Hormonii noştri cei de toate zilele…
Deşi mici ca dimensiuni comparativ cu organele trupului, glandele endocrine au un rol foarte important în organism, de buna lor funcţionare depinzând într-o mare măsură starea noastră de sănătate. O întrebare pe care fiecare este binevenit să ne-o punem este: de ce şi ce se va petrece dacă glandele nu reuşesc să îşi mai facă treaba? Ce efect va avea aceasta asupra mea?
Cunoaşterea modului în care funcţionează şi a mecanismelor de reglare ale organismului nostru ne permite să ţinem cont de necesităţile fireşti ale trupului şi să ne menţinem, pe cale naturală, o stare optimă de vigoare şi sănătate.
Pentru a fi într-o formă excelentă, plini de energie vitală, o serie de hormoni conlucrează armonios, intrând rând pe rând în acţiune, fiecare la momentul potrivit, atunci când suntem în armonie cu ciclurile naturale ale firii.
Testosteronul – ne dă forţă vitală
Este produs atât în organismul bărbaţilor, cât şi în cel al femeilor. La ambele sexe, o dată cu trecerea anilor, nivelul acestui hormon scade, fapt ce cauzează oboseala şi lipsa de energie. O dietă corespunzătoare poate stimula secreţia testosteronului. Cele mai indicate alimente sunt lactatele şi brânzeturile. În plus, este necesar să nu lipsească zincul (germeni de grâu, ciuperci, alune de pământ). Este indicat să faci sporturi care necesită o doză de efort (alergare, mersul cu bicicleta) sau posturi yoga dinamice sau în forţă.
Tiroxina – reglează metabolismul
Este secretată de glanda tiroidă şi reglează, printre altele, metabolismul. Dacă se produce prea puţină tiroxină, pielea este uscată, unghiile şi părul sunt lipsite de strălucire sau fragile, creşte greutatea trupească chiar cu o dietă strictă. Persoanele cu astfel de probleme au nevoie de îngrijire medicală. Dacă nivelul hormonului este normal, dar se apropie de limita lui inferioară, este utilă o dietă care să favorizeze secreţia tiroxinei. Alimentaţia este necesar să fie bogată în iod (alge marine, kelp) sau în tiroxină (brânzeturi, produse lactate şi soia). Indispensabil în secreţia tiroxinei este şi seleniul (se găseşte în salată).
Adrenalina, noradrenalina şi ACTH – hormonii care sporesc energia vitală
Datorită lor facem faţă diverselor solicitări zilnice, putem lucra îndelung şi eficient. Noradrenalina şi adrenalina sunt secretate de glandele suprarenale şi de multe ţesuturi. Prima îmbunătăţeşte circulaţia, creşte tensiunea, determină eliberarea energiei din glucoză şi acizii graşi. Graţie acestui hormon, trupul şi creierul pot funcţiona la capacitate ridicată. În situaţii de tensiune şi solicitare, când avem nevoie de energie, în ajutor ne vine adrenalina. În fracţiuni de secundă adrenalina mobilizează toate forţele: sunt activate celulele nervoase şi simţurile, creşte tensiunea, inima bate mai repede, fibrele musculare se încordează, organismul recurge la rezervele de energie. Astfel „dopaţi”, putem să înfruntăm cu fruntea sus greutăţile şi stresul de fiecare zi. La fel acţionează şi hormonul ACTH, secretat de hipofiză, care poate să elimine grăsimea ce se formează între celulele nervoase.
Aceşti hormoni sunt produşi pornind de la aminoacidul esenţial fenilalanină. Surse bogate în aminoacizi sunt fasolea uscată şi fasolea verde, mazărea, lintea, alunele de pământ, caşcavalul. Este de asemenea important să nu lipsească din alimentaţie vitamina C (din consumul bogat de legume şi fructe).
Melatonină – hormonul somnului şi al relaxării
Odată cu lăsarea întunericului, epifiza începe să secrete melatonină, cea care favorizează somnul adânc, relaxează, odihneşte. Primele raze de soare opresc producerea melatoninei. Dacă nivelul ei este ridicat, te trezeşti adormit, apatic şi chiar deprimat. Melatonina are, printre altele, şi acţiune antioxidantă. După vârsta de 40 de ani, secreţia ei scade la jumătate comparativ cu persoanele tinere. Pe piaţă există acum melatonină sintetică (tablete), menită să prelungească durata de viaţă şi tinereţea. Este însă cu mult mai sănătos să se consume produse naturale ce stimulează secreţia acesteia. „Materialul de construcţie” al melatoninei este aminoacidul triptofan, conţinut de: lapte, banane, plante leguminoase, brânză, curmale uscate. În plus, camera în care dormim este necesar să fie protejată de lumina din exterior.
Estrogenii – protejează sănătatea şi frumuseţea
Aceşti hormoni secretaţi de ovare sunt răspunzători de funcţiile de reproducere (menstruaţie, sarcină), dar şi de sănătate şi frumuseţe: determină secreţia substanţelor antirid şi a colagenului care fortifică pielea şi protejează împotriva celulitei, conferă părului strălucire şi redă fermitatea firului de păr. Ne protejează de bolile de inimă, de osteoporoză, scad nivelul colesterolului, ne asigură buna dispoziţie, memoria bună şi agerimea minţii. Tulburările ce apar în secretarea estrogenilor sunt cauza durerilor premenstruale, a problemelor pubertăţii şi adeseori chiar a sterilităţii. Producerea estrogenilor este stimulată şi reglată de alimentaţia bogată în albumină şi săruri minerale. Fuziunile amoroase împlinitoare ajută la reglarea secreţiei acestor hormoni. Când organismul femeilor produce mai puţini estrogeni, este indicat să introducem în dietă estrogeni vegetali ce se găsesc în special în soia, tofu, lapte de soia, precum şi fito-estrogeni ce se găsesc în plante de leac. Estrogenii sunt prezenţi şi în fasole, linte, alune, uleiuri.
DHEA – ne prelungeşte tinereţea
Este produs în organism din colesterol. Prelungeşte viaţa celulelor nervoase, întăreşte imunitatea, conferă robusteţe epidermei şi flexibilitate muşchilor. Producerea DHEA-ului este stimulată de exerciţiile regulate în aer liber. Din dietă este important să nu lipsească cromul (surse de crom: drojdia de bere, germenii de grâu, cacao şi ceaiul negru).
Somatotropina – hormonul creşterii
Somatotropina, secretată de hipofiză, este responsabilă de menţinerea tinereţii. După vârsta de 30 de ani, nivelul ei scade şi merită să-i stimulăm secreţia. E bine să consumăm alune de pământ, fulgi de ovăz, linte, brânzeturi, migdale.
Hormonii glandulari şi funcţiile acestora
Pe lângă aceşti hormoni, în organismul nostru mai există încă mulţi alţii, fiecare îndeplinind funcţii specifice. Hormonii, steroizii şi neuro-transmiţătorii sunt comandanţii care decid cum, ce, unde şi de ce interacţionează anumite elemente constitutive cu celulele. În acelaşi timp, ei sunt catalizatori şi acţionează ca antiinflamatori şi agenţi de proliferare a celulelor. Unii sunt catabolizanţi, influenţând descompunerea ţesuturilor şi a substanţelor nutritive, în timp ce alţii sunt anabolizanţi, adică reconstruiesc, influenţând utilizarea şi asimilarea lor.
Iată o trecere în revistă a glandelor endocrine, a hormonilor, steroizilor şi neuro-transmiţătorilor pe care acestea îi produc:
Hipofiza anterioară – poziţie frontală
• GH (STH) – hormon de creştere, somatotrop – intensifică sinteza proteinelor, măreşte nivelurile glucozei din sânge şi eliberează acizii graşi din celule. Reglează diviziunea celulară.
• TSH (TTH) – hormon de stimulare tiroidiană (tirotrofic) – intensifică secreţia de hormoni tiroidieni (tiroxină şi triiodotironină).
• ACTH – hormon adrenocorticotrop (corticotrofină) – intensifică secreţia de glucocorticoizi (hormoni de tip steroizi) din zona corticală a hipofizei. Afectează modificările de pigmentare cutanată etc.
• MSH – hormon melanotrop hipofizar (melano-stimulator) – intensifică producerea melaninei de către melanocite (controlează culoarea pielii).
• LH – hormon luteinizant – favorizează ovulaţia şi secreţia de progesteron şi estrogen de către corpus luteum din ovare.
• LH (ICHS) – hormon luteotrop – favorizează sinteza testosteronului şi producerea celulelor de spermă în testicule.
• FSH – hormon de stimulare foliculară – favorizează secreţia de estrogen în ovare. Favorizează producerea de spermatozoizi în testicule.
• Prolactină (lactogen) – stimulează lactaţia.
Hipofiza posterioară – poziţie dorsală
• ADH – hormon antidiuretic – măreşte reabsorbţia apei din rinichi.
• Oxitocină – intensifică contracţiile uterine, lactaţia şi disponibilitatea glandelor mamare.
Glanda tiroidă
• Tiroxină (T4) şi triiodotironină (T3) – intensifică procesele metabolice (digestiv, oxidativ şi aşa mai departe). Influenţează procesele de creştere şi dezvoltare normale.
• Calcitonină – afectează utilizarea calciului, prevenind fisurarea / porozitatea osoasă (osteoporoză).
Glandele paratiroide
• PTH – parathormon – esenţial pentru valorile normale de calciu din sânge (măreşte riscul de descompunere osoasă pentru menţinerea calciului din sânge, a metabolizării fosforului şi pentru sinteza de vitamină D).
Glandele suprarenale – zona medulară
• Neuro-transmiţători – epinefrină, noradrenalină, dopamină, acetil-colină – produc şi secretă neuro-transmiţători care accelerează sau încetinesc ritmul cardiac, influxul sanguin către celule, răspunsul nervos (influenţează celulele sistemului muscular, osos şi nervos). Măresc concentraţia de glucoză şi de acizi graşi din sânge, cu scopul de a mări energia la nivel celular şi de sistem.
Glandele suprarenale – zona corticală
• Mineralocorticoizi (aldosteron) – reglează electroliţii, măresc viteza de transfer a sodiului, măresc viteza de excretare (eliminare) a potasiului. Pot afecta retenţia de apă, glandele sudoripare, intestinele şi glandele salivare.
• Glucocorticoizi – cortizol, hidrocortizon, corticosteron – important în metabolismul apei, muşchilor, sistemului nervos central, oaselor, tractului gastrointestinal, cardiovascular şi hematologic. Acţionează, în principal, asupra metabolismului carbohidraţilor, controlează metabolismul aminoacizilor şi al grăsimilor. Antiinflamator, inhibă răspunsul imunitar.
• Androgeni – testosteron, adrenosteron (hormon de masculinizare) – steroid masculin care influenţează reproducerea, intensifică dorinţa sexuală şi caracterele specifice sexului masculin (păr pubian, mărime etc.). De natură catabolizantă.
• Estrogeni – estradiol, estronă (caracterele secundare feminine) – induc estrus, dezvoltă caracterele specifice sexului feminin. Steroid catabolizant care generează modificări la nivel celular.
• Progestină – progesteron – steroizi anabolizanţi care susţin refacerea ţesuturilor. De natură antiinflamatoare şi antispastică. Se regăsesc din abundenţă în placentă.
Pancreas
• Insulină – intensifică transferul şi utilizarea glucozei. Influenţează metabolizarea zahărului, aminoacizilor şi lipidelor. Favorizează conversia glucozei în exces, în glicogen.
Glanda pineală
• Melatonină – influenţează ciclul somn / veghe şi forţa vitală a organismului. Poate afecta reproducerea şi pigmentarea (melanocite).
Ovare
• Estrogen – estradiol – contribuie la dezvoltarea uterină, curăţarea (menstruaţie) şi funcţionarea uterină, caractere şi comportament sexual.
• Progesteron – utilizat ca antiinflamator după menstruaţie şi pentru placentă. Folosit şi în regenerarea ţesuturilor.
Testicule
• Androgeni – testosteron şi inhibină – caracteristici şi comportament sexual. Susţin producerea spermatozoizilor. Influenţează energia şi metabolismul.
Timus
• Timozină – maturează şi favorizează producerea celulelor T.
Citiţi şi:
Câteva remedii naturiste eficiente care ajută la reglarea secreţiei de hormoni tiroidieni
Glanda pineală – o poartă spre lumile paradisiace, pe care o putem deschide
yogaesoteric
14 aprilie 2021
Also available in: Français