Traian Băsescu – primar, preşedinte, colaborator al Securității…

În anul 2000, alegerile locale pentru primăria Bucureştiului l-au propulsat pe Traian Băsescu în prim-planul politicii româneşti. Fără acea victorie, Traian Băsescu ar fi rămas un personaj secundar între atâţia alţii care s-au perindat pe scena publică. Atunci a venit din spate şi s-a calificat la mustaţă în turul al doilea, unde avea de recuperat avansul serios de 150.000 de voturi pe care îl înregistra Sorin Oprescu în urma primului tur de scrutin. Câştigarea Bucureştiului împotriva unor adversari mult mai puternici din punct de vedere mediatic, propagandistic şi al resurselor l-a transformat pe Traian Băsescu într-un personaj politic de primă mână, i-a permis să preia puterea în Partidul Democrat, înlăturându-l pe Petre Roman şi i-a deschis calea spre fulminanta carieră ce a urmat.

Astăzi, Băsescu pare că pedalează în gol, ieşirile sale publice având un iz puternic de îndatoriri faţă de cei care l-au susţinut în trecut.

De numele lui se leagă multe tunuri şi afaceri dubioase, cea mai cunoscută fiind „volatilizarea” flotei comerciale române.

O ultimă tinichea agăţată de coada lui Băsescu este verdictul de colaborator a Securității. Pe 20 septembrie 2020, Curtea de Apel București a admis acțiunea Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) și a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa fostului președinte Traian Băsescu, potrivit deciziei instanței. Verdictul CNSAS a fost confirmat pe fond de Curtea de apel București, în prezent fiind în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Secţia de contencios de la Instanţa supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.

CNSAS a dat verdict de colaborare cu Securitatea în cazul fostului președinte după ce la dosarul său au apărut noi probe, potrivit cărora Băsescu și-a turnat colegii de facultate, semnând note cu numele conspirativ „Petrov”. Potrivit CNSAS, Băsescu dădea informații la Securitate despre comportamentul, atitudinea și poziția colegilor săi față de regimul comunist.

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”. „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia. „Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (…) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu. „Mă obliga legea să-i răspund. (…) În ceea ce priveşte sancţiunile, când eşti elev militar poţi fi exmatriculat”, a spus Băsescu, menţionând că a dat două note colonelului de contrainformaţii Tudor.

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe. Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS. Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Citiți și:
Băsescu a făcut public un document secret al SRI care arată un mod de lucru atunci când este vorba de eliminarea unor oameni politici incomozi
Mediocrii și lichelele conduc România
Istoria se repetă: Urmașii evreilor bolșevici conduc din nou România

yogaesoteric
15 mai 2021