Lichelismul unei mediocre iresponsabile, sau fățărnicia și tupeul fostei instructoare de yoga din Franța (localitatea Poitiers), Daniela Borcan

de instructor yoga Sorin Turc
 

Fățarnicul este întocmai precum un cărbune acoperit, care pe neștiute te arde.
Omul făţarnic şi viclean se îmbracă uneori în piele de oaie, iar alteori în piele de vulpe.
(Proverbe românești)


Având în vedere faptele deosebit de grave, atât din punct de vedere moral, cât și din punct de vedere spiritual, care au fost comise recent de o fostă instructoare de la cursurile noastre de yoga din Franța, Daniela Borcan, vă vom prezenta succint, în cele ce urmează, lichelismul ce a caracterizat-o și încă o caracterizează pe această fostă instructoare de yoga – despre care, trebuie spus (iar aceasta accentuează și mai mult cumplita derivă morală în care se complace) că ea are profesia de jurist; ba are, nici mai mult nici mai puțin, chiar și un doctorat în științe juridice! Sau, și mai direct spus: jurista (și totodată doctorul în drept) Daniela Borcan își bate joc cu impertinenţă chiar și de cele mai elementare norme de conduită morală, ea recurgând – după cum vom vedea în cele ce urmează – la înșelătorie, fățărnicie și viclenie pentru a-și atinge scopurile mercantile și ascunsele interese materiale!

Considerăm însă că este important, înainte de prezentarea faptelor care o incriminează pe această fostă instructoare de yoga, să oferim un pasaj foarte semnificativ, care surprinde cu acuitate și profunzime anumite aspecte ale așa-numitului „lichelism” uman, pasaj ce provine dintr-o pertinentă analiză a filosofului și scriitorului Gabriel Liiceanu cu privire la acest fenomen: 
„Îndeobşte, este considerat lichea orice individ activ în producerea răului altuia de dragul binelui propriu. O lichea nu stă prea mult pe gânduri când e vorba de a-şi construi căpătuiala pe nenorocirea semenului său. Licheaua este infractorul lumii morale. Dând ici şi colo lovitura în vieţile noastre, ea colorează de fapt peisajul lumii cu «pitorescul» ticăloşiilor sale. Dar oricât de mare ar fi fervoarea cu care îşi fabrică abjecţia, licheaua rămâne izolată în «performanţa» ei individuală, rămânând o simplă punctuaţie într-un registru al răului.”

Iată acum și faptele care constituie subiectul acestui articol. Fosta instructoare Daniela Borcan, care este de profesie jurist (ea este angajată ca juristă la firma Futuroscope din orașul Poitiers, Franța) a predat până recent cursuri de yoga în Franța (în orașul Poitiers), în cadrul (și cu ajutorul ce a fost susținut și permanent!) școlii noastre de yoga. La un moment dat însă, ea a cerut să fie scoasă de pe paginile de contact ale tuturor filialelor școlii noastre de yoga (atât cele din Franța, cât și din celelalte țări). Ea și-a motivat această cerere prin faptul că numele ei fusese menționat pe un anumit site de internet ce urmăreşte să inducă ura faţă de practica yoga. Pe acel site (care activează în… Panama!) scrie din abundență faimoasa (și auto-inititulata) „mahacutra”, alias Cecilia Tiz (este foarte probabil ca site-ul respectiv să fie chiar în întregime gestionat de „mahacutra”). El (site-ul respectiv, care poate fi citit în limbile franceză și germană) este orientat, zice-se, „dezvăluirii” unor „secte” – în realitate, cele mai virulente materiale prezentate acolo sunt îndreptate împotriva școlii noastre de yoga și a mentorului acesteia, profesorul Gregorian Bivolaru – și prezintă, printre altele, și centrele școlii noastre de yoga din Franța. Aceste centre sunt catalogate ca „antene” ale școlii de yoga MISA și sunt asociate acolo de „mahacutra” cu minciunile și calomniile mizerabile – ce sunt deja binecunoscute de noi toți – care au fost și încă sunt propagate atât de site-urile pline de ură împotriva MISA, cât și de o parte a presei din România ce este plină de duşmănie împotriva școlii de yoga MISA și a profesorului de yoga Gregorian Bivolaru.

Cererii Danielei Borcan i s-a răspuns prompt, cu multă amabilitate, situația ei fiind înțeleasă ca atare și i s-a oferit tot sprijinul și asistența pe care le-a solicitat – inclusiv ștergerea numelui ei de pe toate site-urile asociațiilor, filialelor și școlilor noastre de yoga. Pentru aceasta i s-a cerut însă (așa cum era firesc, ca urmare chiar a hotărârii ei de a-i fi retrasă complet orice legătură sau asociere cu filialele și școlile noastre de yoga), ca ea să predea diploma de instructor de yoga care îi fusese acordată anterior, precum și asociația de yoga pe care o înființase în orașul Poitiers, respectiva asociație locală fiind de fapt o filială a asociației noastre de yoga (de la nivel național) din Franța.

De asemenea, nemaifiind de facto instructor de yoga, Danielei Borcan i s-a cerut să predea situația asociației sale (asociație în cadrul căreia Daniela Borcan utilizase până atunci cursurile noastre de yoga și exact aceeași programă de predare la fel ca toate filialele și școlile noastre de yoga – atât din Franța, cât și din alte țări), iar cursanții pe care ea îi avusese până atunci urmau să fie preluați de asociația noastră de yoga din Franța. Acest aspect era și el cât se poate de firesc, dat fiind faptul că Daniela Borcan menționase cu multă insistență că, pentru a nu avea, zicea ea, probleme la locul de muncă, vrea să rupă orice legături cu școala noastră de yoga, pe care o reprezentase până atunci în orașul Poitiers, ale cărei materiale (cursuri, conferințe etc.) ea le folosise în mod complet gratuit și în cadrul căreia ea oferise cursanților săi toate inițierile spirituale pe care le primise la MISA.

La toate aceste condiții de un elementar bun-simț, Daniela Borcan a spus: „da, cum să nu, este normal, așa voi face!” A predat apoi diploma de intructor de yoga și a anuțat că nu va mai preda yoga – pentru a nu mai exista astfel nicio legătură între numele ei și centrele noastre de yoga. Altfel spus, totul s-a desfășurat exact așa cum a solicitat chiar ea. A promis, de asemenea, că va preda situația asociației sale de yoga, împreună cu toți cursanții pe care îi avea, precum și baza materială (logistică, materiale, cursuri etc.), deoarece toate aceste materiale nu-i aparțineau ei, ci școlii noastre de yoga. Trebuie să mai menționăm aici faptul că până atunci Daniela Borcan nu a dat (aşa cum era legal!) nicio situație referitoare la cursanții ei, banii ce rezultau din taxe însușindu-și-i astfel în cea mai mare măsură, cu atât mai mult cu cât cheltuielile cu sala de curs erau mai degrabă simbolice (de fapt, aceste cheltuieli erau aproape inexistente).

Iată însă că, imediat ce s-a văzut scoasă de pe site-urile asociațiilor și școlilor noastre de yoga (adică, după ce i-a fost îndeplinită cererea), Daniela Borcan s-a răsucit brusc la 180º: văzându-se, cum s-ar spune, „cu sacii în căruță”, ea și-a arătat atunci adevăratele intenții, precum și adevărata ei față mizerabilă. Astfel, deși, așa cum am arătat, la început s-a prefăcut că se conformează tuturor cerințelor de bun-simț pe care le-am menționat, imediat ce a obținut ce a vrut (scoaterea datelor ei de contact de pe site-urile școlilor noastre de yoga), ea nu numai că a refuzat să predea situația cursurilor sale de yoga dar, ca o culme a impertinenței și totodată ca o clară dovadă de lichelism, ea și-a anunțat recent toți cursanții să vină mai departe la cursurile ei, ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut!! Mai mult decât atât: în tot acest timp (în care, chipurile, le spunea tuturor că n-o să mai predea niciodată yoga și că ea nu vrea decât să aibă liniște la locul ei de muncă, unde profesează ca jurist) ea și-a creat pe ascuns o nouă asociație de yoga! Iar această asociație, zice ea: „urmează și reînnoiește calea urmată de prima asociație (Association Soleil), pe care a desființat-o”!!!

Cu alte cuvinte, totul nu a fost de fapt decât o manevră abilă, plină de viclenie și de un tupeu nemărginit, o stratagemă „demnă” de o veritabilă lichea, pentru ca în felul acesta ea să se desprindă complet de școala noastră de yoga, urmărind totuşi să continue să se folosească pe ascuns (deoarece ea și-a închipuit, se pare, că nimeni n-o să afle nimic despre această penibilă găinărie) de toate cursurile și de materialele școlii noastre de yoga (MISA)!

Prin urmare, Daniela Borcan și-a păstrat atât cursanții, cât și sala de curs: colegii noștri care au vrut să închirieze acea sală (pentru a continua cursul de yoga din Poitiers – ei considerând, cu bună credință, că Daniela Borcan le-ar fi spus inițial adevărul) au fost refuzați de proprietarii acesteia, pe motivul că ei au închiriat-o deja asociației Danielei Borcan și că nu vor să aibă două cursuri de yoga în aceeași sală, chiar dacă aceste cursuri s-ar desfășura în zile diferite ale săptămânii.

Din toate aceste fapte, care sunt deja binecunoscute de toți colegii noștri din Franța, rezultă cu o mare claritate că Daniela Borcan a acționat într-un mod uimitor de viclean și de fățarnic, deoarece ea și-a ascuns, sub masca temerilor ei de „a nu avea probleme la servici” adevăratele intenții: acelea de a pleca de la cursurile noastre, continuând totuși, pe furiș, să se folosească de toate cursurile și materialele ce aparțin acestei școli de yoga. Aceasta este hoție în toată regula, madame jurist de două parale!

De aceea, în fața acestor fapte, am putea să o întrebăm (retoric, desigur, deoarece nu ne așteptăm ca Daniela Borcan, în fățărnicia ce o caracterizează, să răspundă vreodată la această întrebare): cum este posibil ca un jurist (care are chiar doctoratul în drept și care, ca om al legii, cunoaște foarte bine încadrarea legală a hoției și a înșelătoriei!) să se preteze totuşi la asemenea PUNGĂȘII?!

Pentru a demasca pe deplin comportamentul de lichea al Danielei Borcan, este necesar să mai adăugăm că, atunci când toate aceste aspecte i-au fost comunicate profesorului de yoga Gregorian Bivolaru, acesta și-a amintit cum Daniela Borcan a venit mai demult la el pe când se afla în România și i-a spus cât de mult îşi dorește să ajute cursurile de yoga din străinătate, în special cele din Franța, și că simte o intensă chemare divină de a ajuta persoanele din această țară (Franța). Apoi, ca urmare a solicitărilor ei repetate, a fost promovată ca instructoare de yoga în Franța.

De asemenea, chiar şi eu vă pot relata actualmente că, atunci când a sosit în Franţa, Daniela Borcan m-a rugat adeseori să o ajut, sunându-mă și vorbind de multe ori cu mine ore în șir la telefon pentru a mă întreba tot felul de aspecte tehnice despre cum ar putea preda cât mai bine yoga. Mai mult decât atât, mărturisesc cu mâna pe inimă că am găzduit-o acasă la mine de mai multe ori (în mod gratuit!) atunci când venea spre a îmi cere cât mai multe informații și spre a o ajuta în această direcție, toate acestea cu atât mai mult cu cât ea însăşi îmi mărturisea pe atunci cu sinceritate că nu prea are încredere în sine sau că deocamdată nu se simte cu adevărat pregătită să predea yoga, etc., etc.

Cu acea ocazie i-am pus la dispoziție Danielei Borcan cu multă generozitate toate cursurile ce erau gata traduse în limba franceză şi i-am oferit sfaturile de care avea nevoie (de-a lungul a multor ore pe care le-am răpit din timpul meu liber, tratând-o de fiecare dată ca pe un prieten și împărtăşindu-i în mod benevol şi altruist felurite aspecte esenţiale din experiența mea de instructor yoga aici în Franța), cum se predau cursurile de yoga în această ţară, şi mai mult decât atât ea a fost sfătuită cum să procedeze în vederea închirierii sălilor de curs. Suplimentar i s-au pus, de asemenea, la dispoziție (tot în mod complet gratuit) diferite conferințe ale profesorului yoga Gregorian Bivolaru, precum și unele explicații de care avea urgent nevoie referitoare la modul în care poate fi înființată o asociație de yoga în Franța, etc., etc.

Dar iată că, după tot acest imens ajutor benevol și gratuit pe care l-a primit de la colegii ei de yoga, Daniela Borcan, jurist și ditamai doctorul în drept (iată că, deși la prima vedere aceste titluri par a fi chiar o garanție a onestitaţii, în cazul ei lucrurile nu stau deloc așa!) a ales să acționeze într-un sens complet opus celor mai elementare principii yoghine de conduită morală și etică, precum și pregătirii ei profesionale: ea a acționat întocmai ca un pungaș de cea mai joasă speță, pentru că lichelismul de care a dat dovadă este într-o flagrantă contradicție atât cu statutul ei de jurist, precum și cu doctoratul ei în drept!

Ați fi putut să aveți măcar o minimă recunoștință pentru cei care v-au ajutat atât de mult, doamnă jurist de două parale! Dar pentru aceasta vă era necesară o minimă conștiință morală, conștiință care însă, în mod evident, vă este – vorba lui Caragiale – „sublimă, dar iată că în realitate vă lipsește cu desăvârșire”! Așa înțelege oare acest jalnic doctor în drept să-și exprime recunoștința pentru ajutorul imens pe care l-a primit?

La toate acestea, este semnificativ că ea nu oferă nicio explicație, și nici la faptul că a reținut – în mod ilegal – încasările și baza materială a cursului (cu toate că a spus inițial că vrea să renunte și că va preda colegilor ei tot ceea ce, de drept și, de fapt, nu îi aparținea ei, ci școlii noastre de yoga din Franța). Iar actualmente, ea urmărește să-i deturneze pe foștii ei cursanți yoga, ademenindu-i cu neruşinare şi viclenie la noua ei asociație de yoga, pe care le-o prezintă acestora cu o uriașă impertinență ca fiind o „reînnoire” a fostei asociații, cu toate că în cadrul acestei noi asociații ea nu le va putea oferi nimic altceva decât tot cursurile și materialele furate de ea de la școala noastră de yoga!

Cazuri similare celui al Danielei Borcan sunt întâlnite, din nefericire, și în alte medii sociale (nu doar în cel yoghin), astfel de oameni (de teapa doamnei „jurist” și „doctor în drept”, ce se comportă însă într-un mod deplorabil din punct de vedere uman și moral, întocmai ca un „țepar” de cea mai joasă speță) fiind tot mai des întâlniți în zilele noastre. Astfel de ființe umane șmechere și oportuniste sunt mereu foarte atente să profite cât mai mult de pe urma celorlalți și, la fel cum spune unul dintre proverbele românești cu care am început acest articol, ele se „îmbracă” foarte abil, în funcție de împrejurări, când în – metaforic vorbind – piele de oaie (atunci când au nevoie de ajutor), când în piele de vulpe (atunci când ele încearcă, pline de viclenie, să-și atingă adevăratele scopuri mârşave).

În mod normal, asemenea ființe umane (ce se cred a fi foarte inteligente, dar care, în realitate, nu sunt decât niște mediocrități iresponsabile), ar fi demne de comedii ale imposturii, dar ele ajung uneori să influențeze mulți oameni naivi, ignoranţi şi creduli. Ele pozează cu aplomb în adevărate autorități epistemice și încearcă din răsputeri să-și construiască o adevărată „carieră”… din nimic. Iar ceea ce este și mai grav este faptul că ele își proiectează – cu un nemărginit tupeu – propria inepție asupra audienței naive de care se bucură la un moment dat. În cazul Danielei Borcan, mediocritatea ei este evidentă atât pe plan profesional (în loc să fie un adevărat model moral, ea acționează, iată, ca o mare lichea fățarnică și vicleană), cât și în domeniul spiritual.

Am mai putea adăuga, în loc de încheiere, că situația și comportamentul Danielei Borcan ne reamintesc, din punct de vedere inițiatic, faptul că moravurile actuale, precum și conștiința morală a omului modern se degradează în mod exponențial în epoca noastră (epocă profetizată și descrisă în detaliu în numeroase lucrări tradiționale yoghine, ca fiind perioada de sfârșit a „evului întunecat” – KALI YUGA, perioada de maximă degradare morală și spirituală a omenirii). Ele ne mai reamintesc, de asemenea, că în societatea actuală plăcerile inferioare, înrobitoare, sunt adesea luate drept „fericire”. De aceea, „societatea plăcerii”, așa cum a fost numită de numeroși gânditori contemporani lumea în care trăim astăzi nu este, în realitate, o societate fericită, ci o realitate banală, ce este „cosmetizată” cu ajutorul mass-media insinuante și mincinoase, în care proliferează lichelele și în care cei mai mulți oameni nu mai sunt capabili să facă diferența între cantitate jalnică și calitate.

Citiți și:

Calea rătăciţilor

Cecilia Tiz a fost condamnată în Germania pentru calomnierea unor yoghini

Acoperire deconspirată a SRI – Cecilia Tiz Ghiţulescu

yogaesoteric
2 octombrie 2014

 
 

Also available in: English Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More