Arhitectura iniţiatică- Egiptul antic şi descoperirea centrilor de forţă

Fiecare dintre noi am simţit deseori o chemare specială sau o inexplicabilă nostalgie când am văzut imagini din anumite locuri de pe Glob sau când am auzit despre ele, fie că era vorba despre Roma antică sau India, Atena sau Egipt. Dar de ce oare numai acele zone trezesc în noi curiozităţi, fantezii şi chiar amintiri? Probabil este vorba despre locuri în care altădată am trăit, în care am avut, ca şi acum, sentimente, pasiuni sau sublime iubiri? În dorinţa de a-mi răspunde la aceste întrebări am pornit  într-o zi împreună cu nouă prieteni către Egipt unde am  descoperit o civilizaţie extrem de avansată, cu o cultură spirituală impresionantă.

Primul pas în această lume fascinantă l-am făcut atunci când ghidul nostru ne-a vorbit despre un papirus antic numit Imy – Dwat sau „Cartea lumii de dincolo”: „Acest papirus descrie o călătorie iniţiatică pe o durată de 12 ore, călătorie pe care o fac sufletele când trec din lumea pământească la realitatea de după viaţă. Fiecare dintre cele 12 ore este asociată în plan fizic cu o localizare specifică de-a lungul Nilului, începând cu Assuan, în sudul Egiptului şi sfârşind cu Heliopolis, acum o parte din Cairo. De asemenea, fiecare oră trezeşte o capacitate particulară a sufletului pe măsură ce el înaintează pe acest drum”.

Nilul: coloana vertebrală a Egiptului

Arheologul Fadel Gad presupune că templele antice situate de-a lungul Nilului au fost fiecare desemnate să stimuleze un nivel specific  al funcţionării psihice a omului. El aseamănă râul Nil cu coloana vertebrală a Egiptului, spunându-ne că diferitele temple acţionează într-o manieră analogă chakrelor din yoga (centri psihici situaţi în plan subtil de-a lungul coloanei vertebrale umane). Urmărind să înţelegem cât mai profund şi chiar să sesizăm esenţa acestei analogii, am plecat mai departe şi am făcut primul popas în insula Elephantine, aproape de Assuan Dam unde se află ruinele templului dedicat lui Khenum, unul dintre bătrânii zei despre care se spune că a creat Universul fizic, analog zeului Brahma din tradiţia hindusă.

Incantaţia iniţierii

Aici, la indicaţiile arheologului care avea şi o iniţiere în misterele Egiptului Antic, am format un cerc ţinându-ne de mîini şi ne-am focalizat atenţia asupra respiraţiei noastre, ceea ce a generat în fiecare dintre noi o stare de calm profund. Apoi, pregătindu-ne pentru o călătorie în adâncurile propriului nostru psihic, am început să incantăm:
         
„Eu sunt sufletul, sufletul sunt eu.
Am fost creat pentru veşnicie.
Sunt sufletul de dincolo de timp.”

Centrul de focalizare în acest exerciţiu simplu este chakra care coordonează relaţiile noastre cu planul fizic, energia vitalităţii şi chiar simţul posesivităţii (Muladhara Chakra). El are proiecţia în plan fizic la baza coloanei vertebrale. Aici îşi are sediul energia fundamentală Kundalini, care, atunci când este trezită, urcă şi activează ceilalţi centri aflaţi de-a lungul coloanei vertebrale, ducând la o energizare profundă a fiinţei noastre. Această imagine mi-a amintit imediat de simbolul medicinei – caduceul lui Mercur, care era format din doi şerpi încolăciţi în jurul unui toiag. El a fost folosit atât în Egipt, cât şi în Mesopotamia  şi India, ca element magic în procesul vindecării.

În fiecare dintre locurile antice sacre în care ne opream, realizam un procedeu asemănător, în scopul de a simţi ambianţa subtilă a acelor locuri şi a ne descoperi şi amplifica capacităţile intuitive pentru a putea astfel să intrăm în rezonanţă cu intenţiile constructorilor anticelor temple egiptene. În cartea sa, „Omul modern în căutarea sufletului”,  Jung afirma că ne-am îndepărtat de energiile arhetipale pentru că, în lumea modernă, am pierdut contactul cu dimensiunea mitică a vieţii. Înţelegeam cu această ocazie că, vizitând ţările zeilor antici, aveam oportunitatea să ne trezim energiile psihice şi să descoperim în noi potenţialităţi pe care nici nu le-am fi bănuit.

Ramses, Nefertari şi Swadhisthana Chakra

La Abu Simbel, lângă Lacul Assuan, se află două temple surori, al lui Ramses şi al soţiei sale Nefertari. Aceste locuri reprezintă echilibrarea energiilor masculine şi feminine, corespunzând, în mod natural, chakra-ei asociate organelor sexuale (Swadhisthana Chakra). Puţin mai departe, la Kom Ombo, templul lui Horus (zeul şoim) şi al lui Sobek (zeul crocodil) reflectă, de asemenea, acele aspecte ale naturii duale ale umanităţii – bărbat şi femeie, întuneric şi lumină, sus şi jos, animal şi divin.

Amon şi plexul solar
 

Templul de la Karnak  – dedicat tatălui zeilor, Amon – corespunde chakra-ei plexului solar (Manipura Chakra). Aceasta se află în zona ombilicală a corpului şi este asociată cu voinţa şi puterea. Este centrul de focalizare în majoritatea artelor marţiale, care ştim că se bazează foarte mult pe voinţă şi curaj.

Templul din Karnak reprezintă puterea faraonilor. Este cel mai mare şi cel mai impunător dintre toate templele egiptene. Templul, foarte complex, ocupă peste 120 hectare. O secţiune conţine, de exemplu, 134 de coloane –fiecare având 4,5 m în diametru şi peste 18 m înălţime. Amon este zeul căruia faraonii îi plăteau tribut înainte de a începe o bătălie, iar egiptenii din antichitate atribuiau imensul succes al culturii lor – care a supravieţuit 3000 de ani – graţiei lui Amon.

Grupul nostru a simţit esenţa puterii templului din Karnak mult mai vie în sanctuarul dedicat lui Sekhmet, zeiţa leoaică a vindecărilor şi a războiului. Cu această ocazie, însoţitorul nostru ne-a spus că psihologul Robert Masters a scris o carte despre învăţăturile lui Sekmeth dictate de zeu unuia dintre subiecţii hipnotizaţi de Masters.
 

Hathor- templul iubirii 
 

Şi totuşi, poate că cel mai frumos templu de pe malul Nilului este sanctuarul de la Dendarah, dedicat lui Hathor, zeiţa iubirii. Acest centru corespunde chakrei inimii (Anahata Chakra), care este în legătură cu planul afectiv. Templul este extrem de bine păstrat şi conţine chiar singurul profil cunoscut al Cleopatrei. În acest templu am fost martorii desfăşurării procesiunii ritualice anuale a zeiţei, procesiune care ne-a impresionat prin grandoarea şi, în acelaşi timp, prin simplitatea sa. Am plecat de aici cu o stare meditativă şi cu convingerea că iubirea este cel mai important lucru din Univers.

Am ajuns la templul lui Abydos, anticul faraon care l-a omagiat pe Osiris, zeul morţii şi al renaşterilor, a cărui poveste aminteşte de învierea lui Christos. Înăuntrul templului, ai cărui pereţi erau presăraţi cu imagini din mitologia egipteană, puteam să intrăm foarte uşor într-o stare de trezire şi acuitate a simţurilor, ca şi când contactul cu energiile arhetipale s-ar realiza mult mai uşor în această minunată întâlnire cu lumea zeilor. Prezenţa lor era atât de tangibilă acolo! Era ca şi când aş fi fost „în ceruri”… Locul era atât de încărcat cu prezenţa magică a acestor zeităţi, încât un moment nu am mai ştiut dacă nu cumva mă aflu chiar acolo, în epoca lor.

Ptah – centrul intuiţiei 

Ajunşi la Sakkara, în apropiere de Cairo, am vizitat cea mai veche dintre piramide, aceea în care  primii faraoni îl adorau pe Ptah, zeul constructorilor. Aici apare menţionat şi numele înţeleptului Imhotep, considerat unul dintre cei care au dezvăluit multe aspecte ale culturii egiptene. Egiptenii consideră cultura lor venind direct de la zei, iar grecii l-au menţionat pe Imhotep sub numele de Asclepios şi au construit multe temple ale vindecării în onoarea sa. Cei care aveau nevoie de îngrijiri medicale rămâneau peste noapte în aceste sanctuare, iar zeul le apărea în vis ca o binecuvântare, după care ei se însănătoşeau.

Aceste locuri dedicate lui Imhotep şi Ptah sunt asociate cu Vishuddha Chakra. Este vorba despre centrul intuiţiei, asociat şi cu darul comunicărilor şi vindecărilor paranormale.

Clarviziunea Sfinxului şi cel de-al treilea ochi

Pe platoul Giza se află cele mai faimoase monumente, Marea Piramidă şi Sfinxul. Este cunoscut faptul că simbolul piramidei este asociat cu „cel de-al treilea ochi”, adică chakra din mijlocul frunţii (Ajna Chakra) care este asociată cu experienţele vizionare şi clarvederea.

În interiorul Marii Piramide se găsesc trei incinte care semnifică subconştientul, mintea conştientă şi supraconştiinţa. Ghidul nostru a făcut în aşa fel încât să putem vizita fiecare dintre aceste încăperi în timpul nopţii, când piramida era învăluită în tăcere. Fără nici o excepţie, toţi cei care participam la această incursiune, eram profund impresionaţi. În sunetele singuratice ale unui flaut, pătrundeam în aceste locuri antice şi de aici mai departe, în cele mai profunde planuri ale sufletului nostru. În încăperea regelui fiecare dintre noi am petrecut un timp lîngă sarcofagul regal. Pentru mine acesta a fost momentul în care am înţeles liniştea adâncă, legătura dintre întunericul iniţial al morţii şi lumina divină. Parcă o poartă către o altă dimensiune se deschisese atunci pentru noi.

Ra: Zeul suprem al Soarelui – călăuza nemuririi

La nord de Giza poţi găsi anticul Heliopolis, cunoscut egiptenilor din cele mai vechi timpuri ca fiind casa fiului Soarelui, zeul Ra. Acesta este un loc despre care egiptenii cred că şi-ar avea originile în haosul primordial al Universului. Ghidul nostru  care părea că ştie tot ce se poate ştii despre aceste locuri, asocia acest templu cu centrul celor „o mie de petale” (Sahasrara) localizat în creştetul capului care generează percepţia eternităţii, a realităţii divine infinite.

La moartea lui Amenhotep III (cca.1372 î.C.), prosperitatea egiptenilor ajunsese la un nivel foarte ridicat, ceea ce a permis construirea unui templu splendid în onoarea sa. Una dintre perechile marilor statui ale lui Amenhotep, care se aflau de o parte şi de alta a templului, emitea un înalt sunet scurt după răsăritul soarelui. Se pare că exista un aranjament intern secret realizat de către preoţii lui Amenhotep pentru a-i impresiona pe oameni.

Anticii egipteni credeau că la judecata de apoi a fiecărui om erau prezente 24 de entităţi. Acest număr (24) reprezenta districtele Egiptului, ceea ce însemna că cel puţin una dintre aceste entităţi putea ştii totul în legătură cu sufletul celui care trăise acea viaţă în unul dintre districtele de care entitatea respectivă era răspunzătoare.

Aceasta a fost călătoria noastră de-a lungul Nilului, cu adevărat o călătorie a sufletului printre misterele tulburătoare ale Naturii. După aceasta, cu toţii ne-am întors acasă însetaţi şi mai mult de a cunoaşte alte şi alte aspecte ale acestei lumi antice, atât de magică şi fascinantă.

yogaesoteric