Bătălia pentru «desegregarea» toaletelor, sau cum a ajuns îndoctrinarea ideologică să «facă» agenda publică în SUA

 

În Statele Unite, Canada şi Marea Britanie are loc revoluţia transgender, despre care Alianţa Familiilor din România a scris o mulțime de ştiri şi comentarii. În aceste ţări, dar mai ales în Statele Unite, se desfăşoară o adevărată bătălie socială privind insistenţa şi agresivitatea persoanelor transgender şi a aliaţilor lor homosexuali de a forţa companiile, instituţiile publice, universităţile publice şi private şi chiar instituţiile religioase, să permită persoanelor transgender să folosească toaletele persoanelor de sex biologic opus. Fără restricţii privind vârsta, convingerile religioase ori reticenţele de conştiinţă ale indivizilor ori instituţiilor.

Persoanele transgender pretind că la naştere au fost înzestrate de natură cu un sex biologic greşit, şi că au dreptul, ca adulţi, să se identifice ca aparţinând sexului opus, ori fără sex, ori ca persoane de tip intersex şi aşa mai departe. Şi vor ca acest „drept” să le fie recunoscut şi copiilor. Iată punctul în care ne găsim astăzi, vrem, nu vrem, în interminabila „revoluţie sexuală”.

O boală a minţii

Argumentele în favoarea acestei anomalii îşi găsesc izvorul în doctrinele noi şi mereu în expansiune ale egalităţii şi drepturilor omului. Inegalitatea între bărbaţi şi femei, motivată exclusiv de sexul persoanelor, este fără îndoială inacceptabilă. Rar poate fi justificată. La fel şi segregarea pe criterii de sex, aşa după cum segregarea rasială s-a dovedit şi ea a fi nejustificată. Dar în ultimii ani lumea occidentală s-a aruncat, greu de înţeles, într-o prăpastie. Eradicarea inegalităţii între bărbaţi şi femei, din toate punctele de vedere şi în toate manifestările ei, a fost adoptată ca obiectiv suprem de către radicalii sexualişti. Pentru ei, inegalitatea nu înseamnă însă lipsa de şanse egale pentru femei la locul de muncă, ori în societate în general, ci constă în primul rând în aspectele biologice diferite. Egalitatea între bărbaţi şi femei impune, deci, eradicarea diferenţelor biologice dintre ei. Dacă asta este, pentru moment, o imposibilitate biologică, ea este o posibilitate la nivelul teoretic. Tocmai asta e definiţia, uşor de înţeles şi de explicat, a transgender-ismului: biologic sunt bărbat, dar legal trebuie să fiu recunoscut ca fiind femeie. Şi viceversa.

Am putea uşor argumenta că transgender-ismul este o boală a minţii. De fapt, ea este catalogată, încă, oficial de psihologi ca o tulburare. Afirmaţia unui bărbat cum că ar fi, de fapt, femeie sau invers e la fel de stranie şi ilogică precum a unei persoane de 50 de ani care afirmă că are doar 5 ani şi că societatea trebuie să-i recunoască dreptul de a-şi stabili şi afirma propria vârstă, fără a se ţine seama de realitatea biologică. Acelaşi lucru se poate spune şi despre o persoană albă care se crede de culoare şi cere să i se recunoască dreptul de a se identifica ca aparţinând rasei negroide. Ori, despre un cetăţean care locuieşte la Paris, dar susţine sus şi tare că, de fapt, locuieşte în Beijing şi cere societăţii să-i recunoască dreptul de a-şi avea rezidenţa precizată ca atare în actul de identitate. Sau despre persoana care, angajată într-o discuţie în limba română pretinde că, de fapt, vorbeşte în engleză. Imaginaţi-vă că toate aceste persoane ar cere societăţii şi statului să li se recunoască aberaţiile, capriciile şi tulburările ca „drept”!

Cei care aţi citit cu atenţie ultimele fraze din paragraful anterior înţelegeţi că lucrurile acestea au fost, de fapt, profeţite. Profetul Isaia le aminteşte în Capitolul 5, Versetul 20: „Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!”

Relativismul sexual extremist în Statele Unite

Relativismul sexual extremist se manifestă în disputele care au loc în Statele Unite în ultimele luni, duse pentru „integrarea” toaletelor şi „desegregarea” lor. În noiembrie anul trecut (2015), creştinii din Houston, Texas au abolit, prin referendum, o ordonanţă municipală care permitea transsexualilor să folosească toaletele persoanelor de sex opus. După, ei au urmat încercări similare în alte oraşe ale Americii, de ambele părţi ale baricadei: unele primării au încercat să adopte astfel de ordonanţe, iar altele să le abroge.

De exemplu, în aprilie, consiliul municipal al oraşului Charlotte din Carolina de Nord a adoptat o ordonanţă care permitea persoanelor transgender să folosească toaletele ambelor sexe. Parlamentul statului a abrogat ordonanţa, dar administraţia Obama a dat în judecată statul Carolina de Nord pe acest motiv şi a ameninţat cu stoparea subvenţiilor federale alocate acestuia. La fel s-a petrecut în Alabama.

La nivel de corporaţii, Target, una din cele mai mari reţele de magazine din America, a dorit să fie prima corporaţie care să „integreze” total toaletele şi vestiarele femeilor cu cele ale bărbaţilor. Ca răspuns, creştinii americani au lansat o petiţie, care până în prezent a strâns peste 1,1 milioane de semnături, şi au început un boicot împotriva magazinelor Target. Cotele de pe bursă ale companiei au scăzut vertiginos.

New York-ul nu s-a lăsat nici el mai prejos. Primarul New York-ului a anunţat un boicot împotriva restaurantelor Chick-fil-A din oraş pentru că proprietarii lor sunt creştini şi şi-au exprimat public opoziţia faţă de „căsătoriile” homosexuale. Şi tot în New York a fost adoptată o ordonanţă municipală care pedepseşte cu amenzi grele, de până la 250.000 USD, companiile, persoanele sau instituţiile care refuză să permită persoanelor transgender să folosească toaletele pe care acestea le aleg. Nu greşim: 250.000 USD amendă dacă cineva ar îndrăzni să interzică unui bărbat să folosească toaleta femeilor!

Luna trecută, o mamă a avut curajul să critice măsura, după ce fiica ei de 14 ani i-a descris următorul incident. Tânăra şi colegele ei foloseau un vestiar pentru fete când dintr-o dată au văzut un bărbat în toată firea ieşind din duşul alocat fetelor cu doar un prosop în jurul coapselor. Fetele, între 7 şi 14 ani, s-au înspăimântat. Comentariul mamei s-a încheiat cu afirmaţia, cu care tot mai mulţi dintre noi tindem să fim de acord, „e mizerabil să fii părinte în zilele noastre”.

Studenţii din SUA sunt spălaţi pe creier cu ideologia de gen. Recomandăm un videoclip de 5 minute pentru a înţelege gravitatea problemei.

 

Observați, printre altele, serenitatea cu care studenţii dau răspunsuri îngrozitor de sinistre la întrebările unui bărbat normal. Atât de extremă şi populară a devenit ideologia de gen încât studenţii de la Stanford University din California au cerut ca noul/noua preşedinte/preşedintă al/a universităţii să fie un bărbat transformat chirurgical în femeie, lesbiană şi de rasă asiatică. Nimic despre competenţa profesională, evident.

Îndoctrinare ideologică – la fel ca pe vremea comunismului

Ideologia de gen începe să fie impusă şi angajaţilor companiilor private. Corporaţiile americane îşi îndoctrinează muncitorii ca să accepte comportamentele bizare ale persoanelor transgender. Tot mai mulţi angajaţi sunt trecuţi prin cursuri de „incluziune socială” pentru a fi „sensibilizaţi”. Unii părinţi sunt şi mai agresivi şi recurg chiar la acţiuni judecătoreşti. O cauză deja notorie a fost introdusă luna trecută de doi părinţi din Minnesota împotriva grădiniţei la care merge fiica lor, cerând ca instituţia să ofere copiilor cursuri de educaţie despre transgender-ism.

De partea cealaltă a Atlanticului, în Marea Britanie, Ministerul Educaţiei a lansat ideea ca părinţii să permită copiilor de patru ani să-şi aleagă sexul „preferat”. Cu alte cuvinte, copiii să fie întrebaţi „cum vrei să te identifici, ca băiat ori fată”, la fel cum li s-ar cere să-şi exprime preferinţa pentru îngheţată: de ciocolată ori de vanilie? Tot din Marea Britanie ne-a parvenit recent ştirea că peste 1.400 de copii suferă de „confuzie de gen”, un număr dublu în comparaţie cu anul precedent. Terapia pentru aceşti copii costă milioane de lire sterline anual. Confuzia sexuală este rezultatul direct al educaţiei sexuale din şcoli şi al predominanţei ideologiei de gen în şcolile britanice.

Nebunia aceasta se extinde în Occident întocmai ca focul de paie. Din nefericire, cei care au curajul să se împotrivească sunt puţini, de teama de a nu fi linşaţi social şi profesional. Dar există şi excepţii. Doi profesori de la Universitatea din Alberta, Canada, au lansat un atac vitriolic la adresa autorităţilor provinciei pentru că promovează în şcoli ideologia de gen pe care au numit-o „fără sens”, „iresponsabilă” şi foarte „periculoasă” pentru tineri.

Colegiul de Pediatrie refuză să cedeze

Curajoasă a fost şi acţiunea Colegiului American de Pediatrie (American College of Pediatricians) care în luna martie a lansat un document fundamental care atenţionează că ideologia de gen dăunează copiilor. Redăm câteva paragrafe din acest document extrem de important.

Colegiul îndeamnă pedagogii şi legiuitorii să respingă toate politicile care condiţionează copiii să accepte ca normală identificarea, la nivel hormonal ori prin metode chirurgicale, cu sexul opus. Datele biologice obiective, nu ideologia, determină realitatea, spun ei.

Câteva concluzii ale documentului pediatrilor americani:

1. Sexualitatea umană este o trăsătură obiectivă biologică şi binară: „XY” şi „XX” sunt indicii ale unei genetici sănătoase, nu ale unor malformaţii genetice. Normalitatea pentru fiinţa umană presupune să fie concepută fie ca persoană masculină, ori feminină. Sexualitatea umană este binară prin natura ei, cu scopul evident al perpetuării naturale a speciei. Principiul acesta e evident. Anomaliile de diferenţiere sexuală, inclusiv feminizarea testiculară, sunt deviaţii medicale foarte rare, identificabile, de la norma sexuală binară. Persoanele care suferă de aceste stări nu constituie un „al treilea sex”.

2. Nimeni nu se naşte cu un „gen”. Fiecare persoană se naşte cu un sex biologic. Genul (identificarea subiectivă a „sexului social”, masculin ori feminin) este un concept sociologic şi psihologic, nu unul obiectiv biologic. Nimeni nu se naşte cu o înţelegere subiectivă asupra identităţii sexuale masculină ori feminină. Această înţelegere se dezvoltă în timp şi, la fel ca şi toate celelalte procese de dezvoltare, poate fi distorsionată de impresiile subiective, de relaţiile şi experienţele nefavorabile începând chiar din anii copilăriei. Persoanele care „simt că aparţin sexului opus” ori că ar fi „undeva la mijloc” nu constituie al treilea sex. Ele rămân, biologic vorbind, bărbaţi şi femei.

3. Impresia unei persoane că ar fi altceva decât ce este constituie dovada unei gândiri confuze. Când un băiat sănătos crede că este fată, sau când o fată sănătoasă crede că este băiat, apare o problemă psihologică obiectivă. Această problemă există în mintea şi nu în trupul celor în cauză: copiii aceştia suferă de „disforie de gen”, o boală a minţii recunoscută în manualele Asociaţiei Americane de Psihiatrie.

4. Pubertatea nu este o boală, iar hormonii de blocare a pubertăţii pot fi periculoşi pentru că induc o stare patologică (absenţa pubertăţii) şi inhibă creşterea şi fertilitatea într-un copil care înainte de tratament era sănătos biologic.

5. Conform datelor statistice publicate de Asociaţia Americană de Psihiatrie, 98% dintre băieţii care suferă de confuzie sexuală şi 88% dintre fetele care suferă de confuzie sexuală îşi revin la normal şi îşi acceptă sexul biologic după ce trec de anii pubertăţii.

6. Copiii care folosesc blocanți ai pubertății („puberty blockers”) pentru a se identifica cu sexul opus vor avea nevoie de hormoni ca să revină la normal în anii târzii ai adolescenţei. Aceşti hormoni sunt asociaţi cu riscuri mari de sănătate, inclusiv hipertensiune, infarct şi cancer.

7. Incidenţa suicidului la persoanele care îşi schimbă sexul biologic prin proceduri chirurgicale ori hormonale este de 20 de ori mai mare ca la restul populaţiei, şi asta chiar şi în Suedia, o ţară cu un grad ridicat de toleranţă faţă de persoanele transgender.

8. Îndoctrinarea copiilor că schimbarea de sex prin folosirea hormonilor ori prin operaţii chirurgicale precum şi că adoptarea unui mod de viaţă care corespunde sexului opus sunt sănătoase şi normale constituie un abuz la adresa copiilor. Adoptarea şi promovarea disforiilor de gen prin intermediul educaţiei publice şi prin legislaţie va cauza confuzie şi îi va face pe tot mai mulţi copii să meargă la „clinicile de gen” unde li se vor prescrie hormoni pentru blocarea pubertăţii. În acest caz, şansele sunt foarte mari ca aceşti copii, odată deveniţi adulţi, să adopte un stil de viaţă care poate duce la cancer, dependenţă de hormoni şi mutilarea organelor genitale prin intervenţii chirurgicale.

Centrul pentru Controlul Bolilor (SUA) despre comportamentele sexuale de risc la adolescenți

Ultimul sondaj de opinie efectuat în 2013 în rândul elevilor de liceu din SUA, cu referire la comportamentele sexuale de risc și prevenirea sarcinii, a arătat următoarele, conform website-ului Centrului pentru Controlul Bolilor (Center for Disease Control – CDC, organism guvernamental din SUA):
­ 47% au avut relații sexuale;
­ 34% au avut contacte sexuale în timpul ultimelor 3 luni și, dintre aceștia, 41% nu au folosit prezervativul ultima dată;
­ 15% au avut relații sexuale cu patru sau mai multe persoane în timpul vieții lor;
­ Doar 22% dintre elevii care au avute experiențe sexuale au fost testați pentru HIV.

În articolul CDC se mai specifică faptul că aceste comportamente sexuale de risc pun adolescenții în pericol de infectare cu HIV, alte boli cu transmitere sexuală (BTS) și sarcină nedorită:
– Aproape 10.000 de persoane tinere (în vârstă de 13-24 de ani) au fost diagnosticate cu HIV în Statele Unite în 2013;
– Tineri homosexuali și bisexuali (în vârstă de 13-24 de ani) reprezintă un procent estimat de 19% (8.800 cazuri) dintre noile infecții cu HIV în Statele Unite şi 72% din noile infecții cu HIV în rândul tinerilor în 2010;
– Aproape jumătate dintre cele 20 de milioane de noi îmbolnăviri cu boli cu transmitere sexuală în fiecare an (în SUA) au fost printre tineri cu vârste între 15 și 24 de ani;
– Aproximativ 273.000 de copii au fost născuţi de fete adolescente cu vârste cuprinse între 15-19 ani în 2013.

CDC recomandă tuturor adolescenților și adulților de vârsta 13-64 de ani să fie testați pentru HIV cel puțin o dată, ca parte a îngrijirii medicale de rutină.

Comentariu Provita Media:

CDC arată limpede că „Abstinența de la actele sexuale vaginale, anale și orale este modul 100% eficient de prevenție a HIV și a altor boli cu transmitere sexuală și a sarcinii. Utilizarea corectă și consistentă a prezervativelor masculine din latex poate reduce riscul de transmitere a bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv infecția cu HIV. Cu toate acestea, nicio metodă de protecție nu este 100% eficace, iar folosirea prezervativului nu poate garanta o protecție absolută împotriva oricărei boli cu transmitere sexuală sau împotriva sarcinii.”

Acest avertisment, adoptat nu de foarte mult timp de CDC, este deosebit de important și este un semnal că autorităţile medicale din SUA sunt conștiente de gravitatea infecțiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA în rândul tinerilor, începând cu vârsta de 13 ani.

Într-un articol apărut recent pe site-ul românesc Romedic.ro, despre educația sexuală în școală, autorul afirmă: „Atât în Statele Unite, cât și în unele țări din Europa, precum Germania, Suedia, Austria sau Franța, educația sexuală este o disciplină obligatorie.”

Întrebările noastre sunt: „De ce în Statele Unite încă există mari probleme cu bolile cu transmitere sexuală și cu sarcinile în rândul tinerilor, așa cum se arată clar în datele CDC? Mai mult, de ce vârsta la care copiii încep să fie infectați cu asemenea boli a scăzut la 13 ani? De ce nu a rezolvat educația sexuală aceste probleme sau de ce nu le-a diminuat, cel puțin?”

Din câte se pare, marea problemă este că în Statele Unite și în alte state menționate în articolul de pe Romedic.ro funcţionează un tip de educație sexuală ce se bazează pe promovarea plăcerii sexuale și a așa-ziselor „drepturi sexuale” la tineri și nu pe date științifice, medicale și pe avertismente reale. Mai multe informații despre acest tip de educație, care nu pune accentul pe BTS, ci pe plăcerea sexuală și pe „drepturi”, aflați din filmul Educația sexuală – Războiul împotriva copiilor. Părinţii, profesorii, medicii și autorităţile din învăţământul românesc și din sănătate trebuie să vadă acest film.

Citiţi şi:

Tehnocraţii sexului fără iubire dau năvală în România

Documentar tulburător: Educația sexuală – Războiul împotriva copilăriei

Presa americană: Caitlyn Jenner s-ar simți adeseori «mizerabil» ca femeie și ar vrea tocmai de aceea să redevină bărbat


 

yogaesoteric
25 iunie 2016