Aurel I. Rogojan: «Strigăte alarmante de război şi tropăit de bocanci»
Un bilanț al evoluțiilor vieții internaționale în anul de care ne-am despărțit poate fi rezumat simplu, dar expresiv, la „strigăte de război și tropăit de bocanci”.
A spus-o Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe al Republicii Federale Germania și o voce aparte în familia euroatlantică. Pe de o parte, la numeroasele și insistentele apeluri ale liderilor statelor din vecinătatea Federației Ruse pentru a li se garanta securitatea, ca urmare a crizei din Ucraina, Statele Unite ale Americii și NATO au procedat la o desfășurare demonstrativă de forțe militare în Polonia, România și statele baltice. În dreptul relațiilor internaționale astfel de mișcări sunt calificate ca potențializare a agresiunii, respectiv amenințare cu forța.
Pe de altă parte, operaţionalizarea elementelor scutului antirachetă din România a constituit, de departe, motivul cel mai frecvent invocat la Moscova în legătură cu creșterea potențialului de amenințare reprezentat de SUA și NATO la adresa securității Federației Ruse. Dar îngrijorările Rusiei sunt accentuate și de faptul că o brigada a armatei SUA, compusă din 3.500 de soldați și blindate, printre care tancuri Abrams, va fi desfășurată prin rotație în alte șase țări membre ale NATO – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România și Ungaria. Unitatea, dotată cu cele mai noi tipuri de armament, a ajuns în 15 ianuarie 2017 în vestul Poloniei şi va fi deplasată şi în România şi statele Baltice.
Transferul brigăzii în Europa de Est nu este doar un semnal pentru NATO, că nu este singur în faţa pericolului rusesc, dar se doreşte și o demonstrare a forţei, deoarece această brigadă, a treia după potenţialul său militar, depăşeşte capacitatea militară a unor ţări mici din Europa de Est luate împreună. Motiv pentru care misiunea ei a ridicat multe controverse în UE, menționează cotidianul german Münchner Merkur.
Creşterea capacităţii militare şi reamplasarea trupelor NATO în Europa de Est a fost obiectul criticilor ministrului german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care a catalogat această acţiune drept „strigăte de război şi tropăit de bocanci”.
Accelerarea desfășurării de forțe militare este motivată și de criza politică de la Varşovia, dar și de imprevizibilitatea deciziilor lui Donald Trump în privința angajamentelor militare deranjante pentru Vladimir Putin, date fiind intențiile exprimate de ambele părți pentru reconsiderarea relației strategice Washington-Moscova. O relație pe care voci ascultate de la Londra, Berlin, Viena, Paris, Roma, Madrid (la o primă evaluare) o doresc echilibrată și constructivă, considerându-se că „o lume privită doar dintr-o singură şi manipulată parte, nu poate fi decât strâmbă, dacă nu periculoasă de-a dreptul”.
Recent, Vladimir Putin a reiterat că înțelegerile sale personale cu președintele Barak Obama nu au dat roade, deoarece la Washington sunt alții mai influenți și mai puternici decât președinții Statelor Unite, cu referire la faptul că prim-consulii politicii externe americane sunt Pentagonul și marii furnizori ai logisticii de război. „Prieteni ai Pentagonului” se găsesc în lumea globalistă peste tot și ei nu prididesc „[…] să scoată pe bandă rulantă ameninţări imaginare, mituri precum ameninţarea militară a Rusiei. Asta e o afacere profitabilă, ce poate fi utilizată pentru a pompa noi fonduri în bugetele apărării de acasă, pentru a obliga aliaţii să se supună intereselor unei singure superputeri, pentru a extinde NATO şi a-i aduce infrastructura, unităţile militare şi armamentul mai aproape de graniţele noastre […]”, a declarat președintele rus la recenta reuniune a Clubului Internațional de Discuții Valdai, o reuniune anuală pe care media internațională o ascunde, de fiecare dată, opiniei publice, ceea ce semnifică o informare incompletă și orientată, cu efecte manipulatorii.
Într-un astfel de context, miniştrii apărării din Letonia, Estonia şi Lituania şi-au reiterat în 14.12.2016 apelul către Statele Unite ale Americii pentru un angajament puternic în regiunea baltică, în contextul îngrijorărilor legate de atitudinea viitoare a Administraţiei Donald Trump, a transmis Reuters. Ei au cerut, de asemenea, Washingtonului să asigure o „descurajare credibilă prin continuarea prezenţei forţelor Statelor Unite şi pre-poziţionării în ţările baltice […]”.
În ziua imediat următoare (15.12.2016) apelului balticilor, şeful Statului Major General al Forţelor Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov, citat de Agenţia de ştiri Ria Novosti, a declarat: „A crescut activitatea forţelor maritime militare ale NATO în Mările Barents, Baltică şi Neagră şi această activitate are un caracter distructiv şi provocator”.
Potrivit acestuia, în Europa, pe linia de contact cu Rusia, „NATO îşi consolidează contingentele armate, acumulează arme şi îşi dezvoltă infrastructura militară. Comparativ cu anul trecut, în 2016 a crescut, în mod semnificativ, numărul de aplicaţii ale Alianţei Nord-Atlantice şi de zboruri ale aviaţiei de recunoaştere […]”, a susţinut Gherasimov în cadrul unui briefing pentru ataşaţii militari străini acreditaţi în Federaţia Rusă.
Pe cale de consecință, atât factorii militari, cât și cei diplomatici ai Rusiei au declarat că „Moscova va răspunde proporţional la noile ameninţări din partea NATO”.
Directorul Departamentului pentru Cooperare Europeană, Andrei Kelin, a declarat, în cadrul unui interviu acordat Agenţiei de ştiri RIA Novosti: „[…] observând modul în care se dezvoltă infrastructura militară şi se consolidează prezenţa militară pe flancul de est al Alianţei este evident că se afectează în mod direct securitatea noastră şi acest fapt îl vom lua în considerare în cadrul planificării noastre militare. […] Măsurile vor fi direct proporţionale cu noile ameninţări şi forme de presiune care vor fi exercitate asupra noastră din partea NATO”.
Kelin a mai declarat: „Rusia va pregăti un răspuns la apariţia în Marea Neagră a unei grupări militare permanente a NATO la care să participe state din afara regiunii. Acesta a menţionat că, anterior, niciodată nu s-a ridicat problema prezenţei unei grupări a NATO în Marea Neagră. Dimpotrivă, state NATO, mai ales Turcia şi România, au continuat să participe la operaţiuni precum «Black Sea For» şi «Black Sea Harmony» – activităţi comune ale flotelor statelor riverane la Marea Neagră, cu participarea inclusiv a Rusiei”.
Șeful Statului Major General rus a ținut să itereze că „[…] Nivelul de încredere dintre NATO şi Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la încheierea războiului rece. […] Vom continua practica desfăşurării de activităţi care vizează creşterea nivelului de încredere şi reducerea tensiunilor. Suntem deschişi dialogului în aceeaşi măsură în care sunt pregătiţi de acesta şi partenerii noştri”, a subliniat generalul Valeri Gherasimov, precizând că „[…] Dezvoltarea forţelor nucleare strategice ale Rusiei în 2017 va fi menţinută la un nivel care să asigure descurajarea oricărei agresiuni”.
Pentru ca precizarea șefului Statului Major General rus să nu rămână fără acoperire, comandantul Grupului Balistic Strategic al Rusiei, generalul Serghei Karakaev a completat: „În prezent, forţele balistice strategice ale Rusiei dispun de 400 de rachete intercontinentale dotate cu focoase nucleare, 99% fiind disponibile pentru atac, iar Rusia pune accent pe dezvoltarea grupurilor de atac ale forţei balistice strategice în sens calitativ”.
„Organizația Tratatului de Securitate Colectivă pregăteşte un răspuns pentru NATO”
La rândul lor, liderii ţărilor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia şi Tadjikistan) – au discutat la Sankt Petersburg modalităţile posibile de a răspunde la activitatea în creştere a NATO la frontierele blocului militar. Secretarul general al OTSC, Nikolai Bordiuja a declarat pentru Izvestia.ru (Rusia): „Trebuie să înţelegem clar ce se întâmplă în jurul graniţelor noastre, de ce NATO concentrează armament, creează infrastructură, redislocă patru batalioane suplimentare (în ţări NATO din Europa de Est). Pentru ce se fac toate acestea? Si cum se schimbă în ansamblu situaţia în domeniul securităţii? Cum să reacţionăm, pentru a nu fi prea târziu? […] Noi nu putem rămâne tăcuţi şi să nu facem nimic, văzând cum ţările din jurul nostru sunt înţesate de armament şi de contingente. […]”
Serbia îşi întăreşte forţele aeriene cu avioane ruseşti şi elicoptere europene
Reuters, via Agerpres (15.12.2016), reconfirmă faptul că Serbia, îngrijorată de insecuritatea estului Alianței Nord Atlantice, intenţionează să-şi întărească forţele aeriene în 2017 prin achiziţionarea de aparate şi echipamente atât din Rusia, cât şi din Uniunea Europeană. Serbia încearcă să facă echilibristică între menţinerea relaţiilor tradiţionale cu Rusia, o naţiune slavă ortodoxă, şi aderarea la Uniunea Europeană şi legături mai strânse cu NATO, deşi nu intenţionează să se alăture Alianţei atlantice, a transmis Reuters.
Vladimir Putin: „Singura problemă este că Rusia nu are nicio intenţie să atace pe cineva”.
În discursul său anual la reuniunea din 27 octombrie 2016 a Clubului internațional de discuții Valdai, Vladimir Puțin a spus, între altele, cu referire la Statele Unite și principalii ei aliați: „Desigur, poate fi o misiune plăcută şi chiar profitabilă să te înfăţişezi ca apărător al civilizaţiei, împotriva noilor barbari. Singura problemă e că Rusia nu are nicio intenţie să atace pe cineva. Asta e chiar absurd. […] E de negândit, stupid şi complet nerealist. Numai Europa are 300 de milioane de oameni. Toate statele membre ale NATO, împreună cu SUA, au, probabil, o populaţie totală de 600 de milioane. Iar Rusia nu are decât 146 de milioane. E pur şi simplu absurd să concepi astfel de idei. Şi cu toate astea, ei le folosesc pentru a-şi urmări scopurile politice”.
America nu e o „banana republic”, ci o mare putere. Corectaţi-mă dacă greşesc!
Președintele Federației Ruse nu a lăsat nesancționată nici ceea ce el a numit „O altă problemă imaginară, de proporţii mitice, este ceea ce eu numesc isteria din SUA legată de presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale americane. […] Statele Unite au o mulţime de probleme urgente reale, […] dar se pare că elitele nu au nimic de oferit pentru a linişti societatea şi, de aceea, încearcă să distragă atenţia publică arătând cu degetul la presupuşi hackeri, spioni şi agenţi de influenţă ruşi. […] Trebuie să mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră: îşi imaginează cineva la modul serios că Rusia poate influenţa în vreun fel alegerea poporului american? În cele din urmă, America nu e o «banana republic», ci o mare putere. Corectaţi-mă dacă greşesc!”
În primă și ultimă instanță, securitatea cibernetică a superputerii mondiale nu este un fapt banal, despre a cărei vulnerabilități să se facă dezvăluiri publice, chiar de către CIA, afară de situațiile în care:
1. tranșarea adversităților dintre Central Intelligence Agency și National Security Agency ar fi nodul gordian al securității națiunii americane, ceea ce, funcție de circumstanțe, în egală măsură poate fi adevărat sau fals;
2. un casus belli între America și Rusia ar prima în fața păcii lumii;
3. John Brenan ar fi o „cârtiță” a inamicilor SUA sau, pur și simplu, un director iresponsabil al CIA.
Un astfel de raționament este obligatoriu, dacă avem în vedere avertismentul atribuit lui Henry Kissinger: „Dacă nu auziți tobele războiului, înseamnă că sunteți surzi!” în articolul-ficțiune al publicaţiei britanice de satiră dailysquib.co.uk. Avertismentul, deşi ficţiune, a fost readus în actualitate, dată fiind cascada de „întâmplări” venite parcă să confirme predicțiile.
Citându-l pe Vladimir Putin, ne întrebăm şi noi: „Dacă lucrurile vor continua pe aceeaşi cale, la ce viitor se poate aştepta lumea? Avem răspunsuri la întrebările legate de asigurarea stabilităţii, securităţii şi creşterii economice sustenabile? Ştim în ce fel vom putea construi o lume mai prosperă? Deşi e trist să o recunoaştem, nu există consens asupra acestor chestiuni în lumea contemporană.”
Unde nu este consens, este loc de gâlceavă, spunem noi. Numai că gâlceava mai marilor lumii se dispută pe viața sau moartea popoarelor din „cordonul sanitar” trasat de strategii viitorului război din Scandinavia până la porțile Asiei Mici. Nu întâmplător, la începutul lunii octombrie 2016, în cel mai mare exercițiu de mobilizare cunoscut vreodată, administrațiile guberniale și 4 milioane de ruși din Districtul militar Sud-Vest au trecut de la starea de pace la cea război. Rusia s-a revitalizat ca putere militară pentru a putea riposta. Rusia nu trebuie provocată, căci va reacționa precum ursul zgândărit de hăitașul prost la gura vizuinii.
Citeşte şi:
Bat tobele războiului mondial. Ofensive ample în Alep şi Mosul. Cea mai mare mobilizare a flotei ruseşti de la războiul rece
Semnele războiului sunt clare: devastator, letal, extins! Cu arme neconvenționale!
Putin obligă SUA printr-o lege să-şi retragă soldaţii şi scutul antirachetă din România. Ameninţarea vehementă a liderului de la Kremlin
yogaesoteric
7 februarie 2017