Antioxidanţii şi secretele lor

                                                                                                de Melania Radu şi Alex Ionescu

“Drumul către sănătate şi o formă fizică bună este o călătorie, nu o destinaţie. Să nu ne aşteptăm ca într-o bună zi să ajungem ori, în sfârşit, să reuşim. Secretul este să facem în aşa fel încât să mergem pe acest drum tot restul vieţii.” – Dr. Kenneth H. Cooper’s – O nouă cale de a prelungi viaţa

Este greu în zilele noastre să studiezi o publicaţie medicală, să citeşti o revistă, să deschizi un ziar sau chiar să priveşti o reclamă la televizor fără să vezi vreo referire la antioxidanţi sau la radicalii liberi. Deşi acest subiect rămâne învăluit în mister şi confuzie pentru mulţi oameni, înţelegerea lui poate deveni chiar o problemă de viaţă şi de moarte. Radicalii liberi (moleculele de oxigen reactiv) sunt implicaţi în mai mult de 50 de afecţiuni medicale, inclusiv diverse forme de cancer, maladii cardiace, îmbătrânire prematură, cataractă şi chiar SIDA.

 
Legăturile cu această largă varietate de boli sugerează că radicalii liberi nu sunt un fenomen izolat, periferic, ci, mai degrabă, actori principali în majoritatea problemelor de sănătate ale oamenilor. Astfel, orice problemă am avea cu sănătatea, putem presupune că, oarecum, într-un mod perfid şi ascuns, radicalii liberi ar putea fi un factor în a provoca ori în a exacerba afecţiunea de care suferim.
 

Ce sunt radicalii liberi şi cum acţionează ei?

 
Nu îi putem vedea. Nu îi putem simţi. Lasă doar urme trecătoare ale prezenţei lor. Dar, să nu ne lăsăm înşelaţi: inima, plămânii, vasele de sânge, toate organele şi ţesuturile noastre suferă un atac continuu din partea acestor renegaţi biologici, cunoscuţi sub numele de „radicali liberi”.
 
Să ne imaginăm că am putea micşora o cameră de luat vederi până la dimensiunile unei molecule, pe care s-o introducem apoi în propriul organism la bordul unui submarin la fel de minuscul, care să circule prin fluidele interne care susţin viaţa. Imediat am fi martorii unui spectacol asemănător cu un foc de artificii biologic. Este rezultatul mişcărilor bezmetice ale „radicalilor liberi”, care încearcă să se agaţe de orice altceva pentru a obţine o oarecare stabilitate.
 
Există atât molecule stabile cât şi molecule instabile de oxigen, care „aleargă” prin organism. Oxigenul stabil este esenţial pentru susţinerea vieţii. Moleculele instabile de oxigen (radicalii liberi) sunt utile, de asemenea,  pentru că luptă împotriva inflamaţiilor, ucid bacteriile şi controlează tonusul „muşchilor netezi”, cei care reglează funcţionarea organelor interne şi a vaselor de sânge.
 
Cheia acţiunii eficiente şi sigure a radicalilor liberi din organism este echilibrul lor, dar problema este că mecanismele fin echilibrate se dereglează deseori. Pentru a corecta situaţia, organismul produce substanţe de curăţire a radicalilor liberi – cunoscute ca „antioxidanţi endogeni”, sisteme enzimatice care „înghit” radicalii liberi în plus şi îi împiedică să producă efecte negative (superoxid-dismutaza, catalaza şi glutation-peroxidaza). Unii antioxidanţi pe care îi preluăm din afara organismului prin alimentaţie ajută şi ei la sporirea apărării împotriva numărului excesiv de radicali liberi. Cei mai importanţi dintre aceşti antioxidanţi externi (sau exogeni) sunt vitamina C, vitamina E şi betacarotenul.
 

Supraproducţia de radicali liberi

Se pare că, oriunde ţi-ai întoarce privirea, diferite substanţe ori situaţii ameninţă să ne invadeze organismul cu radicali liberi. Iată câţiva dintre factorii mediului sau ai modului de viaţă, care ne pun în pericol de stres oxidativ şi de îmbătrânire prematură: fumul de ţigară, aerul poluat, anumite medicamente, lumina ultravioletă (naturală sau artificială), pesticidele şi alte substanţe chimice dăunătoare din mâncare, prepararea necorespunzătoare a alimentelor, leziunile articulaţiilor şi ale ţesuturilor (inclusiv durerile sau febra musculară), leziunile legate de reperfuzie (întoarcerea sângelui într-un organ sau ţesut care a fost temporar privat de sânge, de exemplu după un infarct miocardic sau după o comoţie cerebrală), diabetul, radiaţiile (proceduri medicale, reţele de înaltă tensiune, computere, cuptoare cu microunde, telefoane mobile, pături electrice, televizoare), stresul emoţional, azbestul şi alte materiale care pot fi inhalate prin respiraţie, alimentarea în exces cu sânge a tractului digestiv după o masă copioasă sau exerciţiile fizice realizate imediat după masă şi chiar exerciţiile fizice, însă realizate în exces.
 
Când organismul este suprasaturat cu radicali liberi, aceste molecule instabile de oxigen se transformă, din aliaţi, în prădători moleculari. Încep să alerge în dezordine, atacând cu succes atât părţi bolnave cât şi părţi sănătoase. Unii dintre ei sunt atât de instabili încât există doar pentru un moment, o microsecundă, timp în care acţionează pe post de catalizatori, determinând reacţii chimice şi schimbări în alte molecule, chiar mutaţii genetice. Îmbătrânirea precoce sau accelerată, boli de inimă, diverse tipuri de cancer şi multe alte maladii sunt consecinţa acţiunii acestora.
 
Orientativ, se estimează că genele fiecărei celule sunt agresate de aproximativ zece mii de ori pe zi de către radicalii liberi, iar ADN-ul mitocondrial de aproximativ o sută de mii de ori pe zi. Dacă ne gândim că celulele miocardice (ale inimii) şi celulele neuronale (ale sistemului nervos) nu se divid, atunci ne dăm seama cât de importantă este combaterea agresiunii exercitate de către radicalii liberi.
 

Ce putem face pentru a ne proteja?

 
Pentru că este mult mai eficient, dar şi mai ieftin, să menţinem o bună stare de sănătate, decât să o redobândim după ce am pierdut-o, cea mai bună tehnică de apărare împotriva radicalilor liberi este aceea de a construi şi de a menţine scuturi de antioxidanţi, printr-un regim alimentar adecvat (cu grăsimi puţine, bogat în fibre digestive şi în substanţe antioxidante – 400 UI de vitamina E, 1000 mg de vitamina C şi 25.000 UI de betacaroten pe zi), prin practicarea regulată a exerciţiilor fizice (dar fără exagerări), şi printr-un program de viaţă care să urmărească evitarea, pe cât posibil, a situaţiilor în care suntem expuşi atacului radicalilor liberi.
 

Pregătirea alimentelor şi dieta

Alimentele cu conţinut mare de antioxidanţi trebuie să constituie baza elementelor nutritive pe care le luăm din surse exterioare, cu atât mai mult cu cât în hrană mai există, în afara antioxidanţilor, şi alte substanţe care ne pot proteja împotriva bolilor.
 
Studii de amploare, realizate în SUA, Anglia, Finlanda, Japonia, China, au concluzionat că cei care consumă fructe şi legume proaspete au un risc de afectare de către radicalii liberi redus cu aproximativ 75%. Atenţie! Este vorba despre consumul de fructe şi legume proaspete şi nu de suplimente vitaminice, deoarece aceste suplimente realizate în laborator nu pot înlocui toată gama de compuşi care se găseşte în mod natural în fructe şi legume: vitamine, săruri minerale, polifenoli, etc. Inteligenţa naturii, în mii de ani de evoluţie, a realizat în produsele sale echilibrul perfect al elementelor necesare organismului uman.
 
Mai întâi, pentru a ne obişnui să estimăm conţinutul antioxidant maxim potenţial al hranei, să vedem care alimente sunt bogate în antioxidanţi:
– alimente bogate în betacaroten: cartofi, morcovi, pepene galben, dovleac, nuci, spanac, broccoli, pătrunjel, mango, papaya, alge, batate, caise.
– alimente cu conţinut ridicat de vitamina C: acerola (fruct din India de vest, asemănător cu cireşele), pătrunjel, orz verde, ardei, broccoli, căpşuni, conopidă, grapefruit, guava, kiwi, lămâie, mango, mure, papaya, pepene galben, portocale, roşii, sparanghel, varză de Bruxelles.
– alimente bogate în vitamina E: alune, batate, ciocolată, floarea soarelui, grâu (inclusiv germeni şi grâu încolţit), migdale, porumb.
 
Al doilea pas îl constituie evaluarea impactului pregătirii termice şi al altor procedee de preparare a hranei asupra conţinutului de antioxidanţi; în general, cantitatea de antioxidanţi poate fi redusă de factori ca: aditivii alimentari, expunerea la oxigen, expunerea la lumină, expunerea la căldură sau la temperaturi mari (cele mai bune metode de preparare a alimentelor, astfel încât să se păstreze antioxidanţii sunt: la cuptor, în aburi sau prin prăjire uşoară).
 
Câteva recomandări pentru pregătirea şi păstrarea alimentelor:
– evitaţi produsele veştede
– nu exageraţi atunci când curăţaţi, mărunţiţi, tăiaţi, spălaţi sau înmuiaţi legumele şi fructele
– evitaţi folosirea în exces a apei în timpul preparării
– evitaţi folosirea în exces a temperaturilor ridicate în timpul gătitului; fierberea timp îndelungat, alte metode prelungite de preparare, expunerea alimentelor la flacără sau fum, cum ar fi la grătar sau la foc în aer liber, pot distruge antioxidanţii; aceste metode pot, de asemenea, stimula schimbări chimice nedorite în hrană şi producerea de radicali liberi în exces
– folosiţi la gătit apa în care aţi fiert legumele, în ea se vor păstra antioxidanţii
– nu păstraţi mai mult de o zi la frigider alimente gata pregătite
– depozitaţi hrana gătită în recipiente cu aer puţin
– nu încălziţi din nou preparatele din legume sau zarzavaturi deja gătite
– evitaţi să păstraţi alimentele încălzite mai mult de 30 de minute înainte de a le servi
– nu cumpăraţi produse gata tăiate
– nu păstraţi produsele proaspete în frigider mai mult de câteva zile
 
Model de meniu pentru o zi:
(alimentele care îl alcătuiesc conţin 1.120 mg de vitamina C, 36.085 UI de betacaroten şi 109 UI de vitamina E, adică aproximativ cantitatea recomandată zilnic)
Mic dejun: suc de portocale, fulgi de cereale şi germeni de grâu, stafide, iaurt simplu, căpşuni proaspete.
Prânz: suc cocteil de fructe cu boabe, portofel de aluat umplut cu broccoli, conopidă şi brânză, salată cu paste, suc de roşii.
Gustare de după-amiază: fruct de kiwi proaspăt.
Cină: salată de spanac proaspăt şi roşii cu seminţe de floarea soarelui, condimente, fără ulei, morcovi înăbuşiţi, orez brun, salată de fructe (pepene verde, pepene galben şi mandarine).
Gustare de seară: suc de portocale, baton şi unt.
 

Alte procedee antioxidante:

 
Postul negru
Postind una sau două zile pe săptămână, îi oferim corpului timpul necesar pentru a elimina cu eficienţă toxinele acumulate din alimente şi pentru regenerarea anumitor funcţii şi procese ale sale. Când vorbim despre post ne referim la postul negru, ţinut doar cu apă, a cărei folosire este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului şi blocajul renal. Dacă postul este mai îndelungat, revenirea la alimentaţia obişnuită trebuie făcută gradat, în acelaşi număr de zile cât a durat şi postul, începând cu supe foarte diluate, în care s-au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov şi orez).
Ştiinţific, se atestă că omul poate trăi fără hrană circa 100 de zile, rezervele interioare fiindu-i suficiente pentru aceasta, cercetări ştiinţifice recente arătând că postul are inclusiv puternice virtuţi antioxidante. Practic, putem spune că postul acţionează la nivelul tuturor structurilor fiinţei, începând cu cele subtile şi, prin rezonanţă, până la cele fizice.
 
Cura cu struguri
În sâmburii de struguri se găseşte proantocianidina, compus ce face parte din clasa flavonoidelor şi având un rol important în combaterea directă a radicalilor liberi, creşterea vitalităţii şi a rezistenţei faţă de atacurile agenţilor mutageni(cancerigeni) şi redarea tinereţii. Concentraţiile cele mai crescute sunt prezente în sâmburii de struguri negri, extractul din sâmburi de struguri negri fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanţi.
Este benefic să se realizeze o cură de struguri (fără a mai consuma nimic altceva) timp de 10 zile minim (se poate prelungi până la 21 de zile, în bolile cronice). Se vor consuma 4 kg de struguri pe zi. Acest regim este contraindicat în diabet. Modul de realizare a curei cu struguri este prezentat mai detaliat în lucrarea Enciclopedia terapiilor naturiste de vindecare a cancerului, de Gregorian Bivolaru.
 
Cura cu suc de orz verde
Orzul verde conţine superoxid-dismutaza (SOD), o enzimă proteică activă, în proporţie de 2000 micrograme SOD (superoxid-dismutaza) activ, la o porţie de 2 g pudră de orz verde. SOD este unul dintre antioxidanţii endogeni, cu un efect deosebit în inactivarea radicalilor liberi oxidril, vindecarea bolilor, revitalizarea organismului şi în încetinirea procesului de îmbătrânire. Orzul verde este cea mai bogată sursă de SOD cunoscută până în prezent. Modul de preparare a sucului de orz verde este prezentat în lucrarea Alimentaţia în practica yoga, de Dan Bozaru.
 
Folosirea plantelor cu proprietăţi antioxidante:
Oregano (Origanum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum), maghiran (Majorana hortensis),  dafin (Laurus nobilis), cimbru (thymus vulgaris), cimbrul de munte (satureja montana), mărar (Anethum graveoles), rozmarin (Rosmarinus officinalis), salvia (Salvia officinalis), cuişoare (Eugenia caryophyllata), scorţişoara (cinnamonum zeylanicum), ghimbir (zingiber officinalis), coriandru (Coriandrum sattivum), pătrunjel (Petroselium arvense), chimen (Carum carvi), fenicul (Foeniculum vulgare), turmeric (Curcuma longa), brusture (Aratium lata), ceaiul verde (Green Tea), usturoiul (Allium sativum), harpagofitum (Harpagophytum procumbens), buruiana de 5 degete (Potentilla tormentilla), amalaki (Emblica officinalis), rooibos (Aspalathus linearis), etc.
 
După cum observăm, multe din plantele menţionate pot fi utilizate în prepararea alimentelor, pentru a spori savoarea acestora. Cunoscând şi acest secret al lor, de diminuare a stresului oxidativ, veţi putea utiliza plantele menţionate mai sus cu mai mult interes, dar şi cu atenţie, fără a exagera.
 
Exerciţiile fizice
Exerciţiile fizice sunt necesare pentru sănătate şi longevitate. Fără exerciţii fizice practicate regulat, apărarea internă a organismului împotriva radicalilor liberi, cu tot efortul antioxidanţilor endogeni naturali, poate deveni prea fragilă pentru a beneficia în întregime de efectul suplimentelor, persoanele sedentare fiind mai predispuse la îmbolnăviri.
 

Hatha-Yoga, o modalitate exceptională de menţinere a tinereţii şi longevităţii

 
Hatha-yoga implică realizarea unor posturi corporale speciale cu efecte benefice complexe (asana-e), precum şi relaxarea profundă (Shavasana).

Asana (postura statică) în Yoga este o modalitate de integrare psihofizică şi se bazează pe reeducarea posturală. Efectele predominante ce se resimt din ce în ce mai pregnant în urma menţinerii imobile în aceste posturi yoga sunt: echilibru, încredere în sine, energie crescută, rezistenţă la oboseală şi stres, senzaţie relaxantă de bunăstare şi calm, vindecarea unor boli, rearmonizare fizică şi psihică, creativitate şi concentrare crescute, menţinerea tinereţii şi prevenirea îmbătrânirii.
 

Transformarea modului de viaţă

 
Traiul în societatea modernă ne expune, dincolo de voinţa noastră, la bombardamentul radicalilor liberi. Sunt unele situaţii pe care nu avem cum să le evităm, însă ceea ce putem face este să micşorăm ameninţarea pe care radicalii liberi o reprezintă pentru sănătate evitând prezenţa acestora de câte ori este posibil şi înlocuind obiceiurile nesănătoase cu unele benefice. Menţinerea echilibrului între factorii antioxidanţi şi radicalii liberi permite desfăşurarea normală a vieţii şi a creşterii celulare, precum şi a proceselor de apărare a organismului, ceea ce duce la creşterea longevităţii.
 
Pentru un studiu mai aprofundat al subiectului recomandăm lucrarea Enciclopedia naturistă a vitaminelor, de Profesor Yoga Gregorian Bivolaru.
 

Bibliografie:

– Gregorian Bivolaru – Enciclopedia naturistă a vitaminelor, Editura Shambala, 2003
– Gregorian Bivolaru – Enciclopedia terapiilor naturiste de vindecare a cancerului, Editura Shambala
– Gregorian Bivolaru – Ghidul efectelor aditivilor alimentari uzuali, Editura Shambala
– Dr. Kenneth H. Cooper’s – O nouă cale de a prelungi viaţa, Editura Elit Comentator,     1994
– Dan Bozaru – Alimentaţia în practica yoga, Editura Satya, 1993
– Ernst Günther – Hrana vie, Editura Venus, 2002
– Harold J. Reilly şi Ruth Hagy Brod – The Edgar Cayce Handbook for Health Trough Drugless Therapy, A.R.E. Press, Virginia Beach, Virginia, U.S.A., 1998
 

Citiţi şi:

Asana sau postura corporală în Yoga

Rolul exerciţiilor fizice în menţinerea stării de sănătate

Cura de primăvară: Sucurile de fructe şi legume – o extraordinară sursă de hrană vie

yogaesoteric
aprilie 2007

Also available in: Français