Adevărul despre Rusia și situația actuală din Ucraina – o nouă încercare masonică de a declanșa un conflict mondial
de Mihai Ion și Roxana Florea
Războiul pentru supremația mondială se duce la ora actuală între Rusia și SUA pe teritoriul Ucrainei. Miza e uriașă. În timp ce Putin dorește aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală Eurasiatică (Rusia, Belarus, Kazahstan), SUA urmărește ca statul de la granițele Rusiei să devină parte din UE și NATO, pentru ca americanii să îl poată împânzi apoi cu baze militare şi controla prin datoriile la FMI. Mulți analiști politici susțin că dacă SUA câștigă acest război, face un pas uriaș spre hegemonia mondială, în timp ce dacă Rusia reușește să aducă Ucraina în Uniunea Vamală, cu aceasta imperiul rus începe să renască. În această ecuație de putere, interesează însă prea puțin sau deloc ce se petrece cu populația ucraineană.
În acest context, mass-media occidentală și, de asemenea, cu mult zel, cea românească, fac eforturi extreme pentru a promova o imagine deformată despre conflictul din Ucraina, despre Rusia, despre ruși și despre preşedintele Vladimir Putin, străduindu-se să ne convingă că mersul evolutiv al timpului impune ca soluție pentru Ucraina intrarea în tiparele croite de SUA și NATO. Dacă ne amintim filmul lui Jodorovski Muntele Sacru recunoaștem clar strategia de a pune la cale un război: dacă vrei să cotropești o țară, atunci mai întâi, prin propagandă, demonizezi acel popor și pe conducătorii săi.
În acest articol ne propunem să vă prezentăm unele opinii pertinente și puncte de vedere mai puţin cunoscute despre Rusia şi situaţia din Ucraina, exprimate de jurnaliști sau figuri publice din Occident. Nu trebuie să ne mirăm deloc că punctele acestora de vedere, ce expun cu luciditate dedesubturile tenebroase ale conflictului, nu și-au găsit loc în mainstream media.
Proteste – diversiune – război civil – datorii înrobitoare
Mai întâi să trecem în revistă ce s-a petrecut în Ucraina.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KMIS), 38% din populația Ucrainei dorește aderarea la Uniunea Vamală Eurasiatică, în timp ce 37,8% dintre cetățeni ar vrea să facă parte din Uniunea Europeană.
Pe 21 noiembrie 2013, atunci când guvernul a decis să refuze să facă pașii preliminari aderării la Uniunea Europeană, au început proteste ample de stradă, care au avut loc în toate marile orașe din Ucraina. Mișcarea de protest a căpătat numele de EuroMaidan iar protestatarilor li s-au alăturat partidele politice din opoziție și mișcările radicale anti-rusești. Mass-media a popularizat intens demonstrațiile, susținând cauza protestatarilor.
Pe 30 noiembrie, autoritățile ucrainene au intervenit în forță pentru risipirea demonstranților din Kiev, iar 79 de oameni au fost răniți. Conflictele au escaladat în luna februarie, când, pe data de 18, 25 de oameni au murit iar sute au fost răniți în ciocnirile dintre protestatari și autorități. Două zile mai târziu, circa 35 de oameni au fost ucişi de lunetişti. Administraţia de la Kiev a acuzat partidele din opoziţie că folosesc arme şi muniţie de război, în timp ce liderii EuroMaidanului au întors acuzaţiile spre autorităţi. La scurt timp preşedintele Ucrainei, Viktor Yanukovych, a decis organizarea de alegeri anticipate, iar apoi a fugit din ţară, susţinând că viaţa sa şi a familiei sale e amenințată de grupările rebele.
Imediat după aceea, la 24 februarie, Rusia a preluat controlul asupra peninsulei Crimeea, cu populaţie majoritar rusă.
În acest moment, în Ucraina se desfăşoară un război civil între autorităţi şi separatişti, care doresc formarea unei republici pro-ruse independente. Conflictele au loc în estul Ucrainei, unde populaţia este majoritar rusă. Oficiali americani au recunoscut că administraţia SUA sprijină autorităţile din Ucraina în acest război cu logistică şi arme neletale (iar separatiştii afirmă că ţara e condusă acum de autorități marionete dotate din plin de americani cu armament de război de ultimă generație), în timp ce Rusia, în baza acordurilor semnate în trecut cu Ucraina, susține rebelii cu mii de soldați și cu armament.
Ucraina este acum în datorii uriașe. Rusia s-a oferit să ajute țara printr-o susținere financiară consistentă și beneficii economice, însă după exilul lui Yanukovych și-a retras oferta. Cum era de așteptat, „cavalerul salvator” al Ucrainei a apărut la scurt timp după aceea – Fondul Monetar Internațional i-a acordat un împrumut pentru a ieși din situația gravă în care se află, dar bineînțeles cu o lungă listă de condiții ce vor afecta multe generații de acum înainte.
Dacă privim cu luciditate și atenție ce se petrece în spatele acestui conflict, observăm o schemă clasică: anumite nemulțumiri ale populației sunt de fapt manevrate într-un mod diabolic de cei care conduc din umbră destinele planetei – „elita” malefică a francmasoneriei în cârdășie cu așa-zișii iluminați –, fiind alimentate în secret cu scopul de a declașa conflicte ce le servesc interesele criminale.
Rusia nu este inițiatorul situației din Ucraina
Timothy Gatto, fost preşedinte al Partidului Liberal al SUA, sergent în rezervă al Armatei Americane, afirmă într-un articol intitulat Adevărul despre Ucraina, publicat online pe 20 iulie 2014:
„Nu Rusia a declanșat conflictul. Statele Unite, în tandem cu unele națiuni europene, au făcut-o. Scopul Statelor Unite, în ciuda a ceea ce guvernul și capii mass-media susțin, este să aducă Ucraina în tabăra Vestului, apoi să lase FMI-ul și Banca Mondială să vină și să violeze această națiune prin datorii care nu vor putea fi plătite niciodată.
[…] Pasul următor va fi să facă Ucraina partener NATO. Apoi, această țară va fi acceptată în UE și astfel Vestul va avea prezență militarizată la granițele Rusiei.
Putin știe și nu vrea ca asta să se petreacă. Mulți oameni cu conștiință își dau seama de manevrele de culise și se opun. Este o acţiune a Vestului care bate la ochi, care ne amintește de tacticile Războiului Rece. Ideea este să încercuiască Rusia şi să o aservească Puterii Vestice. Națiunea rusă, și nu doar președintele Putin, respinge acest scenariu. Situația este în mod evident trecută sub tăcere de către principalele canale media, care ar fi trebuit să o menționeze, dacă mass-media ar fi fost liberă, și nu doar un purtător de cuvânt al Imperiului [SUA – n.n.].
[…] Suntem supuși spălării pe creier de către guvern în cârdășie cu media, ca să ne facă să credem că ni se spune adevărul. Ceea ce în realitate nu se petrece. Ni se arată doar ceea ce vor ei să vedem și aceasta distruge dreptul poporului de a-și controla propriul guvern. Indiferent că sunteți de dreapta sau de stânga, liberali sau conservatori, sunteți folosiți de către bancheri și de către Imperiu pentru a legitima demonizarea națiunii ruse și capturarea Ucrainei.”
Joachim Hagopian, jurnalist la Global Research, afirmă într-un articol publicat în martie 2014, că SUA a cheltuit peste 5 miliarde de dolari pentru a răsturna guvernul lui Yanukovych, ales democratic în Ucraina. Intenția este de a izola și slăbi Rusia din punct de vedere geopolitic.
Președintele Vladimir Putin a reacționat la aceasta ocupând Crimeea. Ceea ce pare a fi un act ofensiv din partea lui Putin, susține autorul articolului, este de fapt un gest disperat de autoapărare. De fapt, într-un mod ascuns, SUA este agresorul suveranității multor națiuni de pe glob (Siria, Irak, Egipt, Libia etc.)
Hagopian susține că SUA a plătit demonstranți și mercenari ca să împuște fără discriminare oameni din mulțimea ce protesta pe Maidanul (piață, în limba ucraineană) din centrul Kievului, pentru a se asigura astfel că protestele vor degenera într-un război civil, şi în felul acesta se va deschide larg uşa pentru intervenţia americană în „coastele” Rusiei.
Alte două articole disponibile pe internet fac referire la interceptări telefonice care au dezvăluit lumii că așa-zisa revoluție din Ucraina a fost o lovitură de stat orchestrată de SUA.
Unul dintre acestea, o convorbire între oficiali de rang înalt interceptată și dată publicității, poate fi citit aici. Este o discuție între ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, Urmas Paet, și Reprezentantul European pentru Afaceri Externe și Securitate, Catherine Ashton. Urmas Paet afirmă în această discuție – și și-a susținut punctul de vedere și după ce convorbirea a fost făcută publică – că discuțiile cu medicii care au avut grijă de răniți l-au convins că aceiași oameni au tras atât în demonstranți, cât și în forțele de ordine de pe Maidanul din centrul Kievului.
În luna martie a.c., BBC a publicat transcrierea unei convorbiri telefonice dintre Asistenta Secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland și Ambasadorul SUA în Ucraina, Geoffrey Pyatt, comentată de corespondentul diplomatic al BBC, Jonathan Marcus.
Din convorbire reiese clar că cei doi oficiali americani pun la cale cine va fi numit în guvernul ce va fi instalat după lovitura de stat și ce oameni politici din Ucraina nu vor figura la conducerea țării pentru că nu servesc interesele SUA.
Autenticitatea acestei convorbiri incendiare nu a fost negată de cei implicați. Dimpotrivă, ei au arătat cu degetul către Rusia, acuzând administrația condusă de Putin că ar fi interceptat și oferit publicității această discuție.
Continuând să căutăm informații ce reflectă realitatea, nu umflate și cosmetizate de mass-media aservită intereselor masonice, descoperim articolul Washington a pus lumea pe drumul către război, din august 2014, semnat de Paul Craig Roberts, economist american care a fost asistentul secretarului Trezoreriei SUA în timpul administrației Reagan.
Iată câteva citate semnificative din acest articol:
„Un raport fals a fost publicat de The Guardian și BBC, cum că un convoi blindat rusesc a pătruns în Ucraina și a fost distrus de armata ucraineană. […] Încă o dată avem confirmarea că mass-media occidentală e coruptă și nu se poate pune bază pe ea.”
„Minciunile răspândite de Occident pentru a demoniza Rusia pun în pericol viața pe Pământ și arată că Occidentul este atât nesăbuit, cât și lipsit de responsabilitate.”
„Măcelărirea de către Washington, de marionetele Washingtonului de la Kiev și de vasalii europeni ai Washingtonului, a civililor în teritorii foste rusești care constituie acum granițele de est și de sud ale Ucrainei de azi nu numai că nu sunt dezvăluite de mass-media occidentală, dar sunt chiar negate sau puse pe seama Rusiei.”
Un raport recent realizat de Agenţia ONU pentru Refugiaţi arată că aproape un milion de ucraineni au fost nevoiţi să abandoneze tot şi să plece în Rusia din cauza războiului.
Autorul face trimitere și la un articol scris de jurnalistul olandez Karel Van Wolferen.
În acest articol, Van Wolferen scoate în evidență cât de aservită este presa și opinia publică europeană presei și punctului de vedere american. Deși chiar în Olanda sunt mulți sătui de această politică de demonizare a Rusiei, totuși, în virtutea inerției și a obișnuinței, ei nu sunt capabili să conceapă măcar că problemele Europei sunt create de guvernul american.
Rusia nu reprezintă o amenințare la adresa Europei și politica externă a Rusiei sub conducerea lui Putin a îndemnat întotdeauna spre soluții diplomatice, susține Van Wolferen. Cu toate acestea, jurnaliștii europeni nu vor să vadă sau nu au curajul să spună adevărul, anume că după evenimentele de la 11 septembrie, neoconservatorii (care dovedesc că fac jocurile masoneriei – n.n.) din guvernul american au împins în mod constant politica externă, mai mult sau mai puțin pe față, către agresiuni armate: în Irak, Libia, Afganistan și acum Ucraina, și au tras după ei țările europene prin intermediul NATO.
De asemenea, se arată în acest articol că în toamna lui 2013 Putin l-a ajutat pe Obama să evite intervenția militară în Siria, pe care au cerut-o cu insistență neoconservatorii din SUA (în urma unei înscenări grosolane a unui atac cu arme chimice pe care tot ei l-au pus la cale – n.n.).
Jurnalistul olandez ajunge la concluzia că NATO și-a pierdut justificarea inițială, odată cu destrămarea URSS, dar în schimb a devenit un instrument de forțare a țărilor europene reluctante să participe la conflictele inițiate de americani, bazate pe doctrinele așa-zisei lupte împotriva terorismului, ale loviturilor preventive și apărării suveranității țărilor democratice. Pretextele folosite s-au dovedit a fi false de fiecare dată: în Irak nu s-au găsit arme nucleare, Iranul nu produce arme nucleare, Siria nu a folosit arme chimice împotriva așa-zisei rezistențe etc.
Jocurile de putere care se fac peste capul ucrainenilor reies și din declarațiile unor oficiali, legate de conflictul din această țară.
Aleksandr Dughin, influent analist politic de la Kremlin, scrie: „De fapt, pentru asta a și fost organizat Maidanul, care nu se putea termina altfel. SUA au împins lucrurile de la bun început spre un conflict armat. Acesta a fost scopul primar al operațiunii Maidan”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din China, Hong Lei, a declarant că „China condamnă recentele violențe ale extremiștilor și îndeamnă părțile implicate la soluționarea pașnică a disputelor interne. […] China respectă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. China cere tuturor părților să găsească o soluție prin dialog și consultări în baza legii și a normelor relațiilor internaționale”.
Președintele României, Traian Băsescu susţine că este „extrem de clară o escaladare majoră a acţiunilor Rusiei în favoarea separatiştilor din estul Ucrainei, există riscul răsturnării raportului de forţe în favoarea Federaţiei Ruse. […] Dacă statele UE, stalele NATO, nu vor trece rapid la sprijinirea armatei ucrainene cu echipamente necesare cu care să facă faţă Federaţiei Ruse, şansele Guvernului de la Kiev de a pune sub control estul Ucrainei devin iluzorii. Continuarea luptelor în estul Ucrainei riscă să se transforme într-un măcel pentru armata ucraineană”.
Mircea Druc, fost premier al Republicii Moldova, a declarant că: „Dacă Yanukovych semna (acordul cu UE) și începea aderarea, urma destrămarea Rusiei; dacă nu a semnat, urmează destrămarea Ucrainei. […] Rusia fără Ucraina nu poate nici măcar teoretic să se mențină în proiectul lui Putin de a reface imperiul sovietic, de a face Uniunea Vamală, de a face Eurasia. Fără Ucraina, este non sens, nu poate face nimic”.
Henry Kissinger, mason de frunte şi susţinător febril al Noii Ordini Mondiale, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui Nixon, a spus într-un interviu acordat CNN:
„Kievul s-a numit cândva Rusia Kieveana. Aşa că dezvoltarea politică şi, mai ales, evoluţia religioasă a Rusiei a început la Kiev. Apoi, a avut loc dezmembrarea, însă, la sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, Ucraina a intrat în componenţa Rusiei. Iar eu nu cunosc niciun rus, nu are importanţă dacă e disident sau partizan al regimului, care să nu considere Ucraina drept cel puţin partea cea mai importantă a istoriei ruse. De aceea, ruşii nu pot rămâne indiferenţi faţă de viitorul Ucrainei.”
„Vladimir Putin vede în evenimentele din Ucraina o repetiţie generală pentru ceea ce am vrea noi să facem la Moscova.”
„Construirea relaţiilor dintre Rusia şi restul lumii, dintre Rusia şi noi este o problemă uriaşă. Rusia se învecinează cu China, ceea ce este un coşmar strategic. Ruşii se învecinează cu Islamul, ceea ce este un coşmar ideologic. Rusia are frontieră cu Europa, o frontieră şubredă din punct de vedere istoric, pentru că mereu s-a schimbat.”
Posibile cauze pentru care Rusia a fost aleasă ca țintă de către masoni
Pe lângă interesele legate de hegemonia globală, elita malefică a masoneriei a fost deranjată și de unele acțiuni ale Rusiei care vin să le zădărnicească planurile criminale:
1. Dezvăluirile făcute la televiziune, la ore de maximă audiență, despre adevărata situație finaciară a lumii şi despre controlul financiar al întregii omeniri exercitat de către masoni prin intermediul dolarului
Unul dintre documentarele – dar nu singurul – care au avut un mare impact este cel la care au participat și David Wilcock şi Benjamin Fulford, între alţii, vizionat de cel puţin 20 de milioane de spectatori în vara acestui an, pe postul rusesc de televiziune REN TV. Poate fi vizionat şi online, aici, cu subtitrări în limba engleză.
Acest documentar începe cu un apel la întreaga omenire de a se trezi şi de a deveni conştientă de conspiraţia planetară a forţelor malefice care conduc din umbră destinul întregii omeniri. Apoi sunt făcute dezvăluiri şocante de către oficiali intervievaţi de către realizatorii documentarului.
Un oficial canadian, care preferă să îşi păstreze anonimatul, dezvăluie că, în ultimele şase decenii, peste 3000 de oameni care au fost martori a ceea ce se petrece în sutele de tuneluri subterane construite de aşa zişii iluminaţi şi care au vrut să facă publice grozăviile pe care le-au văzut au fost asasinaţi înainte aibă ocazia să vorbească despre acestea.
Mai departe, aflăm că de fapt sub întregul teritoriu al SUA şi, de asemenea, şi în alte zone de pe Terra există magnifice oraşe subterane, cu zgârie-nori şi trenuri de mare viteză, cu agricultură prosperă şi energie liberă, unde elita masoneriei intenţionează să se retragă în cazul în care va reuşi să îşi ducă la bun sfârşit planul diabolic de distrugere al omenirii şi al suprafeţei Pământului.
În documentar se vorbeşte, de asemenea, despre Noua Ordine Mondială şi despre intenţia masonilor de a ucide mare parte din populaţia planetei şi de a instaura un sistem de sclavie mondială. Se arată monumentul masonic din Georgia, unde este inscripţionat: Aduceţi populaţia omenirii la 500 de milioane de persoane şi nu permiteţi să mai depăşească această cifră. Adică să ucidă 6,5 miliarde de persoane.
Mai departe, manevrele masoneriei sunt expuse una câte una, cu lux de amănunte, de la strategiile financiare pentru a subjuga popoarele şi până la războaiele puse la cale de „elita” malefică şi dezastrele care se credea că au fost naturale, dar care au fost provocate în realitate de acești scelerați.
2. Participarea în coaliția BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) – coaliție care urmărește să dezvolte un cadru economic care să nu mai depindă de dolarul american
Din motive destul de evidente, această tentativă de a crea un alt sistem financiar nu e pe placul elitei mondiale. Să ne amintim că, foarte probabil, unul dintre motivele pentru care Ceaușescu a fost „pedepsit” de frații săi întru masonerie a fost acela că ducea tratative cu Iranul, cu Libia și cu alte ţări din lumea a treia, pentru a crea împreună cu acestea un organism financiar asemănător cu FMI, dar independent de acesta.
3. Dezvăluirile despre extratereștri
Una din cele mai uluitoare dezvăluiri, care a făcut mare vâlvă pe internet, este interviul acordat în 2010 de către Kirsan Ilyumzhinov, Guvernatorul Republicii Kalmykia, din fosta Federație Rusă, și președinte al Federației Mondiale de Șah, transmis de postul național de televiziune Russia 1, la care guvernul rus e acționar majoritar.
Oficialul susține în acest interviu că în 1997 a fost luat din mansarda casei sale de către un vehicul extraterestru. Extratereștrii pe care i-a întâlnit erau umanoizi și au făcut cu el un tur al navei, apoi l-au transportat chiar și într-o altă lume.
Acest interviu este de fapt un semnal că administraţia rusă are un plan, ce ține de exopolitică, de a pregăti populația rusă pentru o eventuală dezvăluire oficială a existenței civilizațiilor extraterestre.
(Acest articol apărut în luna martie conține o prezentare pe scurt a situației din Ucraina și un istoric al dezvăluirilor legate de fenomenul OZN și de contactele cu extratereștrii care au avut loc după destrămarea URSS.)
4. Politica anti-homosexuală
Când în Europa, mai precis în Olanda, s-a celebrat prima căsătorie homosexuală oficială, în mass-media rusă acest eveniment a fost comentat foarte pe larg, dezaprobator. Chiar s-a făcut afirmația, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios, că e posibil ca pe viitor mulți cetăţeni din UE să aleagă să emigreze în Rusia, pentru a scăpa de această degradare morală fățișă.
Rusia a interzis adopţiile în ţările care au legalizat căsătoriile gay. În plus, propaganda gay este pedepsită prin lege iar părinţii care au înclinaţii homosexuale sunt decăzuţi din drepturi. În Rusia, homosexualitatea, promovată din plin de masonerie, era considerată infracţiune până în 1993 şi boală psihică până în 1999.
5. Politica externă (alături de China) de opoziție față de intervenții armate în alte state ale lumii
Un exemplu elocvent în această direcție este situația din Siria, unde de mai multe ori SUA au încercat să obțină o justificare a unei intervenții armate pentru a răsturna guvernul de acolo.
Războiul din Oseția de Sud – un dezastru pentru așa-zișii iluminați
Ceea ce s-a petrecut în Oseția de Sud, în 2008, este oarecum similar situației actuale din Ucraina. La acea vreme, mass-media oficială a prezentat conflictul ca pe o agresiune a Rusiei împotriva Georgiei (Oseţia de Sud este o republică autonomă din Georgia), însă după câțiva ani, adevărul a ieșit la iveală și a fost recunoscut chiar și în presa occidentală (spre exemplu, în acest reportajBBC din 2013).
Omenirea a fost atunci la un pas de declanşarea unui conflict armat generalizat între NATO și Rusia. America, prin secretarul apărării Dick Chenney, a încercat să impună în ședința NATO o rezoluție de a interveni în Georgia, în Oseția de Sud, împotriva Rusiei. Reprezentanții Germaniei și Franței și-au exercitat însă dreptul de veto.
Intr-un articol cu titlul Georgia – doar faptele şi adevărul, autorul Karl Schwarz demască sorgintea masonică a conflictului din Oseția de Sud. El prezintă în câteva puncte ceea ce s-a petrecut în timpul războiului din Oseția, cu sublinierea implicării neoconservatorilor şi a Israelului.
Autorul susţine că de fapt războiul nu a fost început de ruşi, ci de americani şi israeliţi care au acţionat din umbră având interese economice. Cu câteva zile înainte de declanşarea războiului, americanii au încheiat un amplu exerciţiu militar cu durata de aproape o lună în care i-au învăţat pe militarii georgieni tactici de luptă împotriva terorismului. Autorul articolului spune însă că în realitate a fost vorba de manevre pregătitoare pentru invazia Oseţiei de Sud. Intervenţia Rusiei a încheiat însă rapid visul masonic de a cuceri Oseţia de Sud, poziţia strategică şi resursele sale.
Într-o analiză realizată după încheierea războiului din Oseția, pe 18 august 2008, Paul Craig Roberts prezicea încă de pe atunci conflictul din Ucraina, evidențiind manevrele de culise din spatele unor așa-zise lupte pentru democrație:
„Ucraina, unde a luat naștere un naționalism morbid, finanțat de către neoconservatori prin Fondul Național pentru Democrație, va fi următorul conflict dintre pretențiile americane și Rusia. Neoconservatorii vor să arate Rusiei că eliberând părți constitutive din imperiul său nu a dus la independența lor, ci la o absorbție a lor în imperiul American.”
Unele aspecte despre URSS, Rusia și Ucraina care merită să fie cunoscute și care pot fi documentate:
• Primul stat rus s-a format pe un teritoriu care cuprinde Ucraina de azi. Avea capitala la Kiev.
• Ucraina în rusa veche înseamnă „la margine”
• Din cauza năvălirilor tătarilor și mongolilor, rușii au mutat capitala la Moscova (mai spre nord).
• Lenin nu era rus. Stalin n-a fost nici el rus, ci georgian.
• Stalin a dus o politică de exterminare a ucrainenilor și de distrugere economică a Ucrainei (dar nici rușii n-au dus-o pe vremea lui cu mult mai bine). Sectorul de Dreapta, partid care acum este în coaliția de la putere în Ucraina în urma loviturii de stat, este format din ucraineni ultranaţionalişti, care sunt urmașii grupărilor ucrainene care au luptat în al doilea război mondial alături de nazişti, împotriva rușilor. Din acest motiv, între aceștia și ruși există o frică și ură mutuală. Acest conflict a fost speculat cu viclenie de masoni ca să destabilize și să dezbine Ucraina.
• Ucrainenii și rușii sunt mai apropiați ca popoare decât, de exemplu, spaniolii și portughezii. Ei sunt două ramuri distincte ale aceluiași popor. (A treia ramură sunt bielorușii). Chiar dacă limbile lor sunt relativ diferite, sunt suficient de asemănătoare ca să se înțeleagă între ei fără să fie nevoie să învețe limba celuilalt.
• Ucraina ca stat este un amestec de multe popoare: pe lângă ucraineni, în vest se află români şi unguri, iar în est ruși şi tătari. În multe zone din partea de est populația este predominant rusă.
• Pe marginea Crimeei se poate specula mult și bine a cui este de drept: a tătarilor, a rușilor sau a ucrainenilor. Ceea ce este de necontestat însă este că acum acolo sunt majoritari rușii. Anexarea Crimeei este percepută de ruși ca ceva firesc. Cam cum ar fi percepută de către români realipirea Basarabiei. În Crimeea nu a fost o invazie, pentru că armata rusă era deja prezentă acolo în virtutea tratatelor în vigoare. Repatrierea trupelor ucrainene s-a realizat în mod pașnic.
• Conflictul etnic dintre ucraineni și ruși a fost creat în Ucraina în mod artificial și întreținut și întețit în mod intenţionat de forțe care nu vor binele nici unora, nici altora.
• Rușilor în general le este străină ideea de purificare etnică. La ora actuală ei sunt atât de amestecați cu alte popoare că nici nu-și pun problema cine cărei nații îi aparține.
Citiţi şi:
Planul secret, diabolic al așa-zișilor «Iluminaţi» ce a fost conceput pentru secolul XXI
Despre mașinațiunile administrației americane în cazul războiului din Irak
Varianta originală a unor documente care dovedesc modul lipsit de scrupule în care francmasoneria românească acţionează împotriva interesului naţional
Manipularea mediatică şi loviturile de stat. Cazul pseudo-revoluţiei române
yogaesoteric
3 octombrie 2014
