Avocaţii azvârlă SRI din dosare

 

UNBR acuză proiectul lui Predoiu care bagă SRI în anchetele penale: „Prevederile încalcă dispoziţiile constituţionale şi pun în pericol dreptul la un proces echitabil şi la apărare… Reintroduce ca mijloace de probă în procesul penal a înregistrărilor rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii, fără a fi prevăzute garanţii referitoare la contestarea legalităţii mijlocului de probă şi a procedeelor probatorii prin care au fost obţinute.”

Avocaţii se revoltă împotriva reintroducerii SRI în dosarele penale

Uniunea Naţională a Barourilor din România critică în termeni duri proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiat de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi adoptat tacit în luna noiembrie 2020 de Camera Deputaţilor, prin care se dă liber folosirii în dosare penale ca mijloc de probă a interceptărilor şi filajelor SRI rezultate din activităţi autorizate pe mandate de siguranţa naţională, astfel cum sunt comunicate de SRI.

Astfel, într-un comunicat de presă din 24 noiembrie 2020, UNBR atrage atenţia că proiectul de lege încalcă dispoziţiile constituţionale şi pune în pericol dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, dar şi libertăţile fundamentale. De asemenea, UNBR subliniază că Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României nu poate veni să amendeze dispoziţii din Codurile fundamentale ale României, pentru că aceasta ar constitui o ingerinţă în puterea judecătorească.

Prezentăm poziţia UNBR:

„Poziţia UNBR faţă de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României

Proiectul de lege nu prevede nicio procedură de contestare de către justiţiabili a legalităţii probelor obţinute de serviciile de informaţii prin interceptări, ci doar verificarea legalităţii acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute, în procedura de cameră preliminară.

În urma analizei Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, adoptat tacit de Camera Deputaţilor la data de 17.11.2020 şi transmis Senatului, în calitate de cameră decizională,

Uniunea Naţională a Barourilor din România constată că prevederile din acest proiect de lege încalcă dispoziţiile constituţionale şi pun în pericol dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

Modificările pe care le criticăm se referă la reintroducerea ca mijloace de probă în procesul penal a înregistrărilor rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, fără a fi prevăzute garanţii reale şi efective referitoare la contestarea legalităţii mijlocului de probă, cât şi a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obţinute, în condiţii de efectivitate.

Proiectul de lege vine să confere valoare probatorie informaţiilor obţinute de către serviciile speciale prin interceptări şi filaje. Aceste probe au fost eliminate în urma admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală, prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 55/2020.

UNBR apreciază că proiectul de lege pune în pericol drepturile şi libertăţile fundamentale, pentru următoarele motive:
Remedierea unor dispoziţii declarate neconstituţionale este necesar să fie făcută în acelaşi act normativ sancţionat constituţional. În cazul de faţă, prin Decizia nr. 55/2020, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală. Considerăm că acesta nu poate fi adaptat cerinţelor constituţionale decât prin acelaşi act normativ, respectiv Codul de procedură penală.

Mai mult, Curtea constituţională a considerat că legalitatea înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, care sunt folosite în procesul penal, este necesar să fie verificată respectând aceleaşi garanţii procedurale aplicabile în cazul folosirii în cursul procesului penal a înregistrărilor ce rezultă din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedură penală (punctul 50 din Decizia CCR nr. 55/2020). Or, o adaptare a cerinţelor constituţionale referitoare la Codul de procedură penală prin Legea privind securitatea naţională a României poate constitui un precedent periculos.

Legislaţia în vigoare prevede două sisteme normate din care pot rezulta înregistrări, respectiv un sistem reglementat de Codul de procedură penală şi un sistem reglementat de Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Prin Decizia nr. 55/2020, Curtea Constituţională a statuat că, în ambele situaţii, este cazul să fie aplicabile aceleaşi garanţii referitoare la contestarea legalităţii mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obţinute (punctul 48 din Decizia CCR nr. 55/2020).

Aşadar, principala critică făcută de Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 55/2020, este ca în cazul înregistrărilor – mijloace de probă ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, legiuitorul nu a reglementat o procedură specifică aplicabilă în cazul contestării legalităţii acestora (punctul 52 din Decizia CCR nr. 55/2020). Or, proiectul nu prevede nicio procedură de contestare de către justiţiabili a legalităţii acestor probe, ci doar verificarea legalităţii acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute, în procedura de cameră preliminară.

Pe de altă parte, nici sub aspectul competenței de verificare în camera preliminară proiectul nu răspunde cerinţelor constituţionale. Curtea a observat că, dacă în cazul supravegherii tehnice, dispusă potrivit Codului de procedură penală, legalitatea administrării probelor este realizată, în principiu, de o instanţă egală în grad cu cea care a emis mandatul de supraveghere tehnică, în cazul mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991, analiza legalităţii acestora este realizată, de cele mai multe ori, de instante ierarhic inferioare celei care a emis mandatul (emiterea mandatului fiind realizată întotdeauna de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Or, consacrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Legea nr. 51/1991, ca instanţa specializată în domeniul autorizării activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, presupune şi o anumită competență specializată a acesteia, strict determinată de lege (punctul 54 din Decizia CCR nr. 55/2020).

Observăm însă că proiectul prevede că legalitatea acestor probe şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţă căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în prima instanţă.

Ne manifestăm rezervele faţă de normele tranzitorii de la art. II alin. 1 şi 2 din propunerea legislativă, prin care se realizează o modificare indirectă a dispoziţiilor Codului de procedură penală. Potrivit dispoziţiilor art. 342 Cod de Procedură Penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competentei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Potrivit art. 346 alin. 1 Cod de Procedură Penală, dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) şi (3) şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constata legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii. Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora. Potrivit art. 346 alin. 2 Cod de Procedură Penală, dacă respinge cererile şi excepţiile invocate ori ridicate din oficiu, în condiţiile art. 345 alin. (1) şi (2), prin aceeaşi încheiere judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii.

Odată depăşită această fază procesuală, legalitatea probelor nu mai poate fi pusă în discuţie, conform Codului de procedură penală. Art. II alin. 1 şi 2 din propunerea legislativă analizată instituie o excepţie de la această regulă, respectiv extinde momentul până la care poate fi verificată legalitatea mijloacelor de probă – înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, transmise în condiţiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, şi anume până la primul termen de judecată cu procedura completă, după intrarea în vigoare a legii de modificare, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută.

Nu poate fi acceptată reglementarea unei asemenea situaţii excepţionale în afara Codului de procedură penală, în condiţiile în care întreaga procedură de verificare a legalităţii mijloacelor de probă este reglementată în Codul de procedură penală. Nici Decizia nr. 55/2020 a Curţii Constituţionale nu permite o asemenea reglementare, raportat la argumentele deja expuse.

În concluzie, considerăm că o adaptare e cerinţelor constituţionale prevăzute de Decizia CCR nr. 55/2020, nu poate fi făcută decât prin modificarea dispoziţiilor declarate neconstituţionale, în acelaşi act normativ, respectiv Codul de procedură penală. Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României nu poate veni să amendeze dispoziţii din Codurile fundamentale ale României pentru că aceasta ar constitui o ingerinţă în puterea judecătorească.

Comisia Permanentă a U.N.B.R.”


Citiți și:
Vine totalitarismul! Ministrul Justiției Predoiu vrea mai multe condamnări pentru «incitare la ură» 
Aforisme despre justiţie şi justiţia la ordin (1)
Stupefiant: Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, i-a cerut SRI-ului să se verifice singur

 

yogaesoteric
16 ianuarie 2021

 
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More