Arheologii au descoperit urme de poluare vechi de… 400.000 de ani! E cel mai vechi «caz de poluare» descoperit până acum!

O echipă internațională de cercetători a descoperit cazul cel mai vechi, dintre cele identificate până acum, de poluare generată de către om sau, mai corect, de poluare provocată de către strămoșii omului modern. Dovezile de poluare ce au o vechime de 400.000 de ani au fost descoperite în Israel. Urmele de agent poluant au fost identificate în depunerile existente pe dantura rămasă de la oamenii primitivi care au trăit în perioada menționată. Printre agenții poluanți se numără și praful de cărbune.

Oamenii de știință israelieni, spanioli, britanici și australieni au descoperit dinți fosilizați în peștera Quesem, aproape de Tel Aviv. În situl respectiv au fost scoase la iveală și alte artefacte interesante, de vechime multimilenară: cuțite de piatră, ciocane, lame de topor, precum și un număr mare de oase provenite de la diferite specii de mamifere.

Peștera Quesem se numără printre locurile în care au fost descoperite unele dintre cele mai timpurii dovezi de utilizare a focului în activitățile „casnice” ale înaintașilor noștri. Printre aceste dovezi ale folosirii focului se numără bucăți de sol întărit ca urmare a expunerii la temperaturi înalte, oase arse, depozite de cenușă, precum și o vatră veche de 300.000 de ani, chiar în mijlocul peșterii. După cum reiese din analizele efectuate, vatra respectivă a fost folosită în mod repetat.

Deși se estimează că oamenii primitivi au început să utilizeze focul în urmă cu 1.000.000 de ani, nu se știe, cu precizie, când anume s-a petrecut aceasta și nici în ce loc din lume a avut loc trecerea la această practică, pentru prima dată.

Cert este că, în peștera Quesem, primele dovezi de ambient poluat se află în legătură cu utilizarea focului, având drept cauză lipsa de ventilație. Este vorba despre o „poluare de interior”, adesea mai periculoasă decât cea exterioară – în care agenții poluanți se dispersează mai lesne. Oamenii primitivi care au trăit acum 400.000 de ani în peștera Quesem se confruntau, în mod curent, cu neajunsurile generate de către aerul viciat.

Ei inhalau, probabil zilnic, fumul și funinginea formate prin utilizarea focului pentru prepararea hranei. Așa rezultă din analiza depunerilor prezente la nivelul dinților fosilizați rămași de la acei înaintași ai oamenilor moderni. Peștera Quesem reprezintă o veritabilă capsulă a timpului, de vreme ce a rămas sigilată, în urma unor prăbușiri, vreme de cel puțin 200.000 de ani.

După cum arată prof. Barkai de la Universitatea din Tel Aviv, referindu-se la primele dovezi de poluare din istoria umanității, oamenii care au trăit la Quesem nu doar s-au bucurat de plăcerile hranei proaspăt gătite, ci au fost nevoiți să identifice și un mod de a controla focul sau o modalitate de a face față, cât de cât, poluării intense cu fum.

Desigur, inhalarea zilnică a fumului dens format în peșteră a avut unele efecte nefaste asupra sănătății acelor strămoși ai omului modern. Însă progresul tehnologic își are prețul său, pe care înaintașii noștri îndepărtați s-au arătat dispuși să-l plătească, chiar dacă numai pentru a se bucura de alimente (carne, mai ales) mai gustoase, mai digerabile.

Citiți și:

Cu 7000 de ani în urmă, numărul de bărbați și diversitatea genetică a populației masculine s-au diminuat sever

Misterul nerezolvat al figurinelor cu reptilieni vechi de 7.000 de ani din Ubaid

O teorie controversată: proveniența extraterestră a ADN-ului uman


 

yogaesoteric
17 mai 2019

Also available in: Français