Antioxidanţii care îţi prelungesc viaţa (III)

54.795 0

Cercetările moderne asupra proceselor metabolice au pus în evidenţă rolul deosebit de important al substanţelor cu efect antioxidant în menţinerea unei bune funcţionări a organismului. Degradarea care apare odată cu vârsta, diminuarea performanţelor sistemului imun precum şi degradarea accentuată ce se observă în cazul bolilor degenerative sau a cancerului, se datorează în mare parte supunerii trupului la un stres oxidativ permanent ca urmare a multitudinii de substanţe chimice pe care le introducem în organism prin alimentele şi băuturile pe care le consumăm şi prin aerul tot mai poluat pe care îl respirăm.
Tocmai de aceea, pentru menţinerea structurilor organismului în stare de bună funcţionare, este necesar ca în alimentaţia noastră să fie prezente legume, fructe, seminţe, uleiuri bogate în antioxidanţi naturali.

Citiți

a doua parte

a articolului

Vitamina E

Este unul dintre cele mai bune remedii naturale anti-îmbătrânire. Acţiunea sa este legată în mod special de sfera genitală, având un rol important în mecanismul fecundităţii. Vitamina E stimulează regenerarea celulară şi protejează celulele şi ţesuturile de acţiunea radicalilor liberi. Se găseşte în diferite seminţe oleaginoase, uleiuri, fructe şi legume.

Sub numele de vitamina E sunt adunaţi opt compuşi, patru tocoferoli şi patru tocotrienoli, denumiţi specific cu primele patru litere din alfabetul grecesc. α-tocoferol este forma cea mai activă dintre toţi compuşii şi este prezent în uleiul de germeni de grâu, uleiul de floarea soarelui şi cel de şofrănel. γ-tocoferol este cel mai obişnuit în dieta persoanelor din America de Nord, găsindu-se în uleiul de porumb, uleiul de soia şi diferite sosuri consumate în mod curent de nord americani.

În organism, vitamina E are acţiune antioxidantă – oprind producerea de specii reactive de oxigen (radicali liberi) care tind să apară când grăsimile sunt supuse oxidării –, acţiune enzimatică, inhibă coagularea sângelui, susţine diferite funcţii neurologice şi ajută la exprimarea genelor şi semnalizarea celulară. Un studiu realizat în 2013 pe pacienţi cu boala Alzheimer în formă moderată, a arătat că administrarea de vitamina E face ca diminuarea capacităţilor mentale să fie mai lentă.

Diferite cercetări au arătat că deficitul de vitamina E poate determina afectarea răspunsului imun, distrugerea globulelor roșii din sânge, ataxie spinocerebeloasă, probleme ale muşchilor, ale nervilor periferici sau afectări ale retinei.

Datorită acțiunii anticoagulante a vitaminei E, s-a stabilit o doză maximă admisibilă de 1000mg (1500UI) pe zi, o cantitate mai mare conducând la hipervitaminoză E şi creșterea riscului de apariție a hemoragiilor. În combinaţie cu anumite medicamente, cum ar fi aspirina, hipervitaminoza E poate reprezenta chiar un risc pentru viaţă.

Sursa alimentară de vitamina E

Conţinut minim în vitamina E (mg/100g)

Ulei de germeni de grâu

150

Ulei de floarea soarelui

Ulei de şofrănel

Seminţe oleaginoase şi uleiuri din aceste seminţe, cum ar fi alune şi migdale

Ulei de palmier

Ulei de măsline

Spanac, gulie, frunze de sfeclă, frunze de păpădie

1,5

Avocado

2,1

Sparanghel

1,1

Kiwi

1,5

Broccoli

0,78

Dovleac

0,8

Cartof dulce

0,26

Mango

0,9

Roşii

0,54

Papaya

0,3

Salată verde

0,13

Vitamina C

Este una din vitaminele esenţiale pentru menţinerea sănătăţii omului deoarece contribuie la sinteza colagenului, previne şi combate infecţiile, favorizează cicatrizarea rănilor, previne stresul şi oboseala. Cele mai bogate surse naturale de vitamina C sunt fructele şi legumele.Vitamina C se găseşte în cantitate mare în prunele kakadu, fructele de camu camu, acerola, măceşe, ardei iute verde, guave, pătrunjel, broccoli, kiwi.

Vitamina C sau acidul L-ascorbic este un nutrient esenţial pentru om şi anumite specii de animale întrucât acestea nu îşi pot sintetiza în interiorul trupului această vitamină. Prin urmare, ele au nevoie să şi-o procure prin intermediul dietei. Rolul biologic al vitaminei C este de agent reducător, adică donator de electroni în diferite reacţii enzimatice şi non-enzimatice. Această disponibilitate face ca vitamina C să acţioneze ca antioxidant ajutând la neutralizarea radicalilor liberi. Când în organism există mai mulţi radicali liberi decât antioxidanţi, condiţia se numeşte stres oxidativ şi administarea de vitamină C ajută la neutralizarea acestei probleme. La cei cu stres oxidativ s-a observat că nivelul vitaminei C este mai mic de 45 µmol/L comparativ cu persoanele sănătoase care au nivelul de 61-80 µmol/L de vitamina C.

Pe lângă acţiunea antioxidantă, vitamina C îndeplineşte şi alte funcţii în organism: participă la sinteza colagenului, a carnitinei – un compus care ajută la transportul acizilor graşi în mitocondrii în vederea metabolizării acestora –, la generarea de energie şi sinteza neurotransmiţătorilor, intervenind în biosinteza noradrenalinei din dopaminei. De asemenea, vitamina C este implicată şi în sinteza şi catabolismul hormonilor tiroidieni.

Vitamina C este prezentă în concentraţii mari în celulele sistemului imun, fiind consumată rapid în timpul infecţiilor, însă nu este clar deocamdată cum anume intervine în modularea imunității.

Având o acţiune antagonică histaminei, o substanţă implicată în principal în reacţiile alergice, vitamina C contribuie la diminuarea proceselor declașate de diferiți alergeni. Pe de-o parte, ea previne eliberarea de histamină din celule, iar pe de altă parte ajută la eliminarea acesteia din organism, după ce a fost eliberată din granulele celulare care o conţin.

Vitamina C creşte absorbţia fierului, fiind utilă în combaterea anemiilor care au acestă cauză.

Laureatul premiului Nobel Linus Pauling şi cercetătorul G.C. Willis au arătat că niveluri scăzute pe termen lung de vitamina C în sânge conduc la ateroscleroză. Alte studii au arătat că niveluri moderat crescute de vitamina C în sânge au fost corelate cu un risc scăzut de boli cardiovasculare printre care şi boala ischemică cardiacă, şi cu o speranţă de viaţă mai mare. Acelaşi studiu a descoperit o relaţie inversă între nivelul sanguin al vitaminei C şi riscul de cancer, adică nivel crescut de vitamina C – risc redus de cancer, nivel scăzut de vitamina C – risc mare de cancer.

Nivelul maxim de vitamina C în sânge este de 1,5mg/dL pentru bărbaţi şi 1,3mg/dL pentru femei. Pentru o anumită perioadă de timp, anumite organe acumulează vitamina C. Astfel, creierul, splina, plămânii, testiculele, ganglionii limfatici, ficatul, tiroida, mucoasa intestinului subţire, leucocitele, pancreasul, rinichii şi glandele salivare stochează vitamina C în cantitate de 10-50 de ori mai mare decât nivelul acestei vitamine în sânge, iar suprarenalele, hipofiza, timusul, corpul galben şi retina de 100 de ori. Cu toate acestea, organismul uman poate stoca doar o anumită cantitate de vitamina C, iar rezervele se golesc dacă nu sunt consumate legume şi fructe proaspete.

Lipsa din alimentație a vitaminei C pentru un timp mai îndelungat conduce la apariția scorbutului. Această boală, întâlnită cel mai adesea printre marinarii din secolul trecut, este caracterizată de apariţia unor spoturi maronii pe piele, gingii moi, buretoase, sângerări la nivelul mucoaselor. În cazul scorbutului avansat apar răni deschise, survine pierderea dinţilor şi uneori chiar decesul. În funcţie de resursele de vitamina C existente în organism, scorbutul poate apare într-o lună, până la șase luni.

Următorul tabel arată conţinutul în vitamina C a diferitelor fructe şi legume, în miligrame (mg) la 100 de grame de aliment.

Aliment

Concentrație de vitamina C (mg/100g)

Aliment

Concentrație de vitamina C (mg/100g)

Prune kakadu

1000-5300

Chili verde (ardei iute verde)

244

Fructe de camu camu

2800

Guave

228,3

Acerola

1677

Coacăze negre

200

Cătina

695

Piper roşu

190

Coarne

500

Chili roşu

144

Coacăze

445

Pătrunjel

130

Măceşe

426

Kiwi

Baobab

400

Broccoli

Între 80-89 mg vit.C/100g aliment: varza de bruxelles, dude

Înter 70-79 mg vit.C/100g aliment: lichi, goji

Între 60-69 mg vit.C/100g aliment: căpşuni, papaya, elderbery, cloudbery, persimmon

Între 50-59 mg vit.C/100g aliment: lămâi, portocale

Între 40-49 mg vit.C/ mg vit.C/100g aliment: lămâie lime, varza, spanac, fructul pasiunii, mandarine, zmeură, grapefruit, usturoi

Între 20-29 mg vit.C/100g aliment: pepene galben, cartof, mure, mango

Între 10-19 mg vit.C/100g aliment: pepene roşu, prune, caise, struguri, afine, merişor, roşii

Între 0,3 – 9 mg vit.C/100g aliment: smochine, vinete, castravete, salata verde, pere, sfeclă, sparanghel, mere, morcovi, piersici, ceapa, avocado, banana

Concentraţia vitaminei C în diferite alimente scade cu timpul, în funcţie de temperatura la care acestea au fost stocate. De asemenea, vitamina C se descompune chimic în timpul pregătirii diferitelor feluri de mâncare. Gătitul pare să reducă cu 60% conţinutul de vitamină C din legume. Cu cât timpul de coacere/fierbere este mai lung, cu atât distrugerea vitaminei C este mai accentuată. De asemenea, utilizarea vaselor de cupru la gătit contribuie la reducerea semnificativă a conţinutului de vitamina C din mâncare, deoarece cuprul catalizează descompunerea acesteia.

Citiți a patra parte a acestui articol

Citiți și:

Antioxidanţii şi secretele lor

Alimente şi plante medicinale care favorizează savurarea stării de fericire (3)

yogaesoteric
19 noiembrie 2014