Materializări – Dematerializări
de profesor YOGA Gregorian Bivolaru
Acest articol va analiza succint fenomenele parapsihologice de materializare, dematerializare şi, legat de ele, va prezenta fenomenele de aport şi transmutaţie, schiţând şi unele explicaţii posibile în lumina tradiţiei milenare YOGA.
Să vedem acum ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor noţiuni?
În cazul unei materializări avem de a face cu apariţia unor obiecte în spaţiul perceptual obişnuit, ivirea lor nefiind generată de o cauzalitate aparentă. În cazul unei materializări necontrolate, obiecte apar sau cad din „neant”, iar în cazuri excepţionale, anumite persoane posedă sau capătă instantaneu capacitatea de a materializa diferite obiecte, atât în stare de veghe cât şi în stare de transă.
O dematerializare este, cum o arată şi cuvântul, o aparentă dispariţie a materiei sau, cu alte cuvinte, o dezintegrare pe planul material al unei structuri fizice.
Trebuie menţionat, încă de la început, că graniţele dintre diferitele fenomene sunt confluente. De exemplu, nu este uşor a diferenţia între un fenomen de materializare „adevărată” şi unul de aport, sau altfel spus, de transportare psihocinetică a unui obiect, această acţiune din urmă fiind întotdeauna precedată de o dematerializare.
În fine, vorbind de transmutaţie, ne reamintim de visul de secole, poate de milenii al alchimiştilor. Ceea ce fizica modernă realizează în microcosmos, folosindu-se de ciclotroane şi de cantităţi enorme de energie, poate fi, deci, realizat prin însuşirile parapsihologice ale unor persoane ieşite din comun, în împrejurări aparent normale ale vieţii „de zi cu zi”.
Fenomene de materializare
Aşa-numitele fenomene de Poltergeist (din l. germană: Polter = gălăgie, tărăboi; Geist = spirit, fantomă), conţin de multe ori şi forme vulgare de materializări: pietre, nisip, lemne. Fenomenul de Poltergeist se bazează de cele mai multe ori pe existenţa unui „nucleu”, a unei persoane – de cele mai multe ori aflate la pubertate sau în adolescenţă, având, în majoritatea cazurilor, frustrări sexuale sau conflicte sufleteşti puternice şi nerezolvate – care declanşează în mod involuntar fenomenele. Alte apariţii de acest tip sunt inefabil legate de un loc şi nu de un anumit individ declanşator şi le dau parapsihologilor evident mai multă bătaie de cap în încercarea de a le explica. Să dăm câteva exemple sugestive:
Rosalino Rodrigues da Silva, un tânăr brazilian, produce din când în când o ploaie de pietre în camera în care se găseşte. La un moment dat, Rosalino a fost luat de către medicul şef al unui spital din localitate, Dr. Marcos Teixiera la el acasă. Dr. Teixiera a fost însă nevoit să se debaraseze repede de Rosalino şi să-l trimită destul de repede la orfelinatul din localitate. După relatările tatălui doctorului Teixiera, în casă a început literalmente să plouă cu lemne, ciment şi pietre. „Nu se putea vedea niciodată de unde veneau, eu remarcând numai cum acestea cădeau pe podea”, declara acesta.
Materializările de pietre par să fie ubicuitare. La sfârşitul anului 1983 a fost raportat un faimos caz în familia lui Peter Kavoi, din oraşul I Machakos (Kenia). Ploaia de pietre i-a produs d-lui Kavoi şi o amintire mai puţin plăcută sub forma unei evidente răni faciale. Casa şi împrejurimile au fost atent percheziţionate şi ţinute, fără succes, sub observaţie de către poliţie, vreme de mai multe săptămâni. Interesante erau chiar şi traiectoriile pietrelor, care nu cădeau, ci păreau să zboare orizontal, uneori mişcându-se chiar de jos în sus, adeseori ajungând şi pe acoperişul casei. William Ndunda, comisarul însărcinat cu ancheta, a fost personal atins de mai multe pietre pe când inspecta casa, cu toate că toate uşile şi ferestrele erau ermetic închise.
Ernst Meckelburg descrie, la rândul său, cazul misionarului suedez G.D. Carlson, care a trăit un fenomen asemănător într-o casă din localitatea Twappi din Nicaragua, în anul 1897. Una din pietrele materializate a fost păstrată de un prieten de-al misionarului într-o cutie de carton. La deschiderea ulterioară a respectivei cutii, după opt ani, s-a constatat că piatra se transformase într-un praf asemănător oarecum sticlei pisate.
În Thoronton Road, din cartierul Ward End în Birmingham (Anglia), poliţia s-a dovedit neputincioasă împotriva ploii de pietre, îndreptată împotriva grădinilor şi a geamurilor din spatele a patru case. Materializările constau din bucăţi de cărămidă şi pietre, unele de mărimea mingilor de tenis. Punerea constantă sub urmărire a împrejurărilor şi supravegherea automată, incluzând aparate cu raze infraroşii etc., s-au dovedit la fel de ineficiente în acest caz, care a durat, cu intermitenţe, circa patru ani.
Zoologul Ivan T. Sanderson relatează un caz celebru petrecut în anul 1928 în Sumatra (Indonezia). Aici ploaia de pietre părea să fie stopată, ca de o piedică invizibilă, la scurtă distanţă în faţa zidului casei. Având în vedere scepticismul celor prezenţi la aceste fenomene, gazda i-a îndemnat să marcheze pietrele cu cretă, creion colorat, ruj de buze sau prin simpla pilire a suprafeţei lor. Pietrele au fost apoi aruncate în mărăcinişul de nestrăbătut, care începea la mică distanţă în faţa casei (era seară şi vizibilitatea era destul de redusă). Majoritatea, dacă nu toate pietrele marcate, au zburat apoi în decurs de câteva secunde înapoi către verandă, această acţiune de aruncare a pietrelor fiind imposibilă pentru una sau chiar mai multe persoane, care eventual s-ar fi ascuns prin tufişuri încercând să le joace o farsă celor din casă.
Totuşi, nu în toate situaţiile materializările se rezumă la pietre. Dona Edelarzil, din Rio Preto (Brazilia), produce de exemplu, materializări, folosindu-se de vată. Klaus Schubert, din Burcheid (Germania), a prezentat în 1987, cu ocazia zilelor fenomenelor Psi, care au avut loc la Basel, un film video de aproape o oră, compus din diferite secvenţe înregistrate cu ocazia vizitelor făcute în această localitate, pentru a constata realitatea acestor aspecte stranii. Procedeul d-nei Edelarzil este următorul: după o scurtă perioadă de intensă concentrare şi rugăciune ea scoate smocuri mari de vată din pachetele aduse chiar de pacienţi şi le înmoaie de mai multe ori în apă, frământându-le şi apăsându-le între mâini, în acelaşi timp, până când ele devin compacte. Boţul de vată udă este apoi rupt în mai multe locuri. În locurile în care vata este îndepărtată apar fulgerător, chiar în interiorul acesteia, oase, cioburi de sticlă, chei, şuruburi şi anumite fire din materiale textile sau din rafie. Cele mai multe fire sunt adesea înnodate într-un mod ciudat. Obiectele materializate sunt ulterior împărţite între cei prezenţi ca talismane împotriva bolilor. Klaus Schubert relatează: „În unele ocazii am adus cu mine de acasă vata, şi am pus pachetul într-o sită sub robinet, ajutând chiar eu să fie frământată ca un aluat. Am simţit adesea uimit cum vata s-a bombat brusc sub degetele mele, încălzindu-se concomitent, cu două până la trei grade în plus faţă de temperatura sa anterioară.
D-na Dr. Paola Giovetti (Italia) a descris fenomenul de materializare al prafului alb şi plăcut mirositor, produs de o piatră „apărută” la sfârşitul unei şedinţe spiritiste.
Mediumul din Roma, Demofilo Fidani, a produs la prima şedinţă la care a luat parte autoarea articolului, un aport sau probabil o materializare. D-na Giovetti descrie că a sesizat două detunături în aer, care au fost auzite ca venind din mijlocul camerei. La sfârşitul şedinţei, când s-a aprins lumina, au fost descoperite pe masă două pietre diferite ca formă şi mărime. Paola Giovetti a primit piatra mai mare, care se distinge prin parfumul exotic extrem de puternic pe care încă îl emană, chiar luni de zile după apariţie, deşi este ţinută descoperită într-un vas în mijlocul holului din apartamentul ei.
În casa extraordinarului medium Fidani se găseşte o mică colecţie de obiecte aportate sau materializate: scoici, pietre, amoniţi, o vază antică etruscă sau grecească. Soţia lui Fidani iubeşte scoicile şi una din primele materializări produse involuntar de acesta a fost o scoică.
Demifilo Fidani era în salon cu copiii când au observat cu toţii o scoică căzând din aer în timp ce se afla cam la jumătatea distanţei între tavan şi podea.
Însă nu toate materializările sunt atât de banale şi atât de „ieftine”, în aparenţă, precum în cazul ploilor de pietre, dar, indiferent de natura lor, ele rămân la fel de misterioase.
Tot Paola Giovetti a adus la cunoştinţă curioşilor materializările legate de Raimondo di Sangro, principe de San Severo (Italia). Această personalitate enigmatică din istoria Italiei a sec. XVII, s-a folosit de un medium napolitan pentru a transmite anumite mesaje personale, având însă implicaţii istorice, general-filozofice etc. În decursul anilor, cu ajutorul acestui medium, el a produs şi numeroase materializări, ca de exemplu ceasuri din secolul XVII, documente vechi , o bară din argint, o mână din aur şi chiar un străvechi talisman. Obiectele respective se materializau în mâinile medium-ului sau cădeau brusc de undeva din „neant”.
D-na Giovetii descrie, de asemenea, o altă materializare, la prima întâlnire în Napoli cu un medium înzestrat în această direcţie, care se găsea în transă: „Ea (medium-ul) a deschis fulgerător în faţa ochilor mei mâna dreaptă, cu palma orientată în sus, pe care o puteam observa foarte bine de la mică distanţă. A făcut apoi mâna pumn, pentru a o deschide la scurt timp după aceea. În palma acesteia s-a văzut atunci ceva rotund şi strălucitor.” Era vorba de o inimioară de aur de mărimea unei unghii, care era încă fierbinte, atunci când d-na Giovetti a luat-o în mână pentru a o analiza mai bine.
În Florenţa (Italia) s-a vorbit adeseori despre activitatea grupei spiritualiste Cerchio Firenze 77, organizată în jurul medium-ului Roberto Setti. Setti a suferit multă vreme de scleroză în plăci şi a decedat în februarie 1984. El a fost, însă, până în ultimul moment al vieţii sale, foarte activ, dând dovadă, în timpul stării de transă, de o vitalitate şi o energie de care nu se mai bucura aproape de loc în starea de veghe. Numele lui nu a devenit cunoscut în întreaga lume decât după deces, el urmărind sistematic să rămână anonim în timpul vieţii, pentru a fi scutit de puhoiul de cereri şi de interese meschine, sau de dispreţul cu care sunt privite adeseori asemenea personaje de excepţie.
O specialitate a medium-ului Setti erau materializările de mici obiecte preţioase (relicve, bijuterii). De multe ori, în cursul şedinţelor spiritiste, mâinile lui emanau o intensă lumină albastră fluorescentă, în asemenea momente putând fi observate şi chiar fotografiate uluitoare fenomene de materializare.
Fenomenele de materializare sunt independente nu numai de valoarea obiectelor produse, dar şi de apartenenţa la materia organică sau anorganică. Un exemplu legat de ultima categorie este furnizat de autobiografia yoghinului Anagarika Govinda. LAMA Govinda a fost unul din reprezentanţii prestigioşi ai budismului tibetan în Europa. Originar din Germania, LAMA Govinda a devenit întâi călugăr budist în Ceylon şi apoi yoghin, ajungând să studieze mai târziu metodele de meditaţie şi de realizare spirituală ale LAMA-iştilor tibetani. În persoana lui Tomo Geshe Rimpoche, la un moment dat, el şi-a descoperit adevăratul Ghid spiritual. A cerut să fie acceptat ca discipol şi răbdarea i-a fost pusă la încercare timp de mai multe săptămâni. Ulterior, într-o dimineaţă, a găsit pe locul din templu, unde obişnuia să mediteze, un fruct delicios de mango, ca simbol al faptului că cererea sa fusese îndeplinită. Acest fruct are însă nevoie de căldură tropicală şi nu ajunge niciodată să crească în climatul aspru al Tibetului. Mai mult decât atât, după cum remarca LAMA Govinda după aceea, chiar dacă ar fi fost vorba de un climat blând, atunci era anotimpul când fructele de mango de abia începeau să se coacă şi nu puteau fi încă comestibile.
Fenomene de dematerializare
Şamanii unor triburi de eschimoşi foloseau şi mai folosesc încă, aceste fenomene pentru a se elibera de frânghiile cu care sunt legaţi, reuşind chiar să apară în cu totul altă parte. Se pare că fenomenul este folosit adeseori pentru a dovedi, în cercurile de iniţiaţi, gradul de măiestrie atins prin practicarea anumitor procedee secrete ale şamanilor. O dispariţie asemănătoare de scurtă durată a fost raportată de martori oculari, care se aflau în prezenţa maestrului Morihei Ueshiba, legendarul fondator al căii Aikido din Japonia.
Preoţii LAMA şi yoghinii tibetani se folosesc de o tehnică secretă de concentrare, care le permite să dispară instantaneu, total sau parţial, din faţa celor aflaţi în jurul lor. Există o fotografie stranie a răposatului conducător al ordinului Kargyüpta din Tibet (Gyalva Karmapa), în care cu greu se mai poate recunoaşte conturul unui corp aşezat pe tron, mai degrabă remarcându-se o ceaţă uşoară, care lăsă să se vadă unele amănunte din spaţiul său. Este evidentă aici transparenţa surprinzătoare a corpului fizic.
Ole Nydahl relatează o experienţă asemănătoare în cartea sa, „Drumul meu spre budismul tibetan”. În mijlocul vizitei la Chechoo LAMA, acesta începe fulgerător să se dizolve în aer. Motivele de pe tapetul din spatele lui încep să se distingă ca şi cum ar fi fost privite printr-o sticlă fumurie.
Privit prin intermediul câmpului vizual periferic, Chechoo LAMA făcea o impresie mai „solidă”, dar, de îndată ce te uitai la el direct din faţă, devenea din nou transparent. Obiectele din jur nu-şi schimbaseră însă însuşirile; o cutie de chibrituri ţinută în faţa ochilor în direcţia preotului tibetan nu apărea transparentă, aşa cum ar fi fost cazul în situaţia unei încercări de hipnoză asupra autorului.
Aporturi
Strâns legat de fenomenele de materializare şi dematerializare se află şi fenomenul de aport sau teleportare. Încercările de a-l explica pe baza învăţăturilor fizicii clasice, ajung repede la un punct mort, mai ales când se caută explicaţii pentru fenomenele de penetrare a obiectelor prin ziduri sau diferite învelişuri solide de protecţie, fără a lăsa vreo urmă.
O serie interesantă de experienţe surprinzătoare a fost făcută de fizicianul John Hasted, profesor la colegiul Birbeck al Universităţii din Londra, cu tânărul medium Stephen North, care la timpul acela avea 12 sau 13 ani. Profesorul Hasted a fost atras de fenomenele de deformare şi torsionare a obiectelor de metal produse de Stephen North în mod psihocinetic, în stilul cunoscut al lui Uri Geller. Stephen North a relatat profesorului Hasted despre câteva dispariţii şi apariţii misterioase, care avuseseră loc la el acasă. În loc să caute ipotetice explicaţii ştiinţifice, care mai mult l-ar fi conturbat, Hasted a efectuat cu acesta o serie de experienţe în laboratorul său din College. Stephen North a primit astfel în mână o cutie din material plastic de forma unui ou, bine închisă şi înfăşurată suplimentar de mai multe ori cu bandă izolantă. În cutie erau trei cristale diferite. Prezenţa lor se putea constata prin scuturarea cutiei. Prof. Hasted i-a spus tânărului doar că, dacă o să aibă încredere în puterea sa extraordinară, s-ar putea să se întâmple ceva uluitor cu acele cristale. Stephen a început să scuture cutia de plastic. După câteva minute zgomotul monoton produs prin scuturat a încetat, ceea ce putea să însemne că cristalele au „părăsit” cutia. Prof. Hasted l-a rugat pe Stephen să scuture în continuare cutia şi să încerce mental să readucă cristalele în ea. Având în vedere că încercările din următoarele minute nu au mai dat roade, Prof. Hasted i-a luat lui Stephen oul de plastic din mână şi l-a deschis. Înăuntru se găsea, ajunsă nu se ştie cum, o bancnotă de o liră sterlină. Mai târziu Stephen şi-a adus aminte că avusese la începutul experienţei o asemenea bancnotă în buzunar şi căutând-o nu a mai găsit-o acolo. Unul din cristale, o baghetă din carbură de vanadiu, se mai afla încă în cutie, dar fusese înfăşurat în acea bancnotă. Celelalte două cristale de zinc şi germaniu au fost găsite mai târziu în buzunarul de la spate al pantalonilor lui Stephen. Într-o altă experienţă, din aceeaşi zi, cristalele au dispărut din nou din oul de plastic. Bancnota de o liră sterlină nu a mai dispărut din buzunar, în schimb, de data aceasta, a apărut în cutia de plastic un buton de manşetă, pe care Prof. Hasted îl ţinuse într-un sertar al mesei de scris din camera respectivă. Stephen North nu se apropiase deloc în tot timpul experienţei de biroul cu pricina. Sfârşitul zilei i-a găsit pe tânărul S. North şi pe profesorul Hasted deopotrivă de uimiţi.
În materie de fenomene parapsihologice, brazilienii par să joace un rol de prim rang. Aşa, de pildă, stau lucrurile cu Antonio Ferreira, originar din Sao Luis. Cu ocazia unei vizite în casa psihiatrei Dr. Gloria Machado din Rio de Janeiro, care aflase de însuşirile lui neobişnuite, aceasta a observat personal cum o parte a tacâmului de argint, ţinut de altfel sub cheie în altă încăpere, a apărut în aer în mijlocul camerei în care ea se afla împreună cu Antonio şi cu soţul ei, pentru a cădea apoi, după o fracţiune de secundă, cu zgomot pe parchet.
Transmutaţie
Un fenomen înrudit cu cele de materializare şi dematerializare îl constituie şi procesul de transmutaţie şi modelare a structurilor. Această alternativă implică folosirea unui substrat deja existent, care este apoi prelucrat fulgerător în mod parapsihologic. Ca exemple, pot sluji minunile clasice de transformare a apei în vin (spre deosebire de materializarea directă a vinului) din Noul Testament sau transmutările apei în benzină sau motorină, cum au fost produse în mai multe rânduri de yoghinul şi înţeleptul Sai Baba.
Un medium de prim rang pentru fenomenele de transmutaţie este brazilianul Thomas Green Morton Coutinho. Printre martorii, care s-au ocupat de fenomenele produse de el, se numără şi psihologul american William G. Roll, director al Fundaţiei de cercetări psihice din Durham, North Carolina (S.U.A), neurochirurgul brazilian Dr. Elson Montagno şi Gen. Prof. Alfredo de Mendoca Uchoa, docent la academia militară din Anguilhas Negras (Brazilia). D-nul Coutinho a desprins, de exemplu, foiţa de staniol de la pachetul lui de ţigări şi a format cu ea o bilă, pe care toţi cei de faţă au putut să o controleze. Această bilă i-a fost dată unuia dintre martori, care de faţă cu ceilalţi a pus-o în palmă şi a închis mâna. Câteva gesturi enigmatice făcute în direcţia acestei persoane şi… la deschiderea mâinii s-a putut constata că biluţa de staniol se transformase într-o medalie de aur ce avea gravată pe ea toate semnele zodiacului. În aceeaşi seară şi cu aceeaşi persoană, Coutinho a transformat o foiţă de staniol într-un lănţişor de aur. Generalul Uchoa, sceptic pe bună dreptate (asemănarea cu unele trucuri ale prestidigitatorilor era evidentă), a fost el însuşi implicat într-o asemenea transmutaţie. Coutinho a aranjat două beţe de chibrit în formă de cruce şi după ce le-a ţinut o secundă în mână, acestea s-au transformat într-o cruce din metal în mod clar mai grea decât chibriturile. Apoi el a aplicat la încrucişarea lor o biluţă formată din binecunoscuta foiţă de staniol a unei cutii de ţigări. Generalul trebuia să ţină personal acest obiect între degetul gros şi arătător. Iată ce declara acesta: „Am simţit deodată cum s-a întâmplat ceva între degetele mele, mai mult decât atât, am simţit o uşoară durere în buricul degetului mare. Deschizând degetele am remarcat că staniolul se transformase într-un relief cu faţa lui Iisus Christos, care părea turnat dintr-o bucată cu crucea. Datorită faptului că ţinusem totul strâns între degete, nasul şi bărbia reliefului mă apăsaseră în perniţa degetului gros, lăsându-şi acolo amprenta”. Generalul Uchoa declara mai departe: „L-am văzut pe Thomas provocând transmutaţii de toate felurile, chiar şi unele în care se trecea fulgerător de la materia moartă la materia vie”.
Ce se află, oare, la baza acestor fenomene misterioase, care nu se lasă încadrate în perimetrul cunoscut al ştiinţelor naturii? Din păcate, în această direcţie nu există nicio teorie integrală, plauzibilă şi confirmată prin experienţe ştiinţifice. Putem schiţa însă cu certitudine câteva elemente caracteristice, care să constituie o bază de plecare pentru cei care doresc şi care au curajul să gândească mai departe, pornind de la tradiţia esoterică a sistemului YOGA.
Care sunt, deci, componentele necesare pentru o materializare?
– Energia, care este luată fie direct de la persoana care provoacă fenomenul, fie din mediul înconjurător sau din sferele de energie ale Universului. În multe cazuri, fenomenele parapsihologice descrise se anunţă printr-o scădere bruscă a temperaturii aerului în încăperea în care fenomenul urmează să aibă loc.
– Materia, din care obiectul este format. Sunt cunoscute puţine lucruri în această privinţă. Să amintim însă că, în cadrul şedinţelor spiritiste, au fost adesea obţinute materializări ale unor entităţi ce aveau până la o consistenţă echivalentă cu cea a corpurilor fizice ale fiinţelor umane. La baza acestor materializări se află o închegare, o concentrare a ectoplasmei ce este produsă de medium-ul spiritist în cauză.
– Imaginea, proiecţia vizuală sau planul obiectului care va fi format. Aceasta este componenta imaterială a procesului, care există în mod similar informaţiei genetice în organismele vii sau poate fi asemănată programului dintr-un computer. Aşa cum un sculptor are totdeauna nevoie de material şi de o anumită idee pentru a forma o operă de artă, amândouă componentele sunt neapărat necesare pentru a da naştere unei materializări.
Sub ce formă ne putem oare imagina acest plan sau această matriţă imaterială?
În anul 1981 Rupert Sheldrake, un biochimist şi specialist în fiziologie vegetală, a introdus teoria câmpurilor morfogenetice. Aceste câmpuri, nelimitate în timp sau spaţiu, sunt necesare pentru a transmite de-a lungul axei temporale experienţele structurilor organice sau anorganice şi, astfel, procesele care se repetă, durează în prezent mai puţin decât în trecut. Astfel, câmpurile morfogenetice memorează ceea ce el a numit cauza formatoare. Să dăm două exemple sugestive în această privinţă:
– Cristalizarea unei noi substanţe chimice. După teoria lui Sheldrake, timpul necesar până la apariţia cristalelor în soluţie va fi mai scurt, pe măsură ce trecem de etapa încercărilor, chiar dacă la un moment dat se schimbă laboratorul. Câmpul morfogenetic a înregistrat deci structura cristalelor şi, prin urmare, cristalizarea va fi mult mai rapidă.
– În cazul materiei vii, timpul de învăţare al unui reflex condiţionat, la animale de exemplu, va fi, la a zecea sau la a douăzecea încercare, mai scurt, deşi la fiecare încercare se foloseşte un grup nou de animale.
Experienţele de până acum par, în majoritatea cazurilor, să confirme fascinanta teorie a lui Sheldrake. Câmpurile morfogenetice pot fi puse în legătură şi cu teoria lui Lamarck care, cu tot succesul lui Darwin, nu a fost niciodată total infirmată şi care afirmă posibilitatea moştenirii telepatice de către organisme, a unor însuşiri căpătate în urma interacţiunilor cu mediul înconjurător.
Este posibil ca teoria lui Sheldrake să ne ofere un punct de plecare pentru perceperea unui plan al existenţei, poate la fel de important ca şi universul material. Noţiuni ca cronicile din AKASHA sau ALAYA VIJNANA arată că viziunea lui Sheldrake, departe de a fi o banală apariţie la modă, are o bază filozofică milenară, confirmată prin practicile YOGA în desfăşurarea lor gradată.
Nu toate obiectele materializate au o existenţă de lungă durată sau, cel puţin, nu toate îşi păstrează consistenţa pe o lungă perioadă de timp. După relatarea lui G. D. Carlson, bucata de piatră materializată în Nicaragua s-a transformat ulterior în praf după opt ani de zile. Marele yoghin Paramahamsa Yogananada aminteşte în faimoasa sa autobiografie despre o amuletă de origine astrală, care s-a materializat între mâinile mamei lui şi i-a fost încredinţată la moartea ei, dematerializându-se în momentul în care Ghidul spiritual al lui Yogananda, yoghinul Sri Yukteshvar, şi-a făcut apariţia.
În ceea ce priveşte fenomenele de dematerializare care sunt urmate de o materializare nemijlocită sau rapidă, există o ipoteză destul de plauzibilă şi cunoscută de altfel în toate cercurile restrânse ale yoghinilor şi ezotericilor. În principiu, se afirmă că în anumite cazuri se ridică, printr-o doză masivă de energie, frecvenţa vibraţiilor obiectului sau ale organismului, făcându-l astfel să dispară instantaneu din planul material. Procedeul nu este însă lipsit de primejdii; după cum ne atrag atenţia yoghinii, un organism viu nepurificat complet nu va fi în stare să-şi mărească frecvenţa vibraţiilor şi, prin urmare, nu va suporta un asemenea aflux colosal de energie.
În încheiere, un apel insistent pentru toţi cititorii acestui articol: Fiţi conştienţi tot timpul de puterea uriaşă a gândurilor voastre. Nu neglijaţi niciodată această forţă, căci gândurile au o influenţă mai directă şi mai puternică asupra vieţii şi destinului nostru decât suntem înclinaţi să acceptăm. Focalizându-ne cu tenacitate gândurile, vorbele şi aspiraţiile în mod coerent în aceeaşi direcţie benefică, avem la dispoziţie o mare forţă. Încercaţi să întrezăriţi din cele expuse aici unele din posibilităţile formidabile ale minţii şi folosiţi-le cât mai bine, în direcţia accelerării evoluţiei spirituale.
Articol extras din Revista YOGA ŞI VIAŢA Nr. 1
Citiţi şi:
Deplasarea instantanee în spaţiu este pefect posibilă. Cazuri uluitoare de teleportare
Dispariţii stranii
yogaesoteric
octombrie 2008