Un studiu medical ce a fost publicat în celebra revistă BioMed Central, studiu care evidențiază legătura între autism şi vaccinul ROR, a fost retras

 

O presă liberă publică informații şi despre studiile medicale care arată o legătură între vaccinul anti rujeolă-oreion-rubeolă (ROR) şi autism, dar şi despre faptul că ulterior astfel de studii medicale au fost retrase de publicațiile în care au apărut, în urma diverselor presiuni, iar concluziile lor au fost declarate ca fiind „neştiințificeˮ.

Un studiu medical din 2014, făcut pe copiii din Atlanta, arată legătura dintre ROR şi autism la copiii afro-americani de sex masculin vaccinați înainte de 24 de luni, ba chiar și la copiii vaccinați înainte de 36 de luni. (La noi prima vaccinare cu ROR are loc la 12 luni şi ministerul a propus recent să se facă la 7 luni în zonele afectate de rujeolă.)

După publicarea rezultatelor cercetării, a urmat ca de obicei un scandal în presă şi studiul a fost retras de revista BioMed Central, în care apăruse. Retras la ei nu înseamnă că este şters, ci că la începutul articolului apare o notă de retragere.
 

Cert este că, ori de câte ori apare un astfel de studiu, în loc ca în jurul lui să se nască o dezbatere cât se poate de serioasă, presa progresistă şi factorii de influență progresişti crează o isterie publică, afirmând că „nimic nu este adevărat, că totul este o minciunăˮ, până când studiul este retras. De multe ori autorilor cercetării li se retrage dreptul de a practica medicina sau meseria pe care o au. După astfel de isterii, opinia publică nu mai ştie ce să creadă şi neîncrederea se instalează mai degrabă vizavi de presa progresistă care nu discută nimic concret, ci doar neagă totul isteric.

Înainte de a vă prezenta rezumatul studiului retras de BioMed Central, facem o paranteză despre situația din țara noastră în legătură cu vaccinarea. Dacă România dorește o securitate medicală reală, ea trebuie să investească masiv în Institutul Cantacuzino, care să redevină principalul producător de vaccinuri de la noi. În același timp, România trebuie să-şi creeze un Institut Național de Statistică Medicală sub egida academiei şi nu sub egida politrucilor progresişti de la guvern care deja au fost prinși deseori mințind cu tupeu și în scandalul bebelușilor cu sindrom hemolitic uremic (SHU) şi în scandalul epidemiei de rujeolă.

Acest Institut Național de Statistică Medicală ar trebui „să n-aibă mamă şi să n-aibă tatăˮ în raport cu industria farmaceutică. În statisticile sale (verificabile cu nume, prenume până la ultimul vaccinat şi până la ultimul mort sau bolnav), românii ar trebui să ajungă să aibă 100% încredere. Asta dacă cineva mai vrea ca românii să aibă încredere în instituțiile medicale din țară. Altfel autoritățile pot spune la nesfârşit că de vină pentru neîncrederea crescândă a populației în vaccinare sunt site-urile anti-vaccin, în timp ce bebelușii mor şi se îmbolnăvesc pe capete de sindromul SHU.

Pe această cale facem un ultim apel către guvern, să scoată în al 12-lea ceas din Proiectul Legii Vaccinării orice referire anti-constituțională la vaccinările forțate şi la metode coercitive de a le impune (amenzi, protecția copilului, acuzații de încălcarea siguranței naționale în caz de refuz etc.). Dacă veți impune vaccinările cu forţa, încălcând Constituția, se va rupe şi ultima fărâmă de încredere între populație şi autorități. De-asemenea cerem pe această cale parlamentarilor români să scoată din lege asemenea prevederi neconstituționale.

Vă oferim în continuare traducerea rezumatului studiului apărut în prestigioasa revistă BioMed Central.

Calendarul de vaccinare pentru rujeolă-oreion-rubeolă și autismul în rândul copiilor de sex masculin afro-americani: reanaliza datelor CDC

Rezumat

Un număr semnificativ de copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autismului suferă o pierdere de competențe (mentale) dobândite anterior, datorită fie unei neurodegenerescențe, fie unui tip de encefalopatie progresivă cu o bază etiologică care are loc după naștere.

Scopul acestui studiu este de a investiga efectul vârstei la care copiii au primit primul lor vaccin pentru rubeolă-oreion-rujeolă (MMR, în engleză, ROR, în română), în raport cu incidența autismului.

Acest studiu este o reanalizare a setului de date obținute de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), utilizate de Destefano et al. în 2004 în publicarea studiului lor privind calendarul primului vaccin MMR si diagnosticurile de autism.

Metode

Autorul s-a angajat în prezentul studiu să evalueze dacă există o relație între vârsta copiilor la care a fost administrat primul vaccin MMR (ROR) între cazurile diagnosticate cu autism și subiecți-control născuți între 1986 și 1993, în rândul copiilor de școală din Atlanta metropolitană.

Metoda chi-pătrat Pearson a fost utilizată pentru a evalua riscurile relative de a primi un diagnostic de autism în cohorta totală, precum și diferențiat pe categorii rasiale și sex.

Rezultate obținute

Atunci când se compară cazurile de autism și lotul control care au primit primul lor vaccin MMR înainte sau după 36 de luni, se observă că există o creștere semnificativă statistică în cazurile de autism în special în rândul copiilor afro-americani de sex masculin care au primit prima imunizare MMR (ROR) înainte de 36 de luni.

Riscurile relative pentru copiii de sex masculin, în general, și pentru afro-americanii de sex masculin au fost de 1,69 (p=0,0138) și respectiv 3,36 (p=0,0019). În plus, copiii afro-americani de sex masculin au arătat un raport de 1,73 (p=0.0200) pentru cazurile de autism la cei care au primit primul lor vaccin MMR (ROR) înainte de 24 de luni față de cei care au primit primul vaccin la vârsta de 24 de luni și după aceea.

Concluzii

Studiul de față oferă noi dovezi epidemiologice care arată ca afro-americanii de sex masculin care au primit vaccinul MMR (ROR) înainte de 24 de luni sau înainte de 36 de luni au mai multe șanse de a primi un diagnostic de autism.

Cuvinte cheie

Autism, vaccinul anti rujeolă-oreion-rubeolă (ROR)

Context

Autismul este definit de deficiențe persistente în comunicarea socială și în interacțiunea socială în contexte multiple și restrânse, în modele repetitive de comportament, interese sau activități.

Incidența autismului a crescut în mod dramatic în ultimele două decenii, și s-a raportat recent că unul din șaizeci și opt de copii au această tulburare.

În plus față de aceste deficite de bază, autismul a fost caracterizat și de multe alte condiții de comorbiditate, inclusiv probleme gastro-intestinale, probleme de somn, tulburări de alimentație și probleme de prelucrare senzorială.

S-a estimat că până la 62% dintre copiii cu autism prezintă o perioadă de regresie în timpul copilăriei timpurii, caracterizată prin pierderea competențelor dobândite anterior. Această perioadă a fost raportată ca fiind cuprinsă ca vârstă între 6 și 36 de luni, cu vârsta tipică de regresie (mentală) între 18 și 24 de luni.

Această perioadă de regresie are loc în aceeași perioadă de timp în care copiii din Statele Unite primesc de obicei vaccinările necesare și, prin urmare, au existat mai multe studii privind incidența autismului și primirea de vaccinuri specifice.
Una dintre preocupările principale a fost momentul administrării primului vaccin rujeolă-oreion-rubeolă (MMR) (ROR).

Ipoteza că există o relație între vaccinul MMR (ROR) și autism a fost emisă prima dată de Wakefield et al., în 1999, după observarea unui fenotip regresiv de autism, care a apărut, în general, după administrarea primului vaccin MMR (ROR). Deși mai multe studii au afirmat că există o astfel de relație între vaccinul MMR și tulburările dezvoltărilor neuronale inclusiv autism, multe alte studii pretind că nu există nicio relație statistică între vaccinul MMR (ROR) și incidența autismului. Acestea din urmă au fost efectuate utilizând cohorte din Danemarca, Japonia și Polonia, precum şi cel legat de vaccinul MMR și tulburarea de dezvoltare omniprezentă în Canada.

În plus, în 2004, Destefano și colab. au publicat un document care descrie un studiu caz-control, efectuat asupra copiilor din Atlanta metropolitană, care s-au născut între 1986 și 1993. În cadrul acestui studiu, vârsta la care se face primul vaccin MMR (ROR) a fost evaluată ca fiind un factor în incidența autismului. Folosind regresia logistică condiționată, cu prima vârsta la care se face MMR-ul ca variabilă independentă și incidența autismului ca variabilă dependentă, autorii studiului au evaluat riscul relativ pentru a primi un diagnostic de autism pentru acei copii care au primit primul vaccin MMR înainte și după 18 luni, 24 luni și 36 luni. Destefano și colab. au constatat un risc semnificativ statistic relativ de 1,49 (95% interval de încredere [CI]: 1,04 – 2,14), la 36 luni „cut-off” (adică, într-o comparație între copiii care au primit MMR înainte de 36 de luni și cei care au primit vaccinul după 36 de luni). În loc să concluzioneze mai degrabă că vârsta la care se face primul vaccin MMR ar putea juca un rol cauzal în autism la acești copii, autorii studiului au atribuit în schimb riscul crescut unui număr mai mare de copii cărora li s-a făcut vaccinarea pentru a putea beneficia de serviciile de învățământ special din Statul Georgia.

În această lucrare vom prezenta rezultatele unui studiu de cohortă, folosind aceleași date ca Destefano și colab. și vom face o analiză pe baza lor. Accentul studiului actual este direcționat pe diferențele dintre rezultatele obținute pe grupuri specifice de gen și rasă.

Studiul poate fi citit integral în limba engleză aici. 

Citiţi şi:

30 de studii ştiinţifice pertinente și edificatoare care dovedesc cu prisosință că vaccinările provoacă autism!

Autoritățile americane recunosc implicit că vaccinurile provoacă autism, acordând despăgubiri de milioane de dolari unor copii afectați

Explozivul film Vaxxed – scos de la festivalul filmului de la New York!

 

yogaesoteric
27 noiembrie 2016