Avocatul Toni Neacşu a prezentat efectele deciziei prin care CCR apără SIIJ. Principalul efect, stabilirea standardului ierarhiei unor norme naţionale şi europene
„Constituţia este în vârful ierarhiei, împreună cu deciziile CCR, urmată de dreptul UE…”
Constituţia României şi deciziile CCR au prioritate faţă de dreptul european şi faţă de deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a constatat Curtea Constituţională marţi, 8 iunie 2021, când pentru a patra oară a respins atacurile magistraților-activiști împotriva Secţiei pentru investigare a infracţiunilor din justiţie. De aceea, de acum înainte, orice demers de desfiinţare a SIIJ nu mai poate fi justificat decât politic, nicidecum prin prisma vreunei aşa-zise încălcări a dreptului european, a avertizat avocatul Adrian Toni Neacşu.
Mai pe româneşte (adăugăm noi): chiar dacă instanţa de contencios constituţional îi ia constant apărarea secţiei speciale, Curtea Constituţională a României nu poate opri Parlamentul să voteze desfiinţarea SIIJ, pentru simplul motiv că CCR nu se poate pronunţa pe situaţii de oportunitate politică.
Amintim că decizia CCR a stabilit nu doar constituţionalitatea secţiei speciale, ci şi faptul că Hotărârea CJUE din 18 mai 2021 din cauza nr. C-355/19 „nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 (n.r. decizia prin care Comisia Europeană i-a impus României Mecanismul de Cooperare şi Verificare) şi rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928”.
De asemenea, tot potrivit Curţii Constituţionale a României, „legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din «legile interne», constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie”.
Daună totală pentru magistraţii hashtagisti
Avocatul Toni Neacşu mai evidenţiază o implicaţie a deciziei CCR – şi anume: faptul că decizia Curţii va opri „puciul constituţional” la care s-au dedat ori se pregăteau a se deda unii judecători, aceştia argumentând aberant că dreptul european ar avea prioritate faţă de cel intern. Lumea Justiţiei a dezvăluit o asemenea monstruozitate izvorâtă din pixul judecătorului Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti, cel care a hotărât cu de la sine putere ca SIIJ nu mai există şi că procurorii acestei structuri nu sunt competenţi să soluţioneze cauze privind magistraţi. De altfel, maestrul Neacşu se referă exact la cazul Piteşti, adăugând că erau în pregătire numeroase astfel de isprăvi.
Iată postarea de pe Facebook a avocatului Adrian Toni Neacşu:
„Decizia de astăzi a CCR pe SIIJ este într-adevăr istorică şi era necesară.
Într-o singură vorbă, astăzi ne-am recâştigat Constituţia!
După apariţia Hotărârii CJUE din 18 mai 2021 se instalase haosul în justiţia noastră, haos sprijinit nu atât pe conţinutul acestei hotărâri, cât pe interpretările fanteziste şi forţate ale celor ce susţineau desfiinţarea SIIJ şi atribuirea de forţă obligatorie recomandărilor (sic) din MCV.
Decizia CCR, într-o logică juridică impecabilă şi în concordanță cu bunul simţ al Constituţiei, a venit să facă puţină ordine.
Pe înţelesul tuturor, CCR a stabilit astăzi (cu o majoritate de 7-2) următoarele:
1. SIIJ este înfiinţată prin lege de autoritatea legislativă şi este o structură constituţionala (ceea ce mai stabilise deja de 3 ori).
2. SIIJ este constituţională chiar şi în baza criteriilor enumerate în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021.
3. Instanţele de judecată nu pot stabili că o lege constatată constituţională de CCR încalcă dreptul UE aşa cum a fost interpretat în Hotărârea CJUE.
4. Instanţele de judecată nu pot aplica recomandările din MCV pentru a justifica înlăturarea legislaţiei naţionale, cu atât mai mult dacă aceasta a fost constatată ca fiind constituţională de către CCR.
5. Dreptul UE, inclusiv deciziile CJUE, nu au prioritate faţă de dispoziţiile constituţionale, Constituţia – inclusiv astfel cum este interpretată obligatoriu de către CCR – având prioritate.
Primul efect al acestei decizii este oprirea valului de dosare din justiţie prin care se pregătise constatarea nelegalităţii SIIJ din perspectiva dreptului UE şi a Hotărârii din 18 mai. O primă astfel de hotărâre a şi fost dată ieri la Curtea de apel Piteşti, dar erau pregătite zeci de dosare similare.
O parte dintre judecători (aşa-zis activişti sau rezistenţi) încercaseră de ceva vreme un fel de puci constituţional.
Pur şi simplu se pornise o acţiune coordonată de înlăturare de către judecători a normelor constituţionale şi a deciziilor CCR invocând fantezist prioritatea dreptului european (preşedintele Forumului Judecătorilor, asociaţie care a iniţiat şi organizat întreg acest demers, este de altfel specializat – fiind chiar foarte bun – tocmai în dreptul european).
Puciul constituţional a fost dejucat.
Un al doilea efect este că din acest moment Guvernul nu mai poate invoca drept motiv pentru desfiinţarea SIIJ Hotărârea CJUE ci exclusiv motive politice. Nu există justificări tehnice sau obligaţii europene, nu mai este cazul să fie invocate ipocrit, ci pur şi simplu politic SIIJ nu trebuie să mai existe.
Al treilea efect este cel mai important din punctul meu de vedere. CCR a stabilit standardul ierarhiei unor norme naţionale şi europene.
Constituţia este în vârful ierarhiei, împreună cu deciziile CCR, urmată de dreptul UE (tratatul de aderare şi celelalte acte normative europene), apoi de legislaţia naţională.
Este practic ridiculizată discuţia potrivit cu care instanţele de judecată şi judecătorii ar putea vreodată să înlăture de la aplicare deciziile CCR invocând orice hotărâre a CJUE sau orice altă normă europeană.”
Citiți și:
Adunaţi-l pe Stelică de pe jos – Ministrul Justiţiei Stelian Ion a fost băgat în perfuzii în şedinţa în care Plenul CSM a avizat negativ desfiinţarea SIIJ (I)
Papagali şi corupţi – Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Tribunalul Timiş nimiceşte inamicii SIIJ
Despre democraţie, Constituţie şi domnia legii. Ce ar fi necesar să ştie orice adolescent cu drept de vot
yogaesoteric
23 noiembrie 2021