Analiză: Proiectul Rusia al lui George Soros urmărește să captureze statele naționale în rețeaua globalismului și reprezintă o dimensiune semnificativă a războiului din Ucraina

Să raportezi despre ceea ce elita tehnocrată a planificat pentru viitorul nostru înseamnă să fii numit teoretician al conspirației. Această acuzație este formulată cu cea mai mare ardoare atunci când sunt îndeplinite mai multe condiții, se arată într-o analiză controversată realizată de Frank Wright pentru LifeSiteNews:

Toate aceste condiții sunt îndeplinite de „Proiectul Rusia”. Acesta este numele dat unei organizații finanțate de miliardarul George Soros, susținător al avortului, care are ca scop destabilizarea statului rus și înlocuirea acestuia cu unul mai pe placul său. O serie de documente scurse în 2016 detaliază interesul lui Soros pentru Rusia, documente care au fost acum eliminate de pe internet și apar doar într-o arhivă online. Unul dintre ele sună așa:

„Din 2006, Proiectul Rusia (RP) are sediul la New York, cu un mic birou de sprijin la Moscova. În primul rând prin granturi organizaționale, RP sprijină diversele elemente care alcătuiesc un al treilea sector coerent și contribuie la o societate civilă vibrantă. Punctele forte principale includ finanțarea RP în diverse domenii tematice; relațiile noastre profunde și de lungă durată cu o gamă largă de actori ai societății civile, de la experți în politici la activiști de la bază și antreprenori culturali inovatori; o înțelegere profundă a celor mai bune practici ale ONG-urilor; o legătură cu mai multe regiuni din Rusia prin intermediul rețelelor noastre de parteneri; și relațiile noastre de lucru strânse cu alți finanțatori importanți.”

Același document continuă să detalieze modul în care Proiectul Rusia a urmărit să submineze statul rus. Acesta folosește o metodă în trei părți, explicată sub denumirea de „Fealty to Fields” (Loialitatea față de domenii):

RP își angajează două treimi din bugetul de granturi pentru a sprijini trei domenii principale:

(a) accesul la justiție și împuternicirea juridică a grupurilor marginalizate,
(b) mass-media independentă și alternativă, și
(c) platformele pentru dezbateri critice, discuții și mobilizare socială.

Acest demers poate fi tradus ca un angajament față de războiul legii, propagandă și „maidanizare”. Soros caută să pună statele naționale sub asediu din interior, folosind propriul sistem juridic pentru a le submina democrațiile chiar și de la „nivelul satului” și pentru a implanta o cultură politică care să servească scopurilor globaliste ale lui Soros.

Termenii atrăgători de „mass-media independentă și alternativă” sunt nume frumoase pentru propaganda globalistă, iar factorul „mobilizare socială” este crearea de „revoluții colorate”. Acesta este termenul plăcut pentru organizarea și finanțarea unei lovituri de stat în națiunea altcuiva, deghizată în revoltă populară.

De ce operează Soros din New York? Următorul paragraf explică:

„De la sfârșitul anilor 1980, Fundația pentru o Societate Deschisă a deținut un centru operațional la Moscova și, pentru o vreme, filiale în patru orașe regionale. La un moment dat, bugetul anual al fundației, fără a include contribuțiile la programele tematice, depășea șaptezeci de milioane de dolari. În timpul mandatului său, fundația a avut un rol esențial în finanțarea inițiativelor dincolo de Moscova și Sankt Petersburg, asigurând furnizarea de servicii de internet pentru instituțiile publice la începutul revoluției digitale, stabilind numeroase standarde pentru activitatea de sănătate publică și contribuind la revitalizarea activităților de bibliotecă și de publicare. Ani la rând, a fost cea mai mare fundație privată din țară. În urma arestării lui Hodorkovski și a ocupării ostile a clădirii sale, George Soros a decis să pună capăt activităților sale oficiale în Rusia și să finanțeze la o scară mult mai modestă din exterior. Odată cu închiderea fundației, a luat naștere Proiectul Rusia.”

Soros a părăsit Rusia deoarece activitățile sale au fost identificate ca fiind potrivnice stabilității națiunii. Interesul său pentru națiune constă în referința codificată la rezistența acesteia la măsurile sale.

„În prezent, Rusia se află într-un proces gradual, arbitrar de diluție.”

Soros, prin intermediul Institutului său Open Society și al filialelor sale, are multă forță în această privință. Acțiunile sale au sprijinit „revoluții colorate” în Georgia, Serbia, Kârgâzstan, Ucraina și în alte părți. Unele au eșuat, cum ar fi cele din Kazahstan, Belarus și chiar din Rusia. Anterior, era cunoscut în mass-media mainstream faptul că Soros și-a folosit banii pentru a submina democrația ‒ chiar și în SUA, dar acum este o teorie a conspirației să spui aceasta.

Guvernul ungar a fost defăimat pentru că a luat măsuri pentru a stopa acțiunile lui Soros pentru o cultură politică menită să o înlocuiască pe cea pentru care au votat maghiarii. UE reține miliarde de dolari din fondurile Ungariei ca urmare a acestei măsuri și a altor măsuri favorabile națiunii pe care le-a luat pentru a opri politicile care promovează declinul culturii naționale, morale, religioase și familiale.

Este irelevant dacă managerii tehnocrați supranaționali conspiră de fapt în privat, deoarece scopurile lor sunt identice. George Soros spune că promovează o „societate deschisă”. UE promovează „valorile europene”. BlackRock promovează „Net-Zero” și „discriminarea bazată pe echitate”. Organizația Mondială a Sănătății promovează securitatea sanitară globală, împreună cu filantropul renascentist Bill Gates.

Organizația Națiunilor Unite promovează pacea și cooperarea între națiuni, Banca Mondială și FMI promovează investițiile și dezvoltarea. Problema începe cu limbajul. Aceste operațiuni la scară largă, fiecare dintre ele menită să vă sustragă puterea dumneavoastră și națiunii dumneavoastră și să și-o rezerve permanent, sunt pricepute în marketing. Își cataloghează activitatea ca fiind nobilă, progresistă, promițând un viitor luminos. Acestea sunt vânzări. Sunt operațiuni de afaceri. Afacerea în care se află este gestionarea umanității.

Să luăm două exemple de fraze comune. Una este extrasă din experiența voastră, cealaltă din dicționarul lor. Ce este o „națiune”? Ce este o „societate deschisă”?

Primul aspect care este necesar să fie remarcat este că una stă în calea celeilalte. „Societatea deschisă” este rezultatul eliminării a tot ceea ce face o națiune. Folosește această sintagmă primitoare, cu respirație de aer proaspăt, pentru că îndeplinește două funcții. Este atrăgătoare, ca o reclamă însorită pentru detergentul de rufe, iar sugestia sa de libertate stigmatizează instantaneu criticii. Cine preferă închiderea în locul deschiderii?

Atunci, spre ce se deschide societatea? Este dezmembrată, astfel încât tot ceea ce împiedică crearea unei monoculturi globale de consum să fie șters. Omniprezența acestui proiect, care reunește măsurile Net-Zero, războiul, schimbarea regimului, costul vieții și abolirea bruscă a libertăților fundamentale, ar fi normal să fie o știre în sine. Cu toate acestea, declinul jurnalismului nu se limitează la etichetarea realității drept o teorie a conspirației.

Starea jalnică a știrilor este un factor de captură. Această capturare nu este determinată în primul rând de ideologia managerială, în ciuda faptului că aceasta este setul de reguli după care suntem guvernați. În ultimă instanță, ceea ce este decisiv pentru stăpânii unei societăți de masă sunt banii, iar mijlocul de a-i obține cel mai bine este să privească umanitatea ‒ întreaga umanitate ‒ ca pe o problemă care este necesar să fie gestionată pentru o mai mare eficiență în scopul profitului lor. Nu al dumneavoastră.

Programul de management presupune eliminarea sistematică a oricărui obstacol cultural și uman, inclusiv a statului național și a tot ceea ce i-a fost odată subordonat. Se folosește de cuvinte emotive pentru a-și îmbrăca scopurile de bază în vocabularul strălucitor al libertății, democrației și eliberării. Ceea ce face, în practică, este pur și simplu să elimine tot ceea ce nu este el însuși și să ofere un substitut fabricat în locul său. Atunci când obiectivele conducerii sunt corect înțelese, fiecare asalt asupra vieții normale și fiecare insultă legală la adresa bunului simț și a decenței pot fi identificate ca parte a unui proces mai larg.

Pe scurt, ceea ce este rău pentru tine este bun pentru ei.

Caracteristicile de bază ale unei vieți umane decente sunt pur și simplu obstacole în drumul spre Noua Ordine Mondială. Familia, de exemplu, este fundamentală pentru națiune. Modul de viață stabilit, religia tradițională și obiceiurile și manierele ‒ adesea mai importante decât legile ‒ sunt diluate până la irelevanță de legislație.

Aceste obstacole, alături de orice dimensiune semnificativă a identității umane, sunt fundamentele rezistenței și ale unei opoziții partizane. Prin urmare, ele se urmărește să fie distruse și înlocuite cu ceea ce oamenii lui Soros au numit, într-o agendă din 2012 pentru Rusia, „mișcări tematice” ‒ false organizații de bază bazate pe un extremism fabricat. Cultul climei, homosexualitatea profesională organizată, nemulțumirile de gen și grupuri precum Black Lives Matter sunt exemple ale acestor variațiuni pe o temă de subversiune. Acestea sunt mișcările pe care Soros spera să le promoveze în Rusia, ca parte a programului său în trei părți pentru a „deschide” societatea lor. Ceea ce Soros și alți tehnocrați doresc este eliminarea oricărei rezistențe, reale sau potențiale, la implementarea unui sistem global de management. Rusia nu este cooperantă, fiind preocupată, ca și Ungaria, de păstrarea a ceea ce se poate numi cel mai bine o viață normală.

Într-un document ulterior, intitulat Strategia propusă pentru Rusia 2014-2017, proiectul lui Soros se plânge de răspunsul statului rus la tentativele lor de a-l submina, remarcând modul în care „agenții străini” precum ei înșiși au fost clar identificați și acțiunile lor au fost restricționate. Aceste măsuri au venit imediat după un val de proteste pus la cale de proiectul lui Soros și de partenerii săi, care nu a reușit să ducă la schimbarea de regim dorită. Documentul deplânge faptul că strategia s-a întors împotriva sa, dar prezintă mijloacele prin care eforturile sale pot fi continuate.

Ceea ce este normal pentru o națiune nu este, desigur, și pentru alta. Nu aș recomanda să imităm cu toții Rusia sau alte state inamice neoconservatoare, precum Iranul și China. Ceea ce este semnificativ este faptul că aceste națiuni nu s-au supus capturării instituționale de către un program care este, fără îndoială, global în scopul și domeniul său de aplicare.

În afară de lunga istorie a demersurilor lui Soros de a submina statul rus, activitățile sale sunt bine stabilite în peste 156 de țări de pe șase continente. Soros finanțează 253 de operațiuni media globale, dirijate prin intermediul „Project Syndicate”, documentate în acest raport extrem de detaliat.

Motivul pentru care nu vedem nicio mențiune despre influența sa în Occident se datorează influenței sale. Acele țări care nu au fost încă „deschise” ‒ la mișcările tematice destabilizatoare și la transferul de populații ‒ sunt cele desemnate în mod obișnuit ca inamici într-o mass-media puternic influențată de Soros, Gates, de marile corporații și de agențiile guvernamentale de informații.

Agenda globală pe care acești „manageri” o urmăresc este servită de distrugerea națiunilor și a patrimoniului lor. În spatele a tot ceea ce dăunează societății se află mașinăria puterii tehnocrate, care promovează agresiv granițele deschise, subminează credința creștină a Occidentului, degradează familia și finanțează discordia prin finanțarea și susținerea grupurilor identitare. Acesta este motivul pentru care corporațiile voastre sunt „woke” și, asemeni BlackRock, promovează politici care degradează competența profesiilor și a serviciilor publice prin acordarea de poziții de putere pe criterii superficiale care exclud capacitatea.

Proiectul Rusia al lui Soros este un plan pentru capturarea instituțională a unei națiuni, care a fost implementat în tot Occidentul. Organizații precum UE îi împărtășesc valorile și obiectivele și, de asemenea, ignoră în mod obișnuit votul popular în favoarea urmăririi propriilor scopuri, indiferent de voința poporului.

Danemarca, Irlanda, Norvegia, Suedia, Franța, Țările de Jos și Grecia au văzut cum voturile lor majoritare „Nu” au fost ignorate sau au fost supuse unor voturi repetate până când s-a obținut rezultatul dorit. Aceste voturi urmau să ofere legitimitatea pentru intrarea în euro, ratificarea tratatelor majore care cedează mai multă putere UE, constituția UE și, în cazul Greciei, un acord de salvare neoliberal punitiv, căruia i s-au opus două treimi din populație.

Acesta este noul model democratic pentru societățile deschise. Populațiile vor fi ‒ și sunt ‒ gestionate în direcția unor intenții de vot care sunt de dorit pentru managerii lor, dar care, în cele din urmă, sunt în detrimentul oamenilor înșiși. „Proiectul Rusia” al lui George Soros urmărește să captureze statele naționale în rețeaua globalismului. Cazul Soros versus Rusia reprezintă o dimensiune semnificativă a războiului din Ucraina și ajută la explicarea motivului pentru care acesta a fost purtat cu scopul de a destabiliza Rusia până la schimbarea regimului.

Pur și simplu Rusia nu este deschisă pentru tipul de afaceri pe care Soros și restul conducerii globale ar prefera să le facă.

Citiți și:
UE alocă 3,5 milioane de dolari Fundației Open Society a lui George Soros
Imperiul lui Soros este mai extins decât v-ați imaginat vreodată. Sumele uluitoare pe care le-a direcționat multimiliardarul politicienilor de stânga, începând cu anul 2000

 

yogaesoteric
26 martie 2023