi salariale restante și dobânzile legale aferente, acordate atât prin hotărâri judecătorești, cât și prin acte administrative emise de ordonatorii de credite din justiție.

„Este de remarcat că o parte dintre aceste drepturi au fost stabilite prin acte administrative emise atât anterior, cât și ulterior datei de 16 noiembrie 2023, dată de la care OUG nr.99 /2023 a interzis expres conducătorilor de instituții publice cu calitatea de ordonator de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare peste cele prevăzute de legislația specifică, sub sancțiunea anulării de drept a sumelor astfel stabilite. Emiterea unor asemenea acte ulterior acestei date încalcă flagrant prevederile respective”, a precizat ministerul.

Se încalcă și Constituția. Care Constituție?!

Pe lângă cheltuielile cu penalitățile și amenzile pentru fiecare zi de întârziere, Guvernul va fi obligat să achite și dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate, cheltuieli de executare silită și să actualizeze sumele cu indicele prețurilor de consum.

„Cumulate, aceste sancțiuni fac ca fiecare zi de neexecutare să însemne un cost bugetar suplimentar major și creează o presiune de plată practic imposibil de gestionat fără afectarea echilibrului bugetar de ansamblu”, avertizează Ministerul Finanțelor.

„Totodată, hotărârea ridică o problemă de ordin constituțional: o instanță obligă Executivul să modifice bugetul de stat, deși adoptarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului (art. 138 din Constituție), iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice”, a mai semnalat Ministerul Finanțelor.

Urmează majorări de taxe și impozite

Totodată, Ministerul Finanțelor atrage atenția că nu deține niciun fel de date reale privind cheltuielile salariale din sectorul judiciar (salarii personale, diurne, prime etc.), fundamentarea sumelor bazându-se exclusiv pe solicitările transmise de ordonatorii de credite din puterea judecătorească, care nu au nicio fundamentare atașată.

„Alocarea acestor sume se poate realiza fie prin majorarea deficitului bugetar (cu costuri de finanțare mărite și cu riscuri privind încadrarea în planul agreat cu Comisia Europeană de reducere a deficitului excesiv), fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli bugetare (cu afectarea bunei funcționări a altor domenii de activitate), fie prin majorarea impozitelor și taxelor (cu afectarea corespunzătoare a mediului de afaceri și a nivelului de trai al populației)”, a mai precizat Ministerul Finanțelor.

Citiți și:
Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): După cinci ani de „luptă cu extremiștii”, România are inflație de peste 10% și datorii record
România falită

yogaesoteric
7 iulie 2026