Avocatul Marian Nazat: «România n-are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grații»

„Renașterea națională nu va mai avea loc, patriotismul e, în ochii multora, precum o boală venerică”

Avocatul Marian Nazat vorbește, într-un interviu publicat pe blogul său, despre „reromânizarea României”, despre patriotism, care trece în ochii unora ca o boală venerică, dar și despre criza imigranților care stăpânește Europa. Amintind șantajul Bruxelles-ului asupra statelor UE obligate să primească refugiați, avocatul Nazat apreciază poziția Ungariei și Cehiei, care nu se pleacă în fața Bruxelles-ului. Asta în timp ce România, spune el „nu are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grațiile marilor licurici ai epocii multilateral globalizate”.

Marian Nazat amintește și de un pasaj din cea mai recentă carte sa, Cartea ieruncilor, în care îl citează pe Marchizul de Custine, care spunea „Nenorocită țară, în care orice străin apare ca un salvator în ochii unei turme de obidiți…”. Citat pe care îl consideră reprezentativ pentru ceea ce fac azi românii care stau cu ochii spre Washington sau Bruxelles. Dar, nu numai astăzi, spune Marian Nazat.

„Nu doar astăzi, numărând ultimii 27 de ani, adică, ci și înainte, inclusiv în vremea descălecării sovieticilor de pe tancurile prieteniei, ale Internaționalei socialiste… Așa s-au petrecut lucrurile și când s-a hotărât aducerea în țară a casei regale de Hohenzolern. Și propaganda dâmbovițeană a început să ni-i prezinte pe Carol și Ferdinand drept figuri providențiale, neținând seama că istoria își urma cursul. Or, curgerea asta presupunea modernizarea de la sine a arhitecturii politice, economice, sociale, culturale, juridice, progresul ce se înregistra în lumea largă nu putea fi ținut la frontierele naționale. Altminteri, nu identific prosperitatea adusă în România de cei doi, să fim serioși. Vreo 80% dintre români trăiau atunci într-o sărăcie lucie, restul este rezultatul unor campanii dezgustătoare de mistificare a adevărului. Sigur, eu nu neg rolul celor doi, dar să ne păstrăm luciditatea și să nu-i ridicăm în slăvi mai mult decât se cuvine. Ei au avut meritul că au scos țara din buzunarele câtorva hrăpăreți băștinași a căror lăcomie nu-i departe de cea a urmașilor pe care suntem siliți să-i suportăm azi. Dar n-a durat mult și monarhii veniți din Germania și-au făcut propriile camarile, cu aceleași apucături… Așa că «talpa țării» a rămas să-și ducă nevolnicia în continuare în bordeie și colibe.”

În același interviu, Marian Nazat explică și de ce România nu va putea niciodată să aibă poziția fermă a unor state ca Ungaria sau Cehia, care au sfidat politicile și directivele UE, spunând un NU ferm primirii refugiaților.

„Apreciez și poziția Ungariei, a Cehiei, nu doar a Rusiei, numai că România n-are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grațiile marilor licurici ai epocii multilateral globalizate. Te opui când reprezinți ceva, când ai forță financiară, militară și economică, altminteri stai în genunchi și cu mâna întinsă la binefăcători, la galantonii apuseni… Suntem de râsul lumii, ne-am dezis de relațiile cu chinezii și rușii, de dragul scutului de la Deveselu (pentru care plătim vreo 6 miliarde de dolari anual) și a batjocoritorului MCV și ne bucurăm tâmp că Donald Trump îl primește pe peluza de la Casa Albă pe Klaus Iohannis și îi lasă pe alde Pantazi să-și denigreze țara… Unde s-au mai pomenit asemenea ierunci, spuneți-mi dumneavoastră? Culmea, americanii și germanii și-au clădit bunăstarea inclusiv pe banii chinezilor, infuziile financiare de la Beijing fiind actuale și azi. Cât despre gazul rusesc…”, spune avocatul.

Și pentru că în cartea sa există un pasaj legat de mândria națională, exemplul său fiind „repolonizarea Poloniei”, Nazat spune de ce crede că e nevoie să aibă loc și o „reromânizare a României”.

„De o Românie puternică și mândră! Trăiesc de la o vreme cu spaima că în curând Transilvania va deveni o regiune autonomă, pe placul cancelariilor străine, iar peste o sută de ani limba noastră va fi cam ce este latina astăzi. Cine s-o mai vorbească, dacă Bruxelles-ul ne impune cote de migranți, iar românii au plecat și vor continua să plece în pribegie ? Renașterea națională nu va mai avea loc, patriotismul e, în ochii multora, precum o boală venerică, iar noi suntem în război cu noi înșine, abia ne mai îngăduim, deși ne împuținăm pe zi ce trece. Iar cei care pleacă sunt preocupați să uite că sunt români…”

Interviul integral poate fi citit aici.

Citiţi şi:
Privatizarea în România – un jaf naţional
De ce ni se spune adeseori că suntem hoți şi proşti?
Vom pieri ca ţară şi ca neam în câțiva ani de zile. Vom trage apa la Bucureşti şi vom face plata la Paris

yogaesoteric
23 octombrie 2017