Avram Fițiu: Top 10 greșeli majore făcute de țăranul emigrant, la întoarcerea din pribegie

Asistăm de peste 31 de ani la o incapacitate guvernamentală crasă de a oferi soluții serioase pentru milioane de emigranți români la întoarcerea acasă din pribegie. Cred că este iluzoriu să mai aștepți ca statul român să poată gândi o ofertă atractivă pentru emigrantul român. Cred că soluțiile e nevoie să provină de la noi, oamenii de rând, și nu de la stat.

Pe deviza ajută-te singur, voi urmări să schematizez un decalog antreprenorial al unui emigrant român la întoarcerea acasă în satul românesc, care și-ar propune să devină propriul stăpân.

Care sunt cele 10 greșeli/păcate clasice pe care le face cu banii săi un emigrant român când se întoarce în satul de unde a plecat?

• Investește banii în tractoare și utilaje agricole;
• Investește banii în animale;
• Investește banii în grajduri și construcții agricole (hangare etc.);
• Arendează sau concesionează teren agricol;
• Realizează producții chimizate;
• Vinde materie brută agricolă (animal pe picior, lapte, cartof, grâu etc.);
• Vinde la intermediari (samsari);
• Vinde en gros;
• Acțiunea de vânzare o face bărbatul;
• Nu are o minimă pregătire de bază în afaceri.

Care sunt cele 10 reguli pentru un emigrant care și-ar propune să câștige un venit net lunar de minimum 2.000 de euro dintr-o afacere proprie agroalimentară în satul românesc?

• Să investească banii într-un atelier de procesare de 30-80 m2 (maximum 10.000 euro pe sistem euro container de 30 m2) carne, legume/fructe, cereale etc;
• Să cumpere materie brută;
• Să proceseze doar materie brută din soiuri, rase și/sau populații rustice;
• Să realizeze produse certificate (ecologic, tradițional, etic, montan);
• Să vândă direct la consumatori (la domiciliu, la locul de muncă, în magazine proprii, în fermă) alimente (5-10 tone/an);
• Să vândă alimente personalizate;
• Să vândă la gramaje mici (50-300 g) ;
• Să vândă în extra-sezon (ex. brânză: între Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe);
• Vânzarea să fie făcută de stăpâna fermei (nu de angajați);
• Să închirieze camere fără să aibă nevoie de firmă (Declarația unică 212);

Să-și legalizeze la DSV bucătăria ca PGL (Punct Gastronomic Local) fără nicio altă investiție.

Citiți și:
Știi de ce vor să ne distrugă gospodăria țărănească?
Folosirea acestui mineral poate salva agricultura din România și va asigura recolte mai mari cu 45%

yogaesoteric
14 martie 2022