Cartea electronică de identitate, disponibilă din august, va permite identificarea cetățenilor într-un cloud guvernamental, un sistem IT care va reuni baze de date

Noua cartea de identitate electronică, cu cip, va fi disponibilă începând din luna august. Ea va avea dimensiuni reduse faţă de actualul document și are spațiu inclusiv pentru a stoca o semnătură electronică.

„Este un mare pas înainte către digitalizare. Noile cărți de identitate vor permite identificarea unui cetățean român în sistemul guvernamental digital, adică va fi un act de identitate electronică în cloud-ul guvernamental. Asta înseamnă că un cetățean va putea fi recunoscut de instituțiile statului”, a declarat Ciprian Teleman, ministrul Digitalizării, la emisiunea „Jurnalul de seară” de la Digi24.

Întrebat dacă nu se poate face asta și acum numai pe baza CNP-ului, ministrul Teleman a declarat că:

„Ba da, pe baza CNP-ului, care trebuie introdus undeva și aceasta trebuie să se facă de la instituție la instituție și la unele instituții încă mai este nevoie de copie după buletin. Ori noi ne îndreptăm, sau proiectul, șantierul acesta mare de digitalizare ne va duce în situația în care odată ce ești autentificat și datele tale sunt introduse în cloud-ul guvernamental, nu mai ești nevoit să-ți dovedești identitatea”, a spus acesta.

Ministrul Teleman, despre cloud-ul guvernamental: Este un sistem mare. Ați văzut norișorii ăia cu niște cercuri?

„Foarte multă lume folosește sintagma asta de cloud guvernamental. Unii înțeleg prin asta un centru de date, alții înțeleg mai multe centre de date. Foarte pe scurt, cloud-ul guvernamental este un sistem mare. Structura lui grafică seamănă cu un cloud. Ați văzut norișorii ăia cu niște cercuri? Ceva mare jos, ceva mediu la mijloc și ceva mic sus.

De fapt sunt 3 niveluri structurale. Înseamnă, de exemplu, un nucleu de date de bună calitate pe care le pot folosi alte instituții prin intermediul unor centre de date care sunt satelit în jurul acestui nucleu de date. Ele sunt datele statului. Integritate înseamnă că nu pot fi contestate, calitatea lor este foarte bună. Acum în spațiul guvernamental digital sunt date care pot fi contestate și cred că mulți am pățit-o să vedem că primim fișe cu informații care nu sunt conforme.

Aceste instituții interconectate între ele și care pot transfera date se leagă de asemenea și folosesc date și din acest nucleu central.

Iar următorul cerc periferic este al unor platforme de date. Deci aici o să avem: Justiție, Muncă, Sănătate, MAI, Externele. De aici mai departe, alte instituții cum ar fi un post de poliție, un spital, o administrație financiară pot interoga pe baza unor drepturi bine standardizate date proprietare ale instituțiilor dar și date din nucleul central.

Oricum ar fi, ori cu această nouă carte de identitate, ori cu cea veche, datele noastre (n.a. personale) vor fi în acest cloud guvernamental. Cartea de identitate va permite identificarea rapidă în acest spațiu”, a declarat ministrul Teleman.

Revenind la subiectul cății electronice de identitate, ministrul Ciprian Teleman a spus că aceasta va putea stoca și semnătura electronică.

„Cartea de identitate electronică poate avea și semnătura electronică, are spațiu pentru a stoca o semnătură electronică”, a spus acesta.

Întrebat dacă va funcționa această facilitate de la început, din luna august, ministrul Teleman a spus că da.

„Discuția cu colegii de la MAI este în sensul că da. Scalarea produsului va dura pentru că este vorba de milioane de … și există o capacitate de producție la Imprimeria Națională care este limitată, deci va fi o tranziție ca la vechile buletine și probabil și procesul acesta va dura câțiva ani până când vor fi înlocuite complet. Aici cred că MAI vă poate da mai multe informații cum își planifică tranziția asta, dar ceea ce știu este că în iulie vor fi teste pilot să vedem cum funcționează, iar din 2 august, pentru că este un Regulament UE din 2019 căruia trebuie să i ne conformăm și care de fapt întărește măsurile de siguranță ale actelor de identitate pe întreg teritoriul UE.

Noi trebuie să ne conformăm până pe 2 august să avem aceste elemente de siguranță. Oportunitatea este că putem face un card de identitate mai drăguț, mai ușor de purtat și cu aceste facilități digitale”, a spus acesta.

Schimbarea digitală a României prin fondurile din PNRR: Cu o expertiză foarte bună, din 2026 nu vom mai fi nevoiți să cărăm hârtii

„Aici avem marea oportunitate a acestui plan național de redresare și reziliență. Oportunitatea e dată pe de o parte de niște termene foarte stricte în care trebuie să ne încadrăm, pe de altă parte este oportunitatea deschiderii unui mare șantier digital.

La Ministerul Digitalizării am făcut, hai să-i spunem, o revizie a tuturor intențiilor instituțiilor publice de a se digitaliza. Am inventariat practic, cred că toate proiectele pe care le-au propus. Am creat o imagine, o hartă foarte organică a ceea ce înseamnă spațiul digital românesc. Cu asta vom merge către Comisia Europeană ca să arătăm propunerile noastre de transformare digitală a României, vor fi negociate țintele, bugetele pentru așa ceva și după asta va trebui să avem un super project management la nivel de expertiză pentru a ne încadra în aceste termene.

Eu sunt încrezător că printr-un project management bun, în 2026 România va arăta din punct de vedere digital cu totul și cu totul altfel. Mai spun o dată. Cu un project management foarte bun și cu expertiză foarte bună în 2026 nu vom mai fi nevoiți să cărăm hârtii.”

Crearea unui cloud guvernamental, unul dintre principalele proiecte propuse spre implementare cu fonduri PNRR

Interconectarea tuturor sistemele relevante din administrația publică într-un cloud guvernamental care să permită o interacțiune mai facilă cu cetățenii și cu mediul de afaceri este unul dintre principalele proiecte de investiții propuse de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

La capitolul Transformare digitală, Guvernul propune alocarea a peste 4,02 miliarde de euro, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru proiecte care să digitalizeze serviciile publice, sistemul de educație și acoperirea cu internet broadband.

Executivul a vrut și în toamna anului trecut să adopte o Ordonanță de urgență prin care autoritățile și instituțiile publice ar putea fi obligate ca, în următorii 2 ani, să-și migreze și să-și integreze sistemele informatice într-un cloud guvernamental, un sistem IT integrat menit să reducă risipa de bani din sectorul public pe sisteme informatice care nu comunică între ele.

Despre acest cloud guvernamental, evaluat la 45 milioane de euro, se vorbește de mulți ani, principala temere fiind să nu se repete greșeala eRomânia, prin crearea unui sistem pe care ulterior să nu-l folosească nimeni. Guvernul PNL vrea astfel să legifereze apariția cloud-ului, dar omite ceva esențial: sancțiunile.

Guvernul a adoptat la 10 martie 2021 o Hotărâre care stabilește printre altele forma și conținutul cărții electronice de identitate, a cărții de identitate simplă, precum și a cărții de identitate provizorie ce vor fi emise în sistem informatizat de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat în aceeași zi că „noua carte de identitate electronică, pe care cetățenii români o vor putea solicita începând cu luna august, va avea dimensiuni reduse faţă de actualul document și va conține elemente de securitate care vor asigura posesorilor garanția că identitatea nu le poate fi furată, iar instituțiilor publice sau private certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe acest document”.

În HG-ul cu datele pe care ar urma să le conțină cartea electronică de identitate nu era precizat faptul că acest document ar conține un spațiu aferent semnăturii digitale.

Utilizarea cărții electronice de identitate

În ceea ce privește utilizarea cărții electronice de identitate (CEI), ea va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii.

CEI va facilita astfel accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), având ca efect simplificarea relației cu autoritățile publice, creşterea calității şi accesibilității serviciilor publice. Totodată, CEI va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din anii ’90.

În același timp, noul document de identificare va oferi cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document. CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului. Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului.

Citiți și:
Românii vor putea opta pentru cartea de identitate fără cip, dar fără cip nu vor mai putea călători în afara ţării
130 milioane de oameni, biometrizați. Cartea de identitate biometrică, adoptată de Mexic pentru ‘soluționarea schimbărilor demografice’

yogaesoteric
26 aprilie 2021