Relatări premiate la concursul „Dacă MISA nu ar fi existat” (2)

Redacţia yogaesoteric a lansat un proiect inedit solicitând cursanţilor şi instructorilor acestei Şcoli de yoga să scrie ce ar fi fost, în opinia lor, „dacă MISA nu ar fi existat” şi de asemenea, „dacă MISA nu ar exista”. Aşa cum am anunţat anterior, cele mai interesante şi emoţionante răspunsuri primite vor fi premiate. Articolul acesta reuneşte o parte dintre relatările premiate la întâlnirea instructorilor din 9 iulie 2014. Concursul continuă pentru relatările care vor fi primite în perioada următoare!

Citiţi prima parte a relatărilor premiate

În opinia lui Mihail Teodorescu, „dacă MISA nu ar fi existat
… atunci lumea în care trăim (pământul) cred că ar fi fost cu totul altfel, cel puţin din punctul meu de vedere şi al colegilor noştri. În primul rând ar fi lipsit idealurile înalte sau mai bine zis, exprimarea lor clară şi, mai ales, speranţa concretă de a le atinge. Ar fi lipsit conştientizarea prezenţei imediate a lui Dumnezeu, lângă noi şi în noi. Cred că Dumnezeu ar fi rămas mai curând un concept, o idee, un ideal extrem de confuz, care nu ar fi putut să fie desprins, în minţile noastre, de dogme, ritualuri şi alte idei preconcepute ataşate Lui de oameni, de-a lungul timpului.
… viaţa ar fi fost ternă, subordonată idealurilor sociale, cu mult prea puţine sclipiri şi vârfuri. Cred că întreaga omenire ar fi avut un alt parcurs şi chiar unul chinuit, şi ar fi lipsit o lumină şi o orientare divină care, poate din fundal pentru unii, a transformat destine individuale, de grup şi chiar destinul planetar. Cred că omenirea ar fi fost practic sufocată de materialitate şi false idealuri, iar o adevărată renaştere spirituală nu s-ar fi întrezărit.

Dacă MISA nu ar exista
… în primul rând nu aş mai avea speranţă! Nici nu aş şti ce să spun! Nu aş avea nicio cunoaştere practică, efectivă a valorilor divine, a ceea ce sunt şi ceea ce pot şi pentru devenirea noastră ca oameni.
… nu am avea forţa şi ştiinţa de a face ceea ce e mai bun, în noi şi pentru ceilalţi.
… cred că nu ar fi nimic pe planeta asta care să fie capabil să se opună forţelor răului care ar fi vrut să acapareze totul.
… cred că nu ar fi nimeni care să ofere în mod practic tuturor oamenilor o viziune asupra vieţii divine, ar lipsi din conştiinţa noastră punctul de vedere suprem, cel al lui Dumnezeu!
… cred că planul material ar fi un scop, un ţel şi nu ar putea fi privit ca o creaţie a lui Dumnezeu.
… sexualitatea ar fi totuşi degradantă şi ar lipsi tocmai cheia reîntoarcerii la Dumnezeu a energiei Sale creatoare.
… voinţa individuală ar fi supremă şi cred că foarte puţini s-ar întreba ce vrea de fapt Dumnezeu.
… iubirea ar fi numai o amintire sau subiect secundar de film şi nici măcar principiile de bază ale iubirii nu ar fi clare.
… lumile superioare subtile ar fi doar un subiect inedit, rezervat câtorva, foarte puţini, şi nu o realitate poate uneori mai concretă decât lumea fizică.
… Dumnezeu poate că ar rămâne un subiect rezervat filosofilor şi câtorva nostalgici.
… cred că ar lipsi 95% din frumuseţea şi viaţa acestei lumi!

***

Dacă MISA nu ar fi existat, scrie Corina Buhagiar
… toate aspiraţiile mele din adolescenţă s-ar fi stins într-un materialism obtuz.
… toată curiozitatea mea legată de misterele acestui Univers ar fi fost înăbuşită de griji materiale şi de distracţii superficiale.
… tot ce este acum sublim, misterios şi încântător în viaţa mea… nu ar fi existat.
… nu aş fi avut şansa de a-l cunoaşte şi de a-l asculta pe Grieg, care e cel mai înţelept, cel mai fascinant şi cel mai interesant om dintre toţi oamenii pe care i-am cunoscut.
… nu aş fi simţit, cu siguranţă, nici a mia parte din toată pacea, fericirea, bucuria şi extazul pe care am avut astfel ocazia să le trăiesc.
… nu L-aş fi cunoscut pe Dumnezeu. Sunt convinsă că Dumnezeu ar fi rămas o simplă noţiune teoretică, faţă de care aş fi avut mari reţineri. Nu cred că aş fi reuşit să mă apropii atât de mult de Cunoaşterea Celui Mai Mare Mister, care este Dumnezeu Însuşi.
… nu aş fi trăit în fiinţa mea bucuria comuniunii cu Dumnezeu cel Viu, cel Omnipotent, cel Real şi inexprimabil prin cuvinte.
… aş fi rămas, probabil, pentru tot restul vieţii mele, prizoniera propriei mele minţi speculative, seci şi superficiale.
… nu aş fi gustat nici din deliciile amorului cu continenţă, transfigurare, consacrare… nici din extazul Tăcerii şi Păcii Inimii… nici din fericirea îmbătătoare a stărilor benefice de transă romantică.
… nu aş fi beneficiat nici de toate efectele minunate pe care practica yoga le-a adus fiinţei mele, de la trup până la Esenţa ei cea mai Înaltă.

Dacă MISA nu ar exista: Din moment ce MISA există, a fost deja „manifestată”, ca să zicem aşa, este ca şi cum s-a dat startul unei avalanşe ce nu mai poate fi oprită şi care se adaugă tuturor celorlalte „avalanşe” de trezire a conştiinţelor de pe această planetă, fiind poate cea mai mare, cea mai amplă dintre ele. Îmi este imposibil să îmi imaginez că MISA nu ar mai exista, că ar putea să nu mai existe, deoarece simt o Forţă Divină de neoprit în spatele aşa-zisei „mişcări” MISA.
Presupunând prin absurd că MISA ar putea să nu mai existe, ar fi suficient unul singur dintre noi care îşi aminteşte principiul fundamental al Legii Rezonanţei Oculte, care a „gustat” din comuniunea cu Dumnezeu Tatăl şi are vie în fiinţa sa aspiraţia de a fuziona complet, în conştiinţă, cu El, pentru a redeclanşa această „avalanşă”. Sau, analogic vorbind, din moment ce Grieg a adus flacăra de la care atât de mulţi dintre noi ne-am „aprins candela” Inimii, este suficientă o singură flacără care nu s-a stins ca să se reaprindă şi alte „candele”, iar procesul să continue până când „focul” Trezirii Spirituale să cuprindă întreaga planetă, în cele din urmă.”

***


Ştefania Ciucu
relatează: „Dacă MISA nu ar fi existat
… nu aş fi cunoscut poate niciodată starea de fericire. În prima vacanţă din anul I de curs, la Costineşti, privind marea am ştiut şi am simţit ce este fericirea. Mă uitam la valurile albastre, simţeam nisipul şi mă gândeam că puteam să trec prin viaţă fără să ştiu ce este fericirea.
… aş fi rămas o fiinţă închistată în propria carapace, puţin sociabilă şi necomunicativă.
… Dumnezeu ar fi rămas poate doar o posibilitate: există sau nu există? Cunoaşterea directă a lui Dumnezeu am avut-o în urma practicilor de la curs.
… poate nu aş fi dobândit niciodată starea de curaj. A-ţi apăra propriile convingeri, binele, adevărul, rămânând ferm pe calea pe care o consideri adevărată, acestea le-am învăţat aici.
… poate nu aş fi înţeles niciodată semnele pe care Dumnezeu mi le dă în viaţă – sincronicităţile care apar şi care mă îndrumă.
… cu siguranţă nu aş fi avut ocazia să cunosc un învăţător divin, lumină din Dumnezeu, care să fie prezent lângă mine în fiecare moment şi să-mi ofere iubirea lui infinită şi sprijinul total.
… probabil că nu aş mai fi avut ocazia să asist la minuni, sau să am parte de vindecări miraculoase oferite de Ghidul meu spiritual.
… nu ar fi existat probabil nici cursul de Ayurveda şi întreaga lume subtilă a plantelor ar fi rămas închisă pentru mine.
Dacă MISA nu ar fi existat, nu ar fi existat spiralele, meditaţiile din momentele de hiatus, cele de Revelion – care aduc pace şi fericire nu numai pentru participanţi ci şi pentru ceilalţi oameni.
Dacă MISA nu ar fi existat, evenimente catastrofale ar fi afectat planeta Pământ şi pământenii ei.
MISA este partea cea mai bună a vieţii mele.

Dacă MISA nu ar exista, nu ar exista forţa capabilă să se opună Francmasoneriei şi Iluminaţilor şi tuturor forţelor negative care există.
Este cea care poate să ajute la transformarea spirituală a oamenilor, astfel încât să fie posibilă trecerea în noua eră.
Este cea care poate ajuta la stabilirea legăturii cu extratereştrii benefici, astfel încât evoluţia omenirii să poată fi accelerată şi Planeta Pământ să fie ajutată cât mai mult.

 
***

Iată mărturia scrisă de Iuditha David: „Dacă MISA nu ar fi existat: Meditând asupra acestui subiect am simţit şi conştientizat profund cum aş fi trăit eu, dar mai ales am simţit că această stare ar fi caracterizat întreaga umanitate – o stare de apăsare foarte mare, de întunecare, care umbrea şi întuneca întreaga conştiinţă. Am conştientizat şi chiar am simţit intens profunda disperare a sufletului care striga după ajutor, un strigăt mut, neînţeles chiar de el. Simţeam că sufletul şi conştiinţa îmi erau acoperite ca de piatra grea a unui cavou. Am conştientizat ca dacă MISA nu ar fi existat, atât eu cât şi întreaga umanitate ar fi fost lipsită de acest ajutor imens din partea lui Dumnezeu, ajutor prin care această piatră funerară grea a ignoranţei să fie îndepărtată, astfel încât toate sufletele însetate de libertate să poată prinde aripi şi să se înalţe către Dumnezeu.
Am conştientizat profund că „Dacă MISA nu ar fi existat…” înseamnă de fapt „Dacă Grieg nu ar fi existat…”, căci tot ceea ce MISA este, este el. Am trăit o profundă stare de recunoştinţă faţă de Dumnezeu, căci în infinita lui compasiune a răspuns strigătului disperat de ajutor pe care sufletele înrobite de pe această planetă l-au îndreptat către El, şi în această infinită compasiune ni l-a trimis pe el, pe Grieg, care manifestă COMPASIUNEA DIVINĂ.
Am conştientizat că dacă MISA nu ar fi existat…
… nu aş fi găsit calea, portiţa, prin care sufletul meu să-şi poată deschide aripile către Înalt.
… nu aş fi trăit nimic din bogăţia de stări sufleteşti şi spirituale pe care, prin Graţia lui Dumnezeu şi a Ghidului Spiritual, le-am trăit în toţi aceşti ani şi care nouă, cei care facem parte din această şcoală, ne par ca ceva firesc, fără de care nici nu putem concepe viaţa şi existenţa.
… nici nu aş fi trăit şi nici nu aş fi bănuit existenţa extraordinarei experienţe de a plânge de fericirea extazului conştientizării prezenţei divine în fiinţa mea, în fiinţele celor din jur, în tot ceea ce există.
… nu aş fi gustat din bucuria de a trăi alături de cei care au aceleaşi idealuri, de a simţi pura bucurie a fraternităţii spirituale, uşurinţa de a face lucrurile împreună.
… nu aş fi simţit pacea profundă ce îmi inundă fiinţa atunci când fac ceva pentru ceilalţi, într-o deplină stare de dăruire faţă de Dumnezeu.
… nu aş fi învăţat ceea ce continui şi acum să învăţ: a exista într-o deplină armonie cu legile divine ale firii, într-un firesc şi natural acord cu fiinţa mea profundă şi cu tot ceea ce mă înconjoară.
Dacă MISA nu ar fi existat şi deci dacă el, Grieg, nu ar fi existat, nu aş fi trăit niciodată această extraordinare stare de a te simţi permanent şi profund protejat de Prezenţa lui plină de căldură, Prezenţă tainică care ne învăluie permanent şi chiar dacă în unele momente uităm de ea, este permanent prezentă, ne ghidează şi ne veghează veşnic. Plină de umilinţă sunt profund recunoscătoare Prezenţei Însufleţitoare, Permanente a Ghidului meu spiritual.

Dacă MISA nu ar exista: Trebuie să recunosc că la această întrebare totul se blochează în mintea mea, este ca şi cum această ipoteză nu există în posibilităţile divine, sau poate că doar nu sunt eu capabilă să concep aşa ceva.
Îi mulţumesc din toată inima lui Dumnezeu Tatăl pentru marea lui Graţie pe care a revărsat-o şi o revarsă asupra noastră şi că prin această graţie a făcut totul posibil.
Îi mulţumesc cu profundă umilinţă lui Grieg, cel care este MISA şi care a acceptat să manifeste pentru noi toţi ajutorul pe care Dumnezeu ni-l oferă prin el.”

***

Dacă MISA nu ar fi existat, scrie A.P., am fi alergat prin viaţă fără nicio direcţie sau urmând ţeluri mărunte, lumeşti. Nu am fi ştiut cum să ne îndreptăm spre propriul suflet, nu am fi avut această „familie” mare şi fericită, în care fiecare îşi are locul şi rolul său, poate mărunt la prima vedere, dar important în ansamblul „familiei”. Nu cred că am fi învăţat atât de frumos şi de profund cum să fim OAMENI, cum să întindem o mână plină de iubire celui care are nevoie, cum să ne sprijinim unii pe ceilalţi în momentele dificile. Şi poate nici să ne bucurăm cu toată inima nu am fi ştiut, să râdem cu poftă şi să trăim fericirea până în ultima celulă a trupului.
Dar, mai presus de toate, nu ştiu dacă drumul nostru spre Dumnezeu ar fi existat… Şi dacă da, sigur nu ar fi fost această cale bogată şi plină de învăţături, din care fiecare îşi poate alege ceea ce simte că i se potriveşte cel mai bine.
Dacă MISA nu ar fi existat, vieţile a mii şi zeci de mii de oameni ar fi fost mult mai sărace în împliniri şi în înţelepciune, în bucurii şi frumuseţe, în extazuri şi iubire. Şi toată această planetă ar fi fost lipsită de LUMINA pe care această unică şcoală spirituală o răspândeşte pretutindeni.


Dacă MISA nu ar exista
: Dacă în acest moment MISA ar înceta să existe, sunt absolut sigură că în sufletele multora dintre noi tot ceea ce am învăţat până acum în această şcoală spirituală va continua să rămână viu şi să dea roade. Şi, aşa cum îl cunoaştem pe Grieg – care este o sursă inepuizabilă de Lumină şi Înţelepciune Divină – sunt absolut sigură că, într-o altă formă, într-o altă ţară, sub un alt nume, va clădi – cu forţa şi tenacitatea sa inepuizabilă – o nouă şcoală spirituală, pentru că, aşa cum spunea chiar el, „cel mai greu îmi este să nu reuşesc”.
Pentru mine, dacă mâine MISA nu ar mai exista, mâine nu va mai răsări Soarele…

(va urma)

yogaesoteric
14 iulie 2014

 
 
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More