Apar incidente tot mai grave: Desantul ce anunţă marea confruntare războinică China-Japonia

Imaginile cu ambarcaţiuni pline de imigranţi care se îndreaptă spre Europa, imaginea unei Europe neputincioase luate cu asalt de nişte nenorociţi care îşi riscă viaţa pentru a ajunge aici au părut să fie apogeul unei crize sociale şi de securitate. Ele pălesc în faţa a ceea ce s-a petrecut în luna august în Marea Chinei de Est. Aici nu a mai fost vorba despre imigranţi disperaţi, ci despre sute de nave chinezeşti de pescuit, însoţite de aproape 30 de nave militare care au lansat un adevărat desant maritim asupra arhipelagului Senkaku.
 
Japonia a protestat în faţa acestei invazii mascate în spatele intereselor aparent pur economice ale unor bieţi pescari cu 300 de ambarcaţiuni. A fost convocat ambasadorul Chinei la Tokyo şi i s-a transmis că este vorba despre încălcarea suveranităţii Japoniei.

Marina japoneză a prezentat imaginile „asaltului” sutelor de nave chinezeşti. Imaginile sunt poate cea mai evidentă expresie a tensiunii ce se acumulează undeva în celălalt capăt al lumii şi care poate duce la izbucnirea unui război.

Arhipelagul Senkaku (în japoneză) / Diaoyu (în chineză) a avut un statut aparte. Cele cinci insule nu sunt locuite şi au fost multă vreme doar un reper pentru navigaţie în strâmtoarea care face legătura între Marea Chinei de Est şi Pacific. La finalul secolului 19, Japonia anexează insulele, în urma războiului cu China încheiat în acel an. Insulele sunt folosite de două familii de antreprenori, între timp intrând sub autoritatea SUA (1945-1972) şi apoi din nou sub cea a Japoniei. Totul s-a schimbat în 2012, când guvernul Japoniei a cumpărat insulele, devenite importante din punct strategic şi folosite şi de marina SUA pentru antrenamente. A fost momentul în care China a început să revendice arhipelagul. China nu a recunoscut naţionalizarea insulelor de către Japonia. Arhipelagul este revendicat şi de Taiwan, care se află la cea mai mică distanţă de aceste insule – 120 de mile nautice.

Arhipelagul Senkaku se află în zona strâmtorii Miyako, unul dintre locurile prin care flota chineză poate ieşi la Pacific, în apropiere se află şi baza americană din Okinawa – ingredientele perfecte ale unei dispute strategice.

Incidente precum cel din luna august se înmulţesc. Navele de patrulare japoneze au avertizat flotila chineză ca a intrat în apele teritoriale ale altui stat şi au observat totodată că multe dintre navele chineze erau înarmate cu mitraliere de calibru mare. Flotila chineză formată din vase de pescuit şi militare a intrat în apele teritoriale ale Japoniei la puţin timp după ce China a refuzat să accepte şi să respecte decizia Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga care a respins revendicările Beijingului asupra Mării Chinei de Sud, în sona arhipelagului Spratley, o situaţie similară cu cea a arhipelagului Senkaku, însă cu actori de o anvergură mult mai mică decât a Japoniei (Filipine).

Şi Japonia a turnat gaz pe foc în disputa din Marea Chinei de Est. Presa a anunţat că va dezvolta un sistem de rachete cu o rază de acţiune de 300 de km, pentru a proteja aceste insule izolate. Ziarul Yomiuri a scris, fără a preciza sursa, că bugetul pentru apărare prevăzut pentru anul fiscal ce se va încheia în martie 2018 prevede aceste cheltuieli, iar guvernul vrea ca sistemul de rachete să fie operaţional cel târziu în 2024.

Presa chineză a ripostat. „Decizia Japoniei poate fi un semnal al adoptării unei posturi ofensive”, a scris GlobalTimes despre rachetele cu raza de acţiune de 300 de km. „Japonia încearcă să folosească sistemul de rachete pentru a bloca strâmtoarea Miyako şi să oprească forţele chineze să iasă în vestul Pacificului”, spune pentru Global Times Zhou Yongsheng, profesor la Institutul pentru Relaţii Internaţionale din China.

Un alt expert chinez, Da Zhigang, atrage atenţia că rachetele proiectate de japonezi vor avea o rază de acţiune mai mare decât sistemul antiaerian rus S-400 şi decât orice sistem de rachete sol-aer al Chinei. Dacă aceste informaţii se confirmă, spune profesorul din China, aceasta înseamnă că Japonia este gata pentru o confruntare dură.

De cealaltă parte, China pare a se pregăti pentru o asemenea confruntare copiind în bună măsură strategia monedei de schimb şi a angajării adversarului pe mai multe fronturi aplicată de Rusia. Marţi, 16 august, China a anunţat că a trimis un ofiţer de legătură în Siria, unde Beijingul doreşte să ofere pregătire militară şi alimente, practic luând partea Rusiei în conflict.

Citiţi şi:

Al Treilea Război mondial a început deja. SUA, Rusia, China și Armagedonul 

Capcana lui Tucidide: Se îndreaptă America şi China spre un război?

 

yogaesoteric
12 noiembrie 2016