Amendamentele OMS vor spori riscul de pandemii provocate de om – scurtă istorie a controlului asupra armelor biologice

Cum s-a ajuns la cercetarea pentru „câștigul de funcție” sub pretextul apărării împotriva pandemiilor și a războiului biologic

„În cei 48 de ani de când Convenția privind Interzicerea Armelor Biologice este în vigoare, zidul pe care era necesar să-l construiască împotriva dezvoltării, producerii și utilizării armelor biologice a fost erodat în mod constant”, scrie dr. Meryl Nass, într-o analiză amplă și riguros documentată pe Brownstone Institute. Dr. Meryl Nass este specialist în medicină internă în Ellsworth, Maine (SUA), cu peste 42 de ani de experiență în domeniul medical.

Acest raport este conceput pentru a ajuta cititorii să reflecteze la unele subiecte importante: cum pot fi prevenite cu adevărat pandemiile și războiul biologic, cum să evaluăm propunerile OMS și ale membrilor săi pentru prevenirea și răspunsul la pandemii și dacă ne putem baza pe oficialii noștri din domeniul sănătății pentru soluționarea acestor probleme într-un mod care să ajute populațiile.

Începem cu o istorie a controlului asupra armelor biologice și apoi trecem rapid la pandemia de covid-19, ajungând apoi la planurile de protejare a viitorului nostru.

Armele de distrugere în masă: chimice/biologice

În mod tradițional, armele de distrugere în masă (ADM) au fost descrise ca fiind chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Oamenii lumii nu vor ca acestea să fie folosite împotriva noastră – pentru că sunt modalități ieftine de a ucide și mutila rapid un număr mare de oameni. Astfel au fost create tratate internaționale care să împiedice dezvoltarea lor (doar în tratatele de mai târziu) și utilizarea lor (în toate tratatele pentru controlul armelor biologice). Primul a fost Protocolul de la Geneva din 1925, în urma utilizării gazelor otrăvitoare și a armelor biologice limitate în Primul Război Mondial, interzicând folosirea armelor biologice și chimice în război. SUA și multe țări au semnat, dar SUA au avut nevoie de 50 de ani pentru a-l ratifica, iar în cei 50 de ani SUA au afirmat că nu sunt constrânse de tratat.

SUA au folosit atât arme biologice, cât și arme chimice în cei 50 de ani. Este aproape sigur că SUA au folosit arme biologice în războiul din Coreea și probabil le-au folosit pe ambele ambele în Vietnam, care a cunoscut o izbucnire ciudată de cazuri de ciumă în timpul războiului. Utilizarea napalmului, a fosforului alb, a agentului Orange (cu excipientul său de dioxină provocând un număr masiv de malformații congenitale și alte tragedii) și, probabil, alte arme chimice precum BZ (un halucinogen/incapacitant) a dus la multe măsuri de respingere, mai ales după semnarea tratatului de la Geneva.

În 1968 și 1969, au fost publicate două cărți importante care au avut o influență semnificativă emoțională asupra americanilor în ceea ce privește stocarea masivă și utilizarea acestor agenți. Prima carte, scrisă de [atunci] tânărul Seymour Hersh despre programul american de război chimic și biologic, a fost intitulată Războiul chimic și biologic. Arsenalul ascuns al Americii. În 1969, congresmanul Richard D. McCarthy, un fost ziarist din Buffalo, NY, a scris cartea Ultima nebunie: războiul prin ciumă, asfixiere și defoliere, despre producerea și utilizarea armelor chimice și biologice în SUA. În recenzia cărții, prof. Matthew Meselson a scris:

„Operațiunea noastră Flying Ranch Hand a pulverizat substanțe chimice anti-vegetație pe o suprafață aproape de dimensiunea statului Massachusetts, peste 10% din terenul său cultivat. Ranch Hand nu mai are prea mult de-a face cu justificarea oficială despre prevenirea ambuscadei. Mai degrabă, a devenit un fel de război asupra mediului, devastând vaste suprafețe de pădure pentru a facilita operațiunile aeriene de recunoaștere. Utilizarea de către noi a «super-gazelor lacrimogene» (de asemenea, un puternic iritant pulmonar) a escaladat de la scopul anunțat inițial de a salva vieți în «situații similare controlului revoltelor» la utilizarea pe scară largă în luptă a obuzelor de artilerie cu gaz, rachetelor cu gaz și bombelor cu gaz pentru a spori puterea ucigașă a armelor convenționale cu explozibili puternici. Au fost folosite până acum 14 milioane de livre, suficiente pentru a acoperi întreg Vietnamul cu o concentrație eficientă. Multe țări, inclusiv dintre propriii noștri aliați, și-au exprimat opinia că acest tip de război cu gaze încalcă Protocolul de la Geneva, opinie împărtășită și de McCarthy.”

O Convenție privind armele biologice

Pe fondul criticilor tot mai accentuate cu privire la comportamentul SUA în Vietnam și căutând să-și creeze o imagine bună, președintele Nixon a anunțat în noiembrie 1969 că SUA urmează să își încheie programul de război biologic (dar nu și programul chimic). După ce s-a atras atenția că Nixon nu a renunțat la utilizarea toxinelor, Nixon a anunțat, în februarie 1970, că SUA vor renunța și la utilizarea armelor toxice, bazate pe toxine inclusiv de la șerpi, melci, broaște, pești și a toxinelor bacteriene și fungice, care puteau fi folosite pentru asasinate și în alte scopuri.

Nixon a declarat lumii că SUA vor iniția un tratat internațional pentru a preveni utilizarea din nou a acestor arme. Și l-a inițiat: Convenția din 1972 privind interzicerea dezvoltării, producerii și stocării armelor bacteriologice (biologice) și toxice și privind distrugerea lor sau, pe scurt, Convenția privind Interzicerea Armelor Biologice (BWC), care a intrat în vigoare în 1975.

Dar în 1973 a fost descoperită ingineria genetică (ADN recombinant) de către americanii Herbert Boyer și Stanley Cohen, ceea ce a schimbat calculul privind războiul biologic. Acum SUA recăpătaseră un avantaj tehnologic în acest tip de demers.

Convenția privind Armele Biologice a stabilit organizarea de conferințe la fiecare 5 ani pentru a consolida tratatul. Se aștepta să se propună, la aceste conferințe, o metodă de a solicita „inspecții de provocare” pentru a preveni țările să trișeze și pentru a introduce sancțiuni (pedepse) pentru țările care nu respectă tratatul. Cu toate acestea, din 1991, SUA au blocat în mod constant posibilitatea adăugării de protocoale cu impact asupra cazurilor de înșelăciune. Acum, toată lumea recunoaște că au loc înșelăciuni și probabil sunt larg răspândite.

O scurgere într-o unitate de producție de antrax din Sverdlovsk, URSS, în 1979, a provocat moartea a aproximativ 60 de persoane. În timp ce URSS a încercat o mușamalizare, dând vina pe carnea contaminată de pe piața neagră, aceasta a fost o încălcare clară a BWC pentru toți cei care cunosc antraxul.

De asemenea, experții au considerat că experimentele americane legate de producția de antrax în timpul administrației Clinton, detaliate de Judith Miller și colab. în cartea din 2001, Germs, au fost o încălcare a BWC.

A durat peste 40 de ani, dar în 2022 toate stocurile declarate de arme chimice au fost distruse de către SUA, Rusia și celelalte 193 de state membre semnatare. Convenția privind armele chimice include prevederi pentru inspecții surpriză și sancțiuni.

Pandemiile și războiul biologic primesc finanțare din aceeași sursă

În cei 48 de ani de când Convenția privind Interzicerea Armelor Biologice este în vigoare, zidul pe care era necesar să-l construiască împotriva dezvoltării, producerii și utilizării armelor biologice a fost erodat în mod constant. Între timp, mai ales după scrisorile cu antrax din 2001, țările (cu SUA în frunte) și-au consolidat capacitățile de „bioapărare” și „pregătire pentru pandemii”.

Sub pretextul pregătirii apărării împotriva războiului biologic și al pandemiilor, țările au efectuat cercetări de dezvoltare cu „dublă utilizare” (atât ofensivă, cât și defensivă), ceea ce a condus la crearea de microorganisme mai mortale și mai transmisibile. Folosind o nouă terminologie prin care să se evite verificarea acestor eforturi, cercetarea în domeniul războiului biologic a fost redenumită drept cercetare de tipul „câștig de funcție”.

Câștigul de funcție este un eufemism pentru cercetarea în domeniul războiului biologic. Este atât de riscantă încât finanțarea acestui tip de cercetare a fost interzisă de către guvernul SUA (dar numai pentru coronavirusurile SARS și virusurile gripei aviare) în 2014, după un protest public din partea a sute de oameni de știință. Apoi, în 2017, dr. Tony Fauci și Francis Collins au ridicat moratoriul, fără introducerea de garanții reale. Fauci și Collins au avut chiar neobrăzarea să susțină public că riscul prezentat de această cercetare privind câștigul de funcție „merită”.

Ce înseamnă, de fapt, câștig de funcție? Înseamnă că oamenii de știință sunt capabili să folosească o varietate de tehnici pentru a face ca virusurile și bacteriile obișnuite sau patogene să devină arme biologice. Justificarea pentru cercetare este că oamenii de știință se pot poziționa mai presus de natură și pot prezice cum ar putea arăta o viitoare amenințare pandemică sau ce armă biologică ar putea fi folosită de o altă țară.

Funcțiile dobândite de virusuri sau de alte microorganisme pentru a fi schimbați în agenți de război biologic constau în două categorii: transmisibilitatea îmbunătățită și patogenitatea sporită (gravitatea bolii).

1) transmisibilitatea îmbunătățită poate rezulta din:

1. a) necesitatea de mai puține copii virale sau bacteriene pentru a provoca infecție,
2. b) generarea de încărcături virale sau bacteriene mai mari,
3. c) un nou mod de răspândire, cum ar fi adăugarea funcției de transmitere prin aer la un virus care anterior se răspândea numai prin fluidele trupești;
4. d) gamă extinsă de organe susceptibile (tropism tisular); de exemplu, nu numai secrețiile respiratorii, ci și urina sau scaunul ar putea transmite virusul, [funcție] găsită în SARS-CoV-2;
5. e) extinderea speciilor-gazdă; de exemplu, în loc să infecteze liliecii, virusul este transferat la șoareci umanizați și astfel este aclimatizat la receptorul uman ACE-2, [funcție] găsită în SARS-CoV-2;
6. f) intrare celulară îmbunătățită; de exemplu, prin adăugarea unui loc de clivaj al furinei, ceea ce s-a găsit în SARS-CoV-2;

2) patogenitate crescută, astfel încât, în loc să provoace o formă mai ușoară de boală, agentul patogen este conceput să provoace forme severe de boală sau deces, prin diferite metode. SARS-CoV-2 a avut omologii neobișnuite (segmente scurte identice) cu țesuturile umane și cu virusul HIV, ceea ce probabil a cauzat sau a contribuit la stadiul autoimun târziu al bolii, la răspuns imunitar afectat și la „covid de lungă durată”.

Finanțarea pentru pandemii (naturale), inclusiv pentru gripa anuală, a fost cumulată cu finanțarea pentru apărarea biologică

Probabil că îmbinarea finanțărilor a avut scopul a face mai dificil pentru Congres și pentru public să înțeleagă ce anume a fost finanțat și cât de mulți bani ai contribuabililor au fost direcționați către cercetarea pentru câștigul de funcție, ceea ce i-ar fi putut face să se întrebe de ce este efectuată o astfel de cercetare, având în vedere interzicerea ei în Convenția privind Armele Biologice.

Fostul director al CDC, Robert Redfield, medic și virolog, a declarat în Congres, în martie 2023, că cercetarea pentru câștig de funcție nu a condus la niciun singur medicament, vaccin sau terapie benefice, după cunoștințele sale.

Organizații nonprofit și universități precum EcoHealth Alliance și școala veterinară afiliată, de la Universitatea din California, Davis, au fost folosite ca intermediari pentru a ascunde faptul că plătitorii americani de taxe au sprijinit oameni de știință din zeci de țări străine, inclusiv din China, pentru cercetări care le includeau pe cele pentru câștig de funcție privind coronavirusurile.

Probabil pentru a menține finanțările profitabile, temerile legate de pandemii au fost amplificate în mod deliberat în ultimele decenii. În ultimii 20 de ani, guvernul federal a cheltuit sume uriașe pentru pregătirea pentru pandemii, direcționându-le prin mai multe agenții federale și de stat. Propunerea președintelui Biden privind bugetul pentru 2024 a solicitat o „finanțare obligatorie de 20 de miliarde de dolari în cadrul DHHS [Department of Health and Human Services] pentru pregătirea pentru pandemii”, în timp ce DHS [Department of Homeland Security], DOD [Department of Defense] și Departamentul de Stat au bugete suplimentare pentru pregătirea pentru pandemii, pentru cheltuieli atât interne, cât și internaționale.

Deși secolul XX a cunoscut doar trei pandemii semnificative (gripa spaniolă din 1918-1919 și două pandemii de gripă în 1957 și 1968), mass-media ne-a prezentat pandemii aproape non-stop în secolul XXI: SARS-1 (2002-2003), gripa aviară (din 2004 până în prezent), gripa porcină (2009-2010), Ebola (2014, 2018-19), Zika (2016), covid (2020-2023) și variola maimuțelor (2022-23). Și ni se spune necontenit că urmează mai multe și că probabil că vor fi mai periculoase.

De peste două decenii, suntem asaltați cu avertismente și amenințări pentru a ni se induce o frică puternică de bolile infecțioase. Se pare că a funcționat.

Genomul atât al virusului SARS-CoV-2, cât și al virusului 2022 al variolei maimuței (MPOX) duc la suspiciunea că ambele sunt agenți patogeni produși prin bioinginerie în laboratoare. Grupul de virologi adunat de dr. Fauci și Farrar au identificat 6 părți neobișnuite (probabil derivate în laborator) ale genomului SARS-CoV-2, încă de la 1 februarie 2020, și mai multe aspecte neobișnuite au ieșit la iveală ulterior.

Nu știu dacă aceste virusuri s-au scurs accidental sau au fost eliberate în mod deliberat, dar înclin spre concluzia că ambele au fost eliberate în mod intenționat, având în vedere zonele în care au apărut prima dată, materialele video bine orchestrate, dar falsificate, difuzate de mass-media despre covid și răspunsurile oficiale ilogice și dăunătoare. În niciunul dintre cazuri, publicului nu i s-au oferit informații exacte despre severitatea infecțiilor sau despre tratamente, iar răspunsurile guvernelor occidentale nu au avut niciun sens din punct de vedere științific. De ce nu au fost tratate timpuriu cazurile, așa cum se petrece în mod normal? Se pare că guvernele noastre aveau de profitat din faptul că puțini oameni știau suficient de multe despre virusuri și terapii pentru a face singuri o evaluare independentă a informațiilor care li se prezentau.

Niciodată vreo agenție federală nu a recunoscut adevărul despre „siguranța și eficacitatea” vaccinurilor anti-covid. În schimb, CDC modifica definițiile și statisticile, astfel încât să poată continua să susțină că sunt „sigure și eficiente”. Și mai grav, în ciuda a tot ceea ce știm [despre pericolul acestor vaccinuri], un vaccin anti-covid de generația a treia a fost lansat în această toamnă, iar FDA a anunțat că sunt planificate rapeluri anuale.

Nebunia continuă, chiar și la un an după ce am aflat clar că copiii și adulții la vârsta când sunt apți de muncă mor cu 25% sau mai mult peste mediile așteptate, din cauza efectelor secundare.

Vaccinuri care provoacă miocardită

Se cunoaște că ambele vaccinuri din SUA împotriva variolei/variolei maimuței (Jynneos și ACAM2000) provoacă miocardită, la fel ca în cazul celor 3 vaccinuri anti-covid disponibile în prezent în SUA: vaccinurile ARNm Pfizer, Moderna și Novavax. Vaccinul Novavax a fost asociat pentru prima dată cu miocardită în timpul studiului clinic, dar acest fapt grav a fost minimalizat, iar vaccinul a fost oricum autorizat și lansat.

Iată ce au scris specialiștii FDA despre efectele secundare cardiace observate în studiile clinice Jynneos:

„Până la 18,4% dintre subiecții din două studii au dezvoltat post-vaccinare o creștere a troponinei [o enzimă musculară cardiacă care semnalează afectarea cardiacă]. Cu toate acestea, toate aceste creșteri ale troponinei au fost asimptomatice și fără evenimente asociate clinice sau alt semn de mio-pericardită. p. 198

Solicitantul s-a angajat să efectueze un studiu observațional, după punerea pe piață, ca parte a PVP de rutină. Sponsorul va colecta date despre evenimentele cardiace care apar și sunt evaluate ca parte de rutină a îngrijirii medicale. p. 200”

Cu alte cuvinte, deși singura modalitate în care apare un nivel crescut de troponine este descompunerea celulelor musculare cardiace, FDA nu a solicitat un studiu specific pentru a evalua amploarea leziunilor cardiace care ar putea fi cauzate de Jynneos, atunci când i-a eliberat licența în 2019. Cât de des apare miocardita după aceste vaccinuri? Dacă folosim ca marker enzimele cardiace crescute, ACAM2000 a cauzat această afecțiune la una din 30 de persoane care au primit vaccinul pentru prima dată. Dacă sunt utilizate alte măsuri, cum este RMN cardiac anormal, potrivit CDC, aceasta apare la unul din 175 de vaccinați. Nu am văzut un studiu cu rate de miocardită pentru Jynneos, dar a existat o creștere nespecificată a enzimelor cardiace la 10% și la 18% dintre cei care au primit Jynneos, în două studii de pre-autorizare nepublicate disponibile pe site-ul FDA. Cred că vaccinurile ARNm anti-covid provoacă miocardită în acest interval general, majoritatea dintre acestea rămânând nediagnosticate și probabil asimptomatice.

De ce ar impune guvernele noastre 5 vaccinuri separate despre care se știe că provoacă miocardită la bărbații tineri, care sunt expuși unui risc extrem de scăzut dat de infectarea cu covid și care au câteva coșuri timp de 1-4 săptămâni din cauza variolei maimuței, dacă nu sunt imunocompromiși? Este o întrebare importantă. Așa ceva nu are sens medical. Mai ales când vaccinul probabil nu funcționează – Jynneos nu a prevenit infecția la maimuțele la care a fost testat și nici la oameni.

Nu poate fi nicio îndoială cu privire la acest fapt: agențiile noastre de sănătate sunt vinovate de abuz, denaturare și provocarea deliberată de prejudicii propriilor populații. Agențiile de sănătate au provocat mai întâi teroarea cu previziunile lor apocaliptice, apoi au cerut ca pacienții să fie neglijați medical [fiindu-le refuzate tratamentele timpurii] și, în cele din urmă, au impus vaccinări și tratamente care echivalează cu malpraxis.

Vaccinurile anti-covid: oul sau găina?

Se poate spune că autoritățile sanitare au fost pur și simplu ignorante – în primele luni de la lansarea vaccinurilor anti-covid. Dar odată ce și-au dat seama și chiar au anunțat în august 2021 că vaccinurile nu au împiedicat infectarea sau transmiterea covid-19, atunci de ce autoritățile noastre sanitare au impus în continuare vaccinurile anti-covid asupra populațiilor cu risc scăzut, care, în mod clar, erau expuse unui risc mai mare să aibă un efect secundar în urma vaccinului decât un risc din infectarea covid? Mai ales după ce timpul a trecut, iar variantele mai noi au fost din ce în ce mai puțin virulente?

Odată ce recunoaștem aceste fapte, ne dăm seama că probabil vaccinurile nu au fost făcute pentru pandemie, ci pandemia a fost făcută pentru a fi lansate vaccinurile. Deși nu putem fi siguri, ar fi indicat cel puțin să fim suspicioși în acest sens. Iar faptul că SUA au contractat pentru 10 doze per persoană și la fel au făcut Uniunea Europeană și Canada, ar fi de natură să ne facă și mai suspicioși – nu există nicio justificare pentru a cumpăra atât de multe doze de vaccin într-un moment în care capacitatea acestor vaccinuri de a preveni infecția și transmiterea era îndoielnică și existau îngrijorări serioase cu privire la siguranța acestora.

De ce ar vrea guvernele zece doze de persoană? Trei poate. Dar zece? Chiar dacă se aștepta să se facă rapeluri anuale, nu exista niciun motiv pentru a semna contracte pentru un vaccin pentru următorii nouă ani pentru un virus cu mutații rapide. Australia a cumpărat 8 doze de persoană. Până la 20 decembrie 2020, Noua Zeelandă și-a asigurat triplul din cantitatea vaccinurilor de care avea nevoie și s-a oferit să le împartă cu țările din apropiere. Nimeni nu a venit să explice motivul acestor achiziții excesive.

În plus, nu ar fi fost nevoie de un pașaport de vaccinare (denumit ID digital, sau o aplicație pe telefon, care în Europa includea un mecanism pentru un sistem de plăți electronice) decât dacă se impuneau rapeluri regulate. Au fost vaccinurile concepute ca mijloace pentru a ne introduce datele despre vaccinuri, fișe medicale, documentele oficiale – și, cel mai important, pentru a trece toate tranzacțiile noastre financiare online, toate gestionate printr-o aplicație de telefon? Acesta ar fi un atac la adresa vieții private, precum și un pas către un sistem de credit social în Occident. Interesant este că pașapoartele pentru vaccinare erau deja planificate pentru Uniunea Europeană încă din 2018.

Un Tratat pentru pandemii și amendamente, propuse de aceiași oameni care au gestionat dezastruos ultimii 3 ani, pentru a ne salva de ei înșiși?

Aceleași guverne și OMS care au impus măsuri draconice cetățenilor pentru a ne obliga să ne vaccinăm și să luăm medicamente periculoase, scumpe, experimentale, ne-au împiedicat accesul la tratamente eficiente și au refuzat să ne spună că majoritatea persoanelor care au avut nevoie de îngrijiri în terapie intensivă pentru covid aveau deficiență de vitamina D și că administrarea de vitamina D reducea severitatea covid – au decis în 2021 că avem nevoie brusc de un tratat internațional pentru pandemii. Pentru ce? [Se pretinde că] pentru a preveni și a ameliora viitoarele pandemii sau evenimente de război biologic……. astfel încât să nu mai suferim așa cum am suferit în pandemia de covid, susțin ei.

Pentru a-l parafraza pe Ronald Reagan, cuvintele „Sunt de la OMS și sunt aici pentru a vă ajuta” s-ar cuveni să fie cele mai terifiante cuvinte după fiasco-ul covid.

Ceea ce OMS și guvernele noastre au omis să menționeze este că am suferit atât de mult din cauza gestionării dezastruoase, a restricțiilor draconice economice și a gestionării proaste de către guvernele noastre. Potrivit Băncii Mondiale, un număr suplimentar de 70 de milioane de oameni au fost forțați să intre în sărăcia extremă doar în 2020. Acest fapt a fost cauzat de politicile impuse de conducătorii țărilor noastre, de consilierii lor de elită și de Organizația Mondială a Sănătății, care a venit cu îndrumări pentru oprirea activității economice, îndrumări pe care majoritatea țărilor le-au adoptat orbește. OMS este foarte conștientă de consecințele pe care le-au avut blocajele economice, publicând următoarele:

„Malnutriția a persistat sub toate formele ei, copiii plătind un preț semnificativ: în 2020, se estimează că peste 149 de milioane de copii sub cinci ani au suferit întârzieri în creștere sau sunt prea scunzi pentru vârsta lor; peste 45 de milioane sunt prea slabi pentru înălțimea lor…….”

Foametea se poate să fi ucis mai mulți oameni decât covidul, iar cei care au murit de foame au fost în mod disproporționat cei mai tineri, mai degrabă decât cei mai bătrâni. Cu toate acestea, OMS ține discursuri despre echitate, diversitate și solidaritate, dar ea însăși a cauzat cea mai gravă criză alimentară din viața noastră, criză care nu a fost cauzată de natură, ci creată de om.

Cum poate cineva să ia în serios pretențiile acelorași oficiali care au gestionat dezastruos [criza] covid și care pretind că vor să ne scutească de un alt dezastru medical și economic – folosind aceleași strategii pe care le-au aplicat în cazul covid, după ce au pus la cale ultimul dezastru? Faptul că niciun guvern sau oficial din domeniul sănătății nu și-a recunoscut erorile ar fi cazul să ne convingă să nu-i mai lăsăm niciodată să gestioneze nimic. De ce i-am lăsa să elaboreze un tratat internațional și noi amendamente la Reglementările Internaționale în domeniul Sănătății (IHR) deja existente, [amendamente] care vor obliga guvernele noastre să se supună definitiv dictatelor OMS?

Aceste dictate includ și dezvoltarea de vaccinuri în viteză, puterea de a impune ce medicamente să folosim și ce medicamente vor fi interzise, precum și cerința monitorizării mass-media pentru combaterea „dezinformării”, cerința impunerii cenzurii, astfel încât numai narațiunea emisă de OMS privind sănătatea publică să fie transmisă publicului.

Citiți și:
Viruși, epidemii și experimente. Istoria războiului biologic
În perioada 1960-1970, armata americană a efectuat, în secret, teste cu arme chimice și biologice în SUA, Canada, Marea Britanie și în alte locații
Finanțarea de către Fauci a armelor biologice a fost confirmată. Arma fumegândă dovedește că vaccinurile anticovid se bazează pe un program guvernamental de război biologic

 

yogaesoteric
13 octombrie 2023