Antologia bâlbelor, contradicțiilor și știrilor false emise pe perioada pandemiei chiar de autoritățile române… (II)
… cele care v-au îndemnat insistent să vă informați doar din „surse oficiale” și să „respectați recomandările autorităților competente” – cronologic și, firește, neexhaustiv
Citiţi prima parte a articolului
31 martie. Continuă întârzierile în comunicările deceselor, ceea ce viciază acuratețea curbei deceselor zilnice în timp, generând senzația că situația s-ar agrava. Astfel, decesul nr. 79 anunțat la această dată de GCS (femeie, 84 ani, București) s-a produs de fapt în 27 martie. (MS)
2 aprilie. GCS anunță pentru județul Caraș-Severin 13 cazuri de persoane depistate pozitiv, din care s-au vindecat și au fost externate… 23. (Libertatea)
2 aprilie. Informația din ziua precedentă comunicată de GCS cu privire la două cadre medicale din județ care ar fi infectate este infirmată de DSP Alba. (G4Media)
3 aprilie. Nouă rectificare a GCS: în județul Timiș sunt înregistrate nu 2, ci 28 cadre medicale infectate cu noul coronavirus. (tion.ro)
4 aprilie. GCS anunță un total de 141 morți. În scurt timp, INSP corectează informația: cazul 137, o bătrână de 82 de ani din Galați, de fapt nu decedase. (G4Media)
5 aprilie. Anunț șocant al secretarului de stat Horațiu Moldovan: „Sunt deja 3 medici care și-au pierdut viața din cauza acestei infecții”. În mai puțin de o oră, informația se dovedește a fi falsă. (Antena 3, GCS)
6 aprilie. Horațiu Moldovan: „Numărul de testări a ajuns la 3.000 pe zi. Este o cifră care e în creștere…. Constantă.” (TVR)
Fact check: conform raportărilor GCS, din cele 8 zile premergătoare declarației (29 martie – 5 aprilie), în doar două zile umărul testelor a depășit 3000/zi: 1643; 1551; 1955; 1874; 3174; 4435; 2531; 2364 (vezi imaginea de mai jos).
7 aprilie. La B1TV, Horațiu Moldovan recidivează în a compara numărul de teste și afirmă că România ar efectua 3.500 teste pe zi, Franța 5.000, iar Germania 6.500.
Fact check. În realitate, conform datelor GCS, numărul zilnic mediu de teste efectuate în România în perioada 1-7 aprilie a fost doar 2.700. Comparativ, Germania efectuase în perioada 29 martie – 5 aprilie cca. 58.265 teste zilnic, iar Franța, în perioada 31 martie – 7 aprilie cca. 15.570. (OurWorldInData / ECDCP, vezi și imaginea de mai jos)
7 aprilie. GCS raportează cu întârziere 8 decese din județul Arad care s-au produs în realitate la datele de 28 martie, 30 martie, 31 martie (patru), 4 aprilie și 5 aprilie (debanat.ro). „Pentru a elucida situația […] a fost trimisă o echipă de medici epidemiologi de la INSP-CRSP Timișoara la fața locului.” (GCS/MS)
14 aprilie. DSP Suceava corectează cifrele comunicate de GCS la nivelul județului: numărul total de cazuri confirmate este de 1706, și nu 1733, numărul noilor cazuri înregistrate în ultimele 24 ore fiind de doar 40. (GCS / Monitorul de Suceava)
15 aprilie. Klaus Iohannis mimează în cadrul unei declarații de presă surprinderea față de „Un așa-zis acord încheiat între Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă”. (Digi 24) Comentariul lui Marcel Vela, ministrul de Interne: „Eu, înainte de a face ceva, e normal că îl anunț pe primul ministru și pe președinte. Ambii erau la curent cu ce am anunțat aseară.” (Mediafax)
17 aprilie. GCS prezintă decesul nr. 402: femeie de 84 ani, din Vrancea, testată pozitiv pe 11 aprilie, decedată pe 17 aprilie, se internează la spital pe… 23 aprilie (știrioficiale.ro)
21 aprilie. Declarație Klaus Iohannis: „Deci, persoanelor în vârstă le spun clar: stați liniștiți! Nu vine nimeni să vă ia de acasă, să vă ducă în carantină, nu vine nimeni să vă impună ceva inuman.” (video pagina oficială FB) Similar, Arafat (31 martie): „Nu este vorba despre o internare forţată a bolnavului COVID pozitiv în orice spital. Este o forţare pentru a se lua decizii potrivit stării pacientului pentru a-i salva viaţa. Aici vorbim de urgenţe.” (Digi24)
Versus realitatea: la 11 mai, unei bătrâne asimptomatice în vârstă de 83 de ani din jud. Bistrița, care, depistată pozitiv, refuză internarea, i se deschide dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor. (Hotnews)
21 aprilie. Klaus Iohannis se preface încă o dată luat prin surprindere: „Într-un astfel de plan, cineva [sic] propunea de exemplu o măsură aberantă-aberantă, altfel nu pot să-i spun – cum că persoanele peste 65 de ani să fie carantinate, ba chiar să fie luate de acasă și duse în anumite zone de carantină” (pagina oficială FB, 21 aprilie). Referința nenominală vizează așa-zisul plan „Vacanța Mare” al prof. Streinu-Cercel, la acel moment manager al Institutului Matei Balș și șef al comisiei științifice speciale anti-covid a Ministerului Sănătății (ulterior revocat din funcție de ministrul Tătaru).
23 aprilie. Klaus Iohannis: „Avem o creștere semnificativă a cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore […] Suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei!” (ziare.com)
Fact check: fals în ambele privințe; conform datelor oficiale ale GCS, numărul de noi cazuri înregistrate în respectiva zi (386) era mai mic decât în intervalul precedent de 24 ore (468), mai mic decât pe 16 aprilie (491) și în fapt pe o tendință descrescătoare încă din data de 11 aprilie, atunci când se înregistrase valoarea maximă de 523 noi cazuri (vezi imaginea de mai jos).
24 aprilie. Ludovic Orban: „Am crescut capacitatea de testare. În ultimele intervale de 24 ore s-au efectuat peste 7.000 de teste zilnic.” (Mediafax)
Fals. Număr zilnic de teste (pe 24 ore) efectuate în România în cele șapte zile premergătoare declarației (inclusiv), conform informărilor zilnice ale GCS: 5186; 2620; 4880; 3061; 4805; 6979; 8266. Număr zilnic mediu de teste efectuate de la data primului caz pozitiv și până pe 17 mai: 3933,5. (GCS)
27 aprilie. Klaus Iohannis, motivându-și decizia de a nu redeschide școlile pe parcursul actualului an școlar: „Am dorit și să aflăm ce se petrece acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine. După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensivă.” (Digi 24via FI). A doua zi, Agnès Longueville, responsabila biroului de presă al Ministerului Educației din Franța, precizează: „Sunt informații false. În Franța n-a fost deschisă nicio școală ca experiment. Singurele deschise sunt cele pentru copiii personalului didactic și ai personalului indispensabil securității interioare, [iar în aceste școli] nu avem niciun caz de Covid-19, nici printre copii, nici printre persoanele care se ocupă de ei.” (Libertatea)
28 aprilie. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile își actualizează metodologia de intervenție și raportare: „Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente […] și este necesar să fie raportată ca și cauză a decesului COVID-19, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează ca au favorizat evoluția severă a COVID-19”. (luju.ro) La o săptămână distanță, secretarul de stat în MS, Horațiu Moldovan, admite că, de fapt, „Sunt raportate multe decese la pacienți care mor din altă cauză […] 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum…” (Digi24, 5 mai)
29 aprilie. INSP corectează datele comunicate de GCS, precizând că decesul nr. 260 este al unei persoane în vârstă de 67, și nu 53 ani. (TVR)
30 aprilie. Prefectura Harghita corectează datele comunicate de GCS, precizând că în județ sunt nu 22, ci 20 cazuri totale de infecție, de care 7 deja vindecate.
1 mai. Decesele nr. 743 și 744 comunicate de GCS: cei doi decedați în vârstă de 48 și respectiv 81 ani din județul Suceava sunt de fapt un bărbat de 68 ani din Cluj și o femeie de 67 ani din Covasna. (Mediafax)
1 mai. Generalul-medic Ionel Oprea, secretar de stat MS și șeful echipei militare care a preluat conducerea Spitalului Județean Suceava declară că, în pofida ordinului său scris, angajații civili ai spitalului raportau cu întârziere decesele Covid-19, „Ca să nu se interpreteze.” (Digi24) [ceea ce, n.n., afectează în mod evident natura ascendentă sau descendentă a curbei deceselor zilnice, vezi în acest sens imaginea de mai jos]
4-7 mai. Iohannis vs. Vela vs. Orban cu privire la deplasările în afara localității după 15 mai:
– Klaus Iohannis (4 mai): „Deplasările, în esență, vor fi restricționate pentru plecările din localități cu excepția situațiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale, mersul cu bicicleta”.
– Marcel Vela (6 mai, video pe pagina FB): „Deplasările în afara localității se vor putea face fără a ţine cont de limita de municipiu sau de judeţ”.
– Ludovic Orban (7 mai): „Suntem într-o analiză, există mai multe variante […] Suntem într-o analiză a acestor motive de părăsire a localității. Când vom lua o decizie o vom anunța.” (RELR)
6 mai. DSP Arad deschide o nouă anchetă cu privire la raportarea întârziată a deceselor cu Covid-19, mai multe decese fiind anunțate de către reprezentanții Spitalului Județean chiar și după o lună (exemplu: femeie de 83 ani, confirmată pe 30 martie, decedată pe 1 aprilie, anunțată de GCS abia pe 5 mai). (Aradon)
8 mai. GCS constată că șase din decesele comunicate în cursul zilei au fost de fapt raportate de câte două ori. În consecință, „Urmează să fie înlocuite restul de 3 decese pe măsura raportării altor decese noi în cursul zilei de astăzi.” (MS, RRI)
8 mai. Tot GCS anunță trei decese cu Covid-19 din județul Mureș (cazurile 906, 908 și 909) care au survenit de fapt pe 31 martie, 8 și 21 aprilie. (zidezi.ro, MS)
8 mai. GCS revine încă o dată: cazul decesului nr. 888 fusese confirmat pozitiv nu pe 31 aprilie (dată de altfel inexistentă), ci pe 21 aprilie. (MS)
8 mai. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: „Alte țări […] nu raportează – și mă refer aici la Germania – decât cazuri strict fără comorbiditate, care au murit de infecție coronavirus.” (Digi 24)
Fals. Declarație de presă din 20 martie a directorului Institutului Robert Koch din Germania, Lothar Wieler: „La noi se consideră caz de deces Corona cineva care a fost depistat ca fiind infectat cu coronavirus.” (conferință de presă)
10 mai. GCS anunță, pentru a doua zi la rând, un număr total de 53 cazuri pozitive în județul Olt. În replică, prefectul de Olt, Florin Homorean clarifică: „Nu avem niciun caz nou de ieri până azi, deci rămân 49 cazuri în total”, din care 20 deja vindecate. (olt-alert.ro)
14 mai. Într-un număr de scamatorie care l-ar fi făcut invidios chiar și pe marele Houdini, GCS descoperă undeva prin niște sertare 1092 persoane deja vindecate (față de o medie zilnică până în acel moment de 264), care însă figurau în continuare la „cazuri active”. Justificarea oficială: „Numărul de persoane vindecate, evidențiate mai sus, se datorează ultimelor actualizări înregistrate la nivelul județului Suceava.” (GCS/MS) (vezi și imaginea de mai jos)
Tot 14 mai, și tot GCS: decesul nr. 1070 s-a înregistrat de fapt în Ialomița, nu în Vrancea. (Ziarul de Vrancea)
14 mai. Dr. Raluca Trifan, șefa DSP Suceava, admite că, din cauza suprasolicitării și respectiv necalificării corespunzătoare a funcționarilor care introduceau datele în sistem, la începutul pandemiei, „În loc să fie raportată o persoană cu trei rezultate pozitive, în sistem apar trei cazuri pozitive. La fel ar putea fi și la raportarea cazurilor noi.” (Monitorul de Suceava)
15 mai. GCS rectifică ale date: decesul numărul 1052 este al unei persoane în vârstă de 79, și nu 49 ani, așa cum se comunicase inițial.
17 mai. Virgil Musta: „[Întrucât] s-au relaxat anumite măsuri, există un risc ca lumea să nu respecte întru totul recomandările făcute […] Din acest motiv, ne așteptăm să avem și noi o creștere a numărului de cazuri și din păcate cazuri severe […] Este cumva o bombă cu efect întârziat.” (republica.ro)
Citiți a treia parte a articolului
Citiți și:
Ideologie neo-marxistă şi propagandă – Presa mainstream publică mai multe ştiri false decât orice alt site
Umor stenic despre… situaţia cu coronavirusul
yogaesoteric
4 iulie 2020