Pot unii oamenii să trăiască într-adevăr ani de zile fără să mănânce sau să bea?

Oamenii de ştiinţă au investigat câteva cazuri extrem de mediatizate de oameni care pretind că nu mănâncă sau beau de ani întregi și au rămas perfect sănătoşi. Investigaţiile ştiinţifice care au sprijinit aceste afirmaţii, însă, au rămas controversate.

Tradiţia orientală afirmă de mult timp că cei care se retrag în munți pentru a medita și a se desăvârși spiritual pot fi capabili să supravieţuiască fără hrană şi apă, aşa cum făceau si sihaştrii de pe meleagurile noastre. Se spune că trupurile lor intră într-o altă stare şi, din moment ce hrana le-ar împiedica concentrarea în meditaţie, sunt capabili să depăşească supranatural această nevoie.

În condiții obișnuite, trupul uman poate supravieţui doar câteva zile fără apă şi nu mai mult de 30 – 40 de zile fără hrană.

Ram Bahadur Bomjon, un tânăr budist

În 2005, un tânăr budist din Nepal, Ram Bahadur Bomjon, a meditat, potrivit relatărilor, timp de opt luni fără hrană sau apă, fiind izolat printr-un gard de orice interacțiune cu oamenii din jur. O echipă a Discovery Channel l-a filmat non-stop timp de patru zile şi patru nopţi consecutive, pentru a confirma că în această perioadă de timp el nu a ingerat absolut nimic (nici apă, nici hrană), după cum se arată în filmul realizat ulterior: The Boy With Divine Powers (Băiatul cu puteri divine). 

„După 96 de ore de filmare, Ram a sfidat ştiinţa modernă prin continuarea meditaţiei şi a fost evident că a rămas în viaţă”, se afirmă în documentar. Dacă a fost o farsă, spun producătorii documentarului, aceasta a fost una foarte elaborată şi executată cu pricepere.

Unii practicanţi yoga au declarat echipei de la Discovery Channel că postul de acest tip este, de obicei, ascuns de public şi face parte din practicile spirituale esoterice ale sistemului yoga.

Hira Ratan Manek, cel ce priveşte Soarele

Hira Ratan Manek din India este un inginer mecanic pensionat, care a început să reînvie o veche tradiţie de a privi Soarele. El susţine că, din 1995, trăiește doar din energia solară, cu care se încarcă prin privitul Soarelui la răsărit și la apus şi, doar ocazional, bea ceai, şi lapte bătut.

Zvonurile că NASA l-a studiat pe Manek şi i-a confirmat capacitatea sa uimitoare au stârnit controverse în jurul lui. Manek i-a spus dr. Mercola, care a scris despre privitul Soarelui pe blogul său: „Mass-media, uneori, relatează lucruri în grabă; nu am spus nimic despre NASA. Cei care cred, cred, iar pentru cei care nu cred, nicio explicaţie sau faptă ce este evidentă nu va funcţiona.”

Neurologul indian dr. Sudhir Shah şi-a exprimat sprijinul entuziast pentru Manek, confirmând natura reală a postului său permanent.

În documentarul din 2011 Mănâncă Soarele, regizat de Peter Sorcher, Manek este declarat un impostor. El a fost fotografiat cu alimente solide, potrivit documentarului, deşi indianul afirmă că doar s-a fotografiat cu ele. În film este prezentată și o scrisoare despre care se spune că a fost scrisă de către Manek, în care acesta îşi cere scuze pentru că a minţit că nu se hrăneşte. Manek nu a admis, totuşi, niciunde în altă parte acest lucru.

Într-un articol de pe site-ul NASA, optometristul B. Ralph Chou avertizează împotriva pericolelor privitului Soarelui: „Singura dată când Soarele poate fi privit în condiţii de siguranţă cu ochiul liber este în timpul unei eclipse totale, atunci când Luna acoperă complet discul Soarelui. […] Chiar şi atunci când 99% din suprafaţa Soarelui (fotosfera) este acoperită în timpul fazelor parţiale ale unei eclipse solare, partea vizibilă rămasă a Soarelui este încă suficient de intensă pentru a provoca arsuri de retină, chiar dacă nivelurile de iluminare sunt comparabile cu amurgul.”

Prahlad Jani, yoghin indian

Dr. Shah certifică și autenticitatea lui Prahlad Jani, un yoghin care se declară liber de cerinţele obişnuite ale trupului. De la 22 aprilie la 6 mai 2010, dr. Shah şi o echipă de cercetători au declarat că l-au menţinut pe Jani sub supraveghere constantă şi că Jani nu a mâncat și nu a băut nimic în tot acest timp.

Cercetarea a fost făcută publică la un post de televiziune din India. Sanal Edamaruku, autor şi preşedinte al Asociaţiei Raţionaliştilor Indieni, a criticat cercetarea ca fiind deficitară. Într-un articol pentru The Guardian, el a scris despre unele lacune pe care le-a observat: „Un clip video oficial a arătat că Jani se muta, uneori, din câmpul camerei de supraveghere; lui i-a fost permis să primească discipoli şi chiar putea părăsi camera de testare, sigilată, pentru a sta la soare; iar activităţile sale periodice de gargară şi baie nu au fost monitorizate suficient şi aşa mai departe”.

Michael Werner, un chimist occidental

Nu doar căutătorii spirituali orientali sunt cei care afirmă existenţa fără hrană. Dr. Michael Werner a practicat privitul la Soare şi susţine că a trăit ani de zile fără alimente. În rezumatul oficial al cărţii sale Viaţa din Lumină: Este posibil să trăieşti fără hrană? Un om de ştiinţă relatează experienţele sale se afirmă: „Michael Werner prezintă un nou tip de provocare pentru sceptici. Om de familie, în jur de 50 de ani, el are un doctorat în chimie şi este directorul general al unui institut de cercetare din Elveţia. În această expunere remarcabilă, Werner descrie cum a încetat să mai mănânce în 2001 şi a supravieţuit foarte bine fără alimente de atunci. De fapt, el pretinde că se simte chiar mai bine! Spre deosebire de cei care au realizat această performanţă în trecut, Werner este un om obişnuit, care trăieşte o viaţă plină şi activă.”

Ar putea melatonina să aibă ceva de-a face cu asta?

Blogul Q4LT speculează că melatonina – un hormon legat de ciclurile de somn şi metabolism – ar putea avea ceva de-a face cu capacitatea de a supravieţui fără hrană. Q4LT investighează o varietate de aspecte legate de glanda pineală, producţia de melatonină şi multe altele. Un articol intitulat Realizarea unui studiu al „Imposibilului” arată că melatonina este factorul cheie în reglementarea nucleozidei adenozin trifosfat (ATP).

ATP este fundamental în depozitarea şi eliberarea de energie în celulele noastre. Q4LT citează mai multe studii ştiinţifice efectuate în ultimii ani care arată că melatonina poate normaliza producţia de ATP. Glanda pineală din creier produce melatonina. Glanda pineală este considerată, de asemenea, în tradiţiile spirituale orientale ca fiind sediul conştiinţei umane, reprezentând o legătură fiziologică cheie cu spiritul ființei.

Deşi nu se poate spune că mărirea producţiei de melatonină – probabil motivată de un anumit efect al meditaţiei asupra glandei pineale – ar putea să-i permită unei persoane să trăiască total fără hrană sau apă ani buni, este interesantă ipoteza că aceasta ar putea avea un anumit efect în această privinţă.

Citiți și:

Prahlad Jani, în vârstă de 83 de ani, nu a consumat nici hrană, nici apă de când avea şapte ani

Fenomenul Inedia – a trăi doar cu lumină divină

yogaesoteric
16 noiembrie 2015