Aforisme şi cugetări despre stările şi virtuţile dumnezeiești ce se trezesc prin practica yoga

de profesor de yoga Gregorian Bivolaru

1. Originalitatea dumnezeiască constă în a urmări să facem aproape totul fiind mai mereu inspiraţi de suprema originalitate, plină de mistere, a lui Dumnezeu Tatăl.

2. Pentru a fi în mod genial originali este suficient să aspirăm frenetic să intrăm în comuniune cu marile genii ale acestei planete, imitându-le totodată gesturile şi aspiraţiile pentru care simţim o vie admiraţie. Procedând în felul acesta, devine cu putinţă să declanşăm în universul nostru lăuntric procese geniale şi persistente de rezonanţă ocultă, benefice şi dumnezeiesc inspirate.

3. Cea mai bună obişnuinţă pe care este necesar să o trezim în noi este şi rămâne obişnuinţa de a face în permanenţă doar Voia lui Dumnezeu.

4. Este chiar foarte bine şi totodată este înţelept să învăţăm să citim aproape de fiecare dată printre rânduri. În plus, nu este indicat să pierdem niciodată din vedere că aceasta oboseşte mult mai puţin ochii.

5. Multe fiinţe umane se întreabă: „Ce anume este necesar să fac şi cum ar fi bine să procedez pentru a fi cât mai în formă?“. Răspunsul nostru este simplu. Pentru a fi şi a rămâne cât mai în formă este necesar ca, înainte de toate, să facem eforturi atente, perseverente şi adecvate spre a o dobândi. Apoi este indicat să facem tot ceea ce este necesar sau, altfel spus, tot ceea ce am făcut anterior pentru a reuşi să fim în formă. Cu extrem de rare excepţii, a fi şi a ne păstra într-o formă excelentă nu este un dar care ne pică de undeva din cer fără ca să merităm. Prin urmare, atunci când aspirăm să fim şi să rămânem în formă este indicat ca mai întâi să facem tot ceea ce este necesar pentru a o dobândi.

În cadrul sistemului milenar HATHA YOGA, avem întotdeauna la dispoziţie anumite tehnici trupeşti, ce declanşează felurite efecte psihosomatice profund benefice şi durabile, care apar şi persistă pentru un anumit timp atunci când sunt corect şi atent realizate. În cazul în care astfel de tehnici HATHA YOGA sunt abordate cu atenţie, luciditate şi perseverenţă, ele contribuie din plin şi în mod gradat la apariţia şi menţinerea noastră într-o formă excelentă. Având în vedere toate acestea, nu este cazul să uităm niciodată că şi în această direcţie „fiecare gram de practică valorează cât tone de teorie“. În cazul în care aspirăm cu putere să devenim nişte maeştri adevăraţi în yoga, nu este cazul să uităm niciodată că pe un autentic maestru al formei îl face întotdeauna antrenamentul atent, perseverent şi sistematic.

6. Dincolo de aparenţe, aspiraţia fermă, clară şi puternică este sursa esenţială a fiecărui efort creator. O astfel de aspiraţie declanşează în universul nostru lăuntric anumite procese subtile de rezonanță ocultă cu acele energii subtile benefice de care avem nevoie. Adeseori, aspiraţiile benefice, puternice şi intense ale oamenilor adevăraţi stârnesc vanitatea celorlalţi. Atunci, astfel de sărmane fiinţe umane au tendinţa să se răzbune pe cei înzestraţi după cum pot. Printre aceşti oameni jalnici, cei mai mulţi sunt şi meschini, răutăcioşi şi invidioşi.

În fond, nu este cazul să pierdem niciodată din vedere că atunci când învingem fără pericole, triumfăm fără glorie. Ştiind aceasta, este necesar mai mereu să ne asumăm anumite riscuri, cum ar fi riscul de a eşua sau riscul de a trezi bizare duşmănii şi invidii aberante, îndârjite, în cei josnici şi lipsiţi de elan creator.

7. Cunoaşte-te într-un mod cât mai profund şi pe deplin pe tine însuţi, spre a-L descoperi pe Dumnezeu, ce te aşteaptă fiind ascuns în esenţa fiinţei tale. Procedând în felul acesta, vei deveni fiinţa dumnezeiască, care (în esenţa ta ultimă) deja eşti şi apoi vei fi capabil(ă) să îndeplineşti Voia lui Dumnezeu, manifestându-te şi trăind aşa cum Dumnezeu Tatăl vrea ca tu să trăieşti.

8. Un om aşa-zis super-competent este, dincolo de aparenţe, un om care se înşală în conformitate cu anumite reguli.

9. Există fiinţe umane care vor, într-un mod vag şi teoretic, să salveze planeta, dar extrem de puţine fiinţe umane fac eforturi adecvate, susţinute şi perseverente să se transforme (în bine) într-un mod definitiv şi să se revoluţioneze, aşa cum este necesar, pe ele însele.

10. În această lume în care trăim, bunul-simţ, bunăvoinţa, bunătatea, compasiunea şi iubirea ar fi necesar să fie nişte atitudini împărtăşite de imensa majoritate a fiinţelor umane, într-un mod firesc şi spontan. Atunci când privim cu o mare atenţie şi luciditate în jurul nostru, descoperim că, din nefericire, surprinzător de multe fiinţe umane obişnuiesc să îmbrăţişeze prostia, iar unele dintre ele preferă prostia activă, încăpăţânată şi răutăcioasă.

11. Atunci când ne bazăm din plin pe ajutorul ce ne vine fără încetare de la Dumnezeu şi avem o inimă pură, plină de iubire şi curajoasă, pentru noi aproape nimic din tot ceea ce este posibil nu ne mai este imposibil. Aceasta se petrece mai ales atunci când suntem atenţi, lucizi, entuziaşti şi perseverenţi.

12. După ce te-ai născut ca atare, a fi om este uşor, însă a fi şi a rămâne un om adevărat nu este chiar la îndemâna oricui, iar aceasta nu este cu putinţă oricând.

13. În toate situaţiile în care ne aflăm, este important să-I implorăm cu umilinţă şi cu o credinţă de nezdruncinat ajutorul lui Dumnezeu, dar este necesar să dăm întotdeauna, fără nicio excepţie, dovadă de mult bun-simţ. Având în vedere acest aspect, este necesar să-I cerem întotdeauna lui Dumnezeu doar imposibilul care este posibil.

14. În viziunea celor înţelepţi, există fără îndoială şi anumite tentaţii profund benefice, dumnezeiești, sublime, cărora este chiar minunat să le cedăm. Iată câteva exemple de astfel de tentaţii dumnezeiești: râsul stenic; ajutorarea altruistă a fiinţelor umane care au nevoie de aceasta; facerea de bine; iubirea lui Dumnezeu; oferirea fericirii, bucuriei şi plăcerilor elevate fiinţelor umane care merită aceasta; fuziunile amoroase bazate pe iubire reciprocă, transfigurare, continență erotic-amoroasă perfectă şi consacrarea roadelor lui Dumnezeu Tatăl; deschiderea totală a universului nostru lăuntric pentru a deveni un tainic canal divin, în şi prin care Dumnezeu Tatăl se manifestă în această lume.

15. Pe cei înţelepţi, umili şi detaşaţi, onorurile şi laudele nu-i fac niciodată să-şi piardă conştiinţa.

16. În viaţă, nimic nu ar trebui, fără nicio excepţie, să ne sperie sau să ne genereze stări copleşitoare de frică, căci atunci când suntem înzestraţi cu o extraordinară putere de pătrundere a conștiinței, când ne-am trezit discernământul spiritual şi când am reuşit deja să ne trezim într-o anumită măsură intuiţia, vom descoperi că în felul acesta devine cu putinţă să înţelegem altfel atât realitatea înconjurătoare, cât şi pe noi înşine.

17. Fiinţa umană afectuoasă, pură, iubitoare, deschisă, plină de bunăvoinţă, prietenoasă şi care hrăneşte aspiraţii sublime ştie cu anticipaţie că va avea mulţi prieteni, pe care o să-i descopere, rând pe rând, şi totodată este perfect conştientă că îi va fi cu putinţă să cunoască o mulţime de adevăruri, care o vor transforma în mod profund şi îi vor permite să-şi expansioneze într-un mod euforic conştiinţa în nemărginire.

18. Anumiţi înţelepţi, cât şi unii sfinţi, au resimţit o stare profundă de minunare atunci când s-au aflat singuri (împreună cu Dumnezeu) în deşert. Atunci când te afli în aparenţă singur, dar totuşi conştientizezi că eşti împreună cu Dumnezeu în timp ce te afli undeva în deşert, pe coama unei dune de nisip, încremenirea fascinantă ce există acolo te îmbată şi te copleşeşte. Chiar dacă nu vezi nimic altceva (în afara dunelor de nisip) şi nu auzi decât vântul, ceva misterios şi indescriptibil este totuşi prezent acolo şi radiază în tăcere. O astfel de experienţă conţine cel mai adesea în ea ceva indescriptibil şi de neuitat.

19. Dacă vrei cu adevărat să avansezi cu paşi repezi şi siguri pe calea spirituală pe care deja te afli, urmăreşte ca întotdeauna să simţi şi să cauţi mai ales cu ajutorul inimii.

20. Atunci când este cu putinţă, admiră, contemplă şi aspiră să te identifici într-un mod profund cu trandafirii roşii care sunt vii (poţi să faci aceasta într-o grădină unde se află tufe de trandafiri roşii). La un moment dat, vei simţi o tainică şi indescriptibilă stare de comuniune cu energia lor subtilă specifică, iar aceasta va genera în fiinţa ta o stare cu totul aparte (pe măsură ce acea energie subtilă a trandafirilor se va acumula în fiinţa ta). Aceasta va face să se trezească în mod gradat în tine energia cea pură a iubirii, iar ulterior această energie enigmatică a iubirii ţi-L va dezvălui pe Dumnezeu Tatăl, iar splendoarea Sa grandioasă va începe să se reveleze în universul tău lăuntric. În felul acesta, vei descoperi că Dumnezeu este în permanenţă iubire.

21. În cazul fiinţelor umane care deocamdată nu şi-au trezit inima, ele au cel mai adesea nevoie de o mulţime de explicaţii pentru a începe să înţeleagă ceea ce este tainic şi inefabil. Astfel de fiinţe umane au întotdeauna nevoie de o mulţime de dovezi şi explicaţii.

22. Cel mai adesea, tot ceea ce este esenţial, misterios, profund şi dumnezeiesc este invizibil pentru ochii noştri fizici. Pe măsură ce ne trezim şi ne deschidem din ce în ce mai mult sufletul, începem totodată să percepem, din ce în ce mai clar, cu ajutorul ochiului celui tainic al inimii. Iubirea intensă, profundă şi fără măsură ne este de un real folos în cadrul acestui proces de trezire gradată a ochiului inimii. În felul acesta, facem primii paşi pe calea ce conduce către înţelepciune.

23. Fiinţa umană care deja şi-a trezit într-o anumită măsură înţelepciunea inimii ascultă cum vibrează vocea cea enigmatică a lui Dumnezeu în toate sunetele lumii.

24. În cazul fiinţelor umane care tocmai sunt pe cale să-şi trezească sufletul, ele au uneori tendinţa să oscileze, deoarece consideră că au nevoie de distracţie, dar pe măsură ce îşi trezesc sufletul, ele încep să se focalizeze asupra a ceea ce are valoare reală, deoarece îşi dau seama că au nevoie de fericirea dumnezeiască ce ţâşneşte din inimă.

25. Atunci când ne examinăm cu o mare atenţie, ce este dublată de detaşare şi luciditate, este cu putinţă să ne neliniştim şi chiar să fim nemulţumiţi de noi, dar de îndată ce ajungem să ne comparăm cu unele exemple dumnezeiești ce sunt legendare şi faimoase, devine în felul acesta cu putinţă să ne impulsionăm şi să ne dinamizăm atunci când descoperim, pe baza unei astfel de examinări atente, lucide şi obiective, că am reuşit deja să trezim în noi anumite virtuţi cardinale.

26. Un om avea un câine ce era cu totul aparte. Fără să îi spună nimic, câinele îl urma pretutindeni unde omul respectiv se ducea. Dar de îndată ce omul îi vorbea, câinele nu îl mai urma deloc! Această situaţie evidenţiază faptul că acel câine obişnuia să-şi urmeze propria sa „idee“ pe care o avea.

Acelaşi fenomen se petrece şi atunci când constatăm că am reuşit să trezim în fiinţa noastră anumite calităţi extraordinare, care totodată ne ajută să descoperim adevărul şi ne permit să intuim prezenţa misterioasă şi atotcuprinzătoare a lui Dumnezeu, atât în propriul nostru univers lăuntric, cât şi în întreaga Manifestare.

27. Doctore, atunci când tu însuţi ai unele probleme cu sănătatea, ajută-te, înainte de toate, într-un mod cât mai adecvat şi eficient pe tine însuţi şi apoi, prin puterea exemplului tău personal, îl vei putea ajuta pe pacientul care apelează la tine. Procedând în felul acesta, îi vei fi totodată de un mare ajutor, căci cel bolnav va putea vedea cu propriii săi ochi pe acela care s-a vindecat pe el însuşi.

28. Atunci când privim cu multă atenţie şi luciditate în jurul nostru, descoperim că exagerarea procesului de specializare, ce este apoi însoţită de creşterea numărului de aşa-zişi cercetători ştiinţifici şi de „experţi“, ce este adeseori urmată de segregarea lor în grupuri care se limitează la studiul unei teme înguste, ce adeseori este în mod evident insignifiantă, a făcut până la urmă să apară o diminuare a inteligenţei la marea majoritate a oamenilor.

29. Este necesar să fim foarte atenţi şi lucizi, căci atunci când nu ne dăm seama de tot ceea ce se petrece în realitate, apartenenţa sau identificarea adeseori exagerată cu un anumit tip sau cu un anumit arhetip, mai ales atunci când este vorba de un tip sau de un arhetip ce este în mod evident malefic, atrage după sine un anumit gen de „moarte“ a fiinţei umane în cauză sau, altfel spus, face să apară condamnarea ori damnarea ei. Dacă în anumite situaţii descoperim că o fiinţă umană nu este încadrabilă în nicio categorie sau, altfel spus, dacă ea nu este reprezentativă pentru niciun tip sau pentru niciun arhetip, se poate spune că ea deţine deja jumătate din ceea ce fiecare fiinţă umană este necesar să ceară de la sine. Totodată, aceasta arată că o astfel de fiinţă umană a început să se elibereze de ea însăşi şi este deja pe cale să înceapă să intuiască faptul că în universul ei lăuntric există o scânteie tainică de nemurire (acea scânteie este Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN)).

30. Până la urmă, experienţa ne arată că, de fapt, adevărul le este accesibil mai ales acelora care deja sunt pregătiţi să-l descopere şi tocmai de aceea, ei îl merită cu prisosinţă.

31. Chiar şi atunci când noi nu suntem capabili să ne dăm seama de aceasta, pentru cei iniţiaţi este evident faptul că fiecare calitate sau înzestrare admirabilă ce s-a trezit şi a fost dinamizată în universul nostru lăuntric este atât rodul captării anumitor energii subtile specifice prin declanşarea unor procese de rezonanţă ocultă, cât şi al acumulării şi apoi al asimilării corespunzătoare a unei anumite cantităţi din respectivele energii subtile.

32. Moderaţia este o calitate minunată, pe care nu este cazul să o dezvoltăm niciodată la extrem, mai ales în ceea ce priveşte iubirea, compasiunea şi umilinţa.

33. Este de milioane de ori mai bine să ne considerăm aspiraţiile dumnezeiești ca fiind nişte realităţi, decât să considerăm bârfa, calomnia şi judecăţile critice, acuzatoare, superficiale şi răuvoitoare drept nişte ţeluri importante.

34. Fiinţa umană care trăieşte zi de zi fără o firimitură de nebunie dumnezeiască şi fără un gram de umor nu este, deocamdată, chiar atât de înţeleaptă pe cât se crede.

35. Cei egoişti îşi spun adeseori lor înşişi în mare taină: „Să trăiască libertatea, dar mai ales vreau să trăiască libertatea mea, care îmi permite să fac întotdeauna doar ceea ce eu vreau“.

36. Atunci când îi contemplăm pentru o suficientă perioadă de timp, cu multă atenţie şi luciditate, descoperim că dincolo de aparenţe, acei oameni care nu râd aproape niciodată nu sunt nişte fiinţe umane serioase şi echilibrate.

37. În viziunea extrem de profundă, complexă şi atotcuprinzătoare a celui înţelept, fiecare vârstă a fiinţei umane conţine în ea anumite fructe dumnezeiești. Pentru a reuşi să le culegem pe cât mai multe dintre ele, este necesar să manifestăm însă aspiraţie, entuziasm, iubire, bunăvoinţă, simpatie, pricepere, perseverenţă şi înţelepciune.

38. În viaţă este întotdeauna esenţial să-L iubim cel mai mult pe Dumnezeu, iar pe locul doi ar fi necesar să se afle iubirea intensă, profundă şi fără măsură pe care o manifestăm pentru toate fiinţele umane, inclusiv cele de sex opus, pe care le simţim aproape.

39. În cazul fiinţelor umane care s-au transformat (în bine) suficient de mult, parcurgând într-un ritm susţinut calea spirituală pe care se află, şi care au reuşit să se centreze într-o anumită măsură în înţelepciunea inimii, ele vor descoperi, cu o bucurie crescândă, că focarul principal al memoriei lor se află în chiar inima lor spirituală.

40. Pentru imensa majoritate a fiinţelor umane, a vorbi este o nevoie, dar a asculta ceea ce se spune este o artă ce este rezervată celor puţini, care au atins un anumit grad de maturitate lăuntrică.

41. Asumarea eroică, entuziastă, curajoasă şi perseverentă a anumitor provocări ce sunt profund benefice, ne păstrează mai mereu tineri, ne regenerează pe mai multe planuri şi totodată ne dinamizează bucuria cea pură, debordantă şi contaminantă de a trăi.

42. Distracţiile profund benefice, pure, euforice, plăcute, copleşitoare şi încântătoare ne reîmprospătează sufletul şi ne regenerează întreaga fiinţă. Atunci când sunt dozate cu măsură, ele ne apar ca fiind cel mai bun regim natural pe care îl putem realiza, săptămână de săptămână, împotriva greutăţilor şi a necazurilor vieţii.

43. Măcar o singură dată pe zi este foarte bine ca, timp de minim trei minute, să ne scufundăm într-o stare de Vid beatific şi să ne odihnim într-un anume mod enigmatic, ce implică totodată să nu gândim absolut nimic şi să nu facem absolut nimic.

44. În faţa lui Dumnezeu Tatăl, toate fiinţele umane sunt egale. Singura distincţie adevărată constă în diferenţele ce apar şi pot să existe între ele.

45. Cei ignoranţi şi superficiali, care află că Dumnezeu Tatăl a făcut omul după chipul şi asemănarea Sa, consideră într-un mod simplist şi tembel că, dacă este aşa, aceasta înseamnă că lui Dumnezeu îi place foarte mult fotbalul.

46. Pentru materialiştii îndârjiţi, superficiali şi ignoranţi, Dumnezeu nu există încă. Ei ar fi necesar, însă, să facă eforturi adecvate pentru a-L descoperi în miliarde de locuri în universul lor lăuntric. Marii înţelepţi, sfinţii şi yoghinii avansaţi au mărturisit cu toţii că atunci când o fiinţă umană se angrenează, fiind plină de aspiraţie şi entuziasm, pe calea cea bună, realizând totodată eforturi adecvate pentru a-L descoperi pe Dumnezeu, ea va ajunge, la un moment dat, să-L descopere şi chiar să simtă că El există.

47. Printre altele, fiinţa umană se distinge de animal prin aceea că ea manifestă resentimente puternice şi persistente.

48. Pentru fiecare dintre noi, o importantă lecţie umană implică să ne dăm seama că de fapt, nu există o altă soluţie pentru a trăi împreună în mod armonios pe acest Pământ decât să învăţăm să ne înţelegem din ce în ce mai bine unii pe alţii, să devenim capabili să empatizăm într-un mod profund şi plenar unii cu alţii şi să devenim capabili să dialogăm într-un mod cât mai sincer şi mai deschis.

49. Zeci şi zeci de ani nu vor fi suficienţi pentru a descrie în totalitate experienţa profundă şi copleşitoare ce ne apare în secundele în care devenim tangenţi cu Eternitatea şi cu nemărginirea, de îndată ce ajungem să trăim o stare extraordinară şi amplă de extaz dumnezeiesc (SAMADHI).

50. Ar fi necesar să ne dăm seama că, cel mai adesea, luxul nu ne oferă cele mai extraordinare şi rafinate plăceri care există. Numai fiinţele umane suficient de inteligente, rafinate şi iniţiate ştiu şi chiar experimentează, de fiecare dată, felurite plăceri intense, profunde şi copleşitoare, ce le conferă chiar stări de extaz dumnezeiesc (SAMADHI). Astfel de stări sunt experimentate cu uşurinţă prin intermediul fuziunilor amoroase bazate pe iubire reciprocă, transfigurare, continență erotic-amoroasă şi consacrarea roadelor lui Dumnezeu Tatăl.

51. A trăi cu adevărat nu presupune doar să te cunoşti şi să te regăseşti pe tine însuţi, căci, totodată, aceasta implică să te şi creezi şi să renaşti, pe măsură ce te laşi inspirat într-un mod genial de Dumnezeu Tatăl.

52. Fiinţele umane care nu L-au descoperit deocamdată pe Dumnezeu Tatăl în propriul lor univers lăuntric şi care nu şi-au revelat încă Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN) au toate, fără excepţie, ceva în comun: ele sunt toate diferite. Faptul că sunt, fiecare dintre ele, diferite, le face, totodată, să fie unice.

Citiţi şi:
Aforisme şi cugetări despre viaţă (1)
Acordă-i lui Dumnezeu primul loc în viaţa ta!
Gânduri luminoase şi aforisme pentru meditaţiile yoghine de vacanţă

 

yogaesoteric
20 aprilie 2017