Armele biologice nu sunt o noutate

Armele biologice nu sunt o noutate. Ele există de când există războiul, adică de foarte mult timp. Metodele din trecut nu aveau „eleganța” malefică de care se poate da dovadă astăzi, dar nu erau cu nimic mai puțin eficiente.

Cu aproape o mie de ani în urmă, împăratul Barbarossa a otrăvit apa din fântâni cu cadavre umane. Câteva secole mai târziu, mongolii au catapultat peste ziduri și în portul de la Marea Neagră, în Ucraina de astăzi, cadavre infectate de ciumă. Este posibil ca navele din acel port să se fi întors în Italia cu agentul patogen, declanșând Ciuma Neagră în Europa, care a ucis milioane de oameni. Coloniștii europeni au infectat popoarele indigene cu variolă prin intermediul păturilor contaminate. Otrăvurile au fost folosite pentru a asasina persoane încă de la începutul istoriei înregistrate.

Utilizarea agenților biologici ca arme este atât de răspândită încât există animale, cum ar fi broaștele cu săgeți otrăvitoare, care își trag numele din modul în care au fost cooptate ca arme. Cu toate acestea, războiul biologic nu este un fenomen de domeniul trecutului.

Dezvoltarea și utilizarea armelor biologice a continuat în timpul războaielor mondiale și al Războiului Rece, până la intrarea în vigoare a Convenției privind armele biologice (BWC) în 1975.

În prezent, oficial, nu există programe de arme biologice în curs de desfășurare în niciuna dintre cele 190 de țări semnatare ale BWC, dar acest aspect este dificil, dacă nu chiar imposibil de validat. Nu există proceduri de verificare, iar dezvoltarea armelor biologice este de așa natură încât poate fi realizată relativ ușor, ieftin și în secret, cu materiale prezente în laboratoare din întreaga lume.

Pe măsură ce au evoluat cunoștințele noastre despre agenții patogeni, la fel a crescut și capacitatea de a dezvolta arme biologice. Acum, odată cu apariția geneticii și a tehnologiilor precum CRISPR și a altor instrumente de modificare genetică, este posibilă dezvoltarea unei noi clase de arme biologice.

Arme cu gene specifice

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea fabricării armelor biologice este accesul la agenți patogeni periculoși. Agenții patogeni precum variola sunt în mod înțelept bine protejați și greu de obținut de către cercetători. Omniprezența tehnologiilor genetice ar putea depăși aceste bariere.

Într-un articol publicat în iulie 2002 în revista Science, se arată că cercetătorii au reușit să sintetizeze virusul poliomielitei de la zero, urmând ca îndrumar rețeta genetică cunoscută. Acest fapt deschide posibilitatea de a reconstitui agenți patogeni dispăruți sau neobișnuiți pentru a fi utilizați ca arme sau de a modifica agenții patogeni existenți pentru a-i face mai letali, mai transmisibili sau mai rezistenți la tratamentele existente. Acest aspect a fost realizat și de Uniunea Sovietică atunci când a modificat antraxul, făcându-l rezistent la vaccinuri.

Conform datelor cunoscute până în prezent, nu a fost dezvoltată nicio armă biologică care să vizeze markeri genetici specifici, dar această posibilitate a provocat îngrijorare suficient de mult pentru a stârni discuții în rândul oficialilor guvernamentali, cel puțin din anul 1997. O informare de presă a Departamentului Apărării din SUA din luna aprilie a acelui an include următorul fragment:

„Există unele rapoarte, de exemplu, conform cărora unele țări au încercat să construiască ceva de genul unui virus Ebola, iar acesta ar fi un fenomen cel puțin foarte periculos. Alvin Toffler a scris despre acest fapt în termenii că unii oameni de știință în laboratoarele lor încearcă să conceapă anumite tipuri de agenți patogeni care ar fi specifici pentru anumite etnii, astfel încât să poată elimina pur și simplu anumite grupuri etnice și rase.”

Până în prezent, au fost secvențiate mii de virusuri, iar majoritatea genomurilor lor sunt disponibile online pentru a fi studiate de public. Pe măsură ce secvențierea și tehnologia avansează și devin mai accesibile, ne putem imagina cum ar putea fi conceput un agent patogen luând o boală existentă și reconfigurând-o pentru a favoriza infectarea persoanelor cu markeri genetici specifici. Și există unele cercetări care sugerează că acest aspect ar putea fi posibil relativ curând.

Dacă s-a petrecut deja, nimeni nu publică lucrări despre aceasta. Un astfel de agent patogen ar fi devastator prin capacitatea sa de a afecta în mod preferențial oamenii dincolo de liniile etnice. Aceeași tehnologie ar putea fi potențial dusă la extrem, vizând nu markerii etnici, ci pe cei individuali unici.

Într-un articol de ficțiune publicat în The Atlantic a fost prezentat un proces prin care o boală ar putea fi dezvoltată în laborator, folosind terapia genetică și externalizarea în masă, pentru a viza un lider politic.

O întrebare esențială pe care ar fi necesar să o adresăm liderilor planetei este: de ce se deranjează oamenii de știință aflați în slujba diverselor state să „inventeze” tot felul de boli? Armele existente, fie ele biologice, cinetice sau de altă natură, sunt suficient de eficiente în forma actuală pentru a putea provoca distrugeri masive de vieți omenești. Crearea unei boli „la comandă” pare a fi o muncă enormă. Cu siguranță, omenirea ar putea fi cu mult mai bine servită de cei care o conduc și de oamenii de știință dacă s-ar face eforturi reale pentru a se înceta orice fel de război și dacă s-ar înceta definitiv această „goană” de a inventa noi metode de a ne ucide.

Citiţi şi:
Din 2015, China se pregăteşte pentru un al Treilea Război Mondial cu arme biologice şi genetice, inclusiv coronavirus
SUA dezvoltă arme biologice în secret
VAXASASINARE: Cum au convins globaliștii sute de milioane de oameni să se auto-extermine cu arme biologice prezentate ca „vaccinuri”

yogaesoteric
1 aprilie 2022