Emanuel Swedenborg – Misticul Nordului

Motto: „Voltaire a spus că omul cel mai extraordinar menţionat în istorie a fost Carol al XII-lea. În ce mă priveşte, aş spune că omul cel mai extraordinar – dacă admitem asemenea superlative – este poate cel mai misterios dintre personaje: Emanuel Swedenborg.” – Jorge Luis Borges

Emanuel Swedenborg s-a născut la Stockholm în 29 ianuarie 1688 şi a murit la Londra în 29 martie 1772. Honoré de Balzac, care l-a apreciat foarte mult, l-a numit „Buddha al Nordului”.

În 1698, şi-a început studiile la Uppsala. În 1709, devine doctor în filosofie. Tatăl său, episcop şi rector al Universităţii din Uppsala, l-a educat în spiritul luteranismului. A studiat teologia, literele şi apoi s-a consacrat studiului ştiinţelor aplicate.

A prevăzut multe din descoperirile ulterioare, cum ar fi ipoteza asupra nebuloasei lui Kant şi Laplace. A conceput la fel ca şi Leonardo da Vinci un vehicul destinat zborului, dotat cu aripi fixe şi propulsat de o elice (noutate remarcabilă în acele timpuri). A desenat de asemenea vehicule pentru navigaţia pe sub apă. A inventat o maşină cu aburi, un model de ecluză de tip nou, o pendulă de apă destinată pentru a reprezenta mişcarea planetelor. Fondează prima revistă ştiinţifică suedeză „Daedalus Hyperboreus”.

A fost un excelent organizator şi a condus Administraţia Minelor, Canalelor şi Porturilor. La 30 de ani cunoştea 10 limbi, iar după viziunea mistică pe care a avut-o, a învăţat ebraica şi aramaica. Publică un studiu referitor la forţa fluxului şi refluxului, prin care demonstrează că Suedia a fost acoperită complet de apă în trecut. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Uppsala.

În urma studiilor medicale, scrie un tratat de anatomie în care susţine că sediul funcţiilor psihice se află în cortexul celebral. S-a interesat de mineralogie, lucru aproape unic în epoca sa. A studiat anatomia, dorind să cunoască punctul precis prin care spiritul comunica cu trupul. A scris 50 de opere, dintre care 25 consacrate ştiinţelor aplicate, matematicii, astronomiei. A refuzat catedra de astronomie a Universităţii din Uppsala, deoarece îl interesau numai lucrurile legate strict de practică.

A fost inginerul militar al lui Carol al XII-lea. Regina Ulrika Eleonora şi regele Carl al XII-lea i-au acordat un titlu de nobleţe, dăruindu-i cele mai înalte onoruri şi toată recunoaşterea pe care un savant şi-o putea dori. În Londra a avut diferite meserii: tâmplar, tipograf, a realizat instrumente ştiinţifice. A desenat hărţi complexe ale globului terestru. La 55 de ani, publicase deja aproape 25 de lucrări de mineralogie, anatomie şi geometrie. A fost totodată om politic, senator al Regatului.

yogaesoteric