ANTOLOGIA RUȘINII: Emil Constantinescu, vinovat de înaltă trădare. Iată cum au fost cedate Ucrainei teritoriile românești furate de URSS

 

În data de 28 noiembrie 1991, când Ucraina se pregătea de Referendumul pentru declararea independenței sale, ca republică separată de URSS, Parlamentul României dădea o declarație prudentă și responsabilă, prin care atrăgea atenția viitorului stat independent că „teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei […] au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991”.

Atenție! Această declarație era semnată de un Parlament cu o majoritate detestabilă, aservită lui Ion Iliescu & Co. Și totuși…

Iată textul Declarației:

„1. Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărâri soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei – Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independența sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodatã Ucrainei şi sunt de drept ale României.

2. Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice.

3. Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.

4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independența Ucrainei să declare expres că această recunoaştere nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.

5. Parlamentul României se pronunţă pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinării împreună a problemelor stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare între România şi Ucraina şi invită, în acest scop, o delegaţie parlamentară ucraineana să efectueze o vizită la Bucureşti, cât mai curând posibil.

6. Parlamentul României solicită guvernului țării să înceapă de urgență negocieri cu autorităţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forța de U.R.S.S.

Această declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.”

PREŞEDINTELE SENATULUI
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

Acad. ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
MARŢIAN DAN”

În pofida și împotriva oricărei logici normale și fără nicio circumstanță atenuantă, pe 2 februarie 1997, președintele României de la momentul acela, Emil Constantinescu, semna păgubosul tratat cu Ucraina, intitulat eufemistic Tratat cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. De fapt, „păgubos” este puțin spus. Este pur și simplu un act de trădare națională, care a consfințit de bună voie, pentru totdeauna, pierderea tuturor teritoriilor răpite României de sovietici prin Tratatul Ribbentrop-Molotov, și făcute astfel cadou Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin şi judeţele din sudul Basarabiei.

Iată ce stipula, la articolele 1 și 2, tratatul semnat de Emil Constantinescu:
„[…] ART. 1
1.) Părţile contractante îşi întemeiază relaţiile lor pe încredere şi respect reciproc, cooperare şi parteneriat.

2.) Părţile contractante vor respecta, în relaţiile reciproce, ca şi în relaţiile cu alte state, principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Actului final de la Helsinki: egalitatea suverană, nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa,
inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor
, reglementarea paşnică a diferendelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului, egalitatea în drepturi şi dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, cooperarea dintre state şi îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate conform dreptului internaţional.

ART. 2
1.) Părţile contractante, în concordanţă cu principiile şi normele dreptului internaţional şi cu principiile Actului final de la Helsinki,
reafirmă că frontiera existentă între ele este inviolabilă
şi, de aceea, ele se vor abţine, acum şi în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere,
precum şi de la orice cerere sau acţiune îndreptată spre acapararea şi uzurparea unei părţi sau a întregului teritoriu al celeilalte părţi contractante
. […]”

Acest Tratat de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina ne apare, astăzi, de-a dreptul abominabil, fie că-l evaluăm comparativ cu Declarația Parlamentului României din 28 noiembrie 1991, fie că îl luăm ca atare, confruntat doar cu istoria noastră de veacuri. Căci oricum am prezenta lucrurile, Emil Constantinescu a cedat, pur și simplu, o parte din România, fără să aibă scuza unei situații de război sau a unei compensații pe măsură. Compensație care, de altfel, nici nu avea cum să existe. Tratamentul intolerabil de care „beneficiază” astăzi, ca nație, românii din Ucraina va constitui în veci stigmatul unui președinte trădător de țară, pe nume Emil Constantinescu.


Citiți și:

26 iunie 1940: Ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei

EXPLOZIV! Ce document au ascuns politicienii români în ultimii 25 de ani. Americanii au vrut Moldova lângă România

 

yogaesoteric
2 februarie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More