Banca Mondială scapă porumbelul. Europenii nu sunt interesați de schimbările climatice. Românii nici atât

Schimbările climatice reprezintă o problemă mai puțin arzătoare pentru cetățenii români decât pentru europenii obișnuiți: doar 7% dintre români consideră schimbările climatice cea mai gravă problemă a lumii, față de o medie a UE de aproximativ 20%, susține Banca Mondială. În ce privește decarbonizarea, instituția semnalează un aspect evident: termocentralele pe cărbune din România s-au închis fără a se pune nimic în loc, fapt care agravează dependența de importuri.

Câți europeni cred, cu adevărat, în încălzirea globală?

Românii nu cred o iotă din scenariile alarmiste privind marea încălzire globală, care, din cauza răcirii accentuate din ultima perioadă, s-a metamorfozat, subit, în schimbare climatică. Concluzia aparține chiar Băncii Mondiale, care a precizat, în Diagnosticul Sistematic de țară din acest an, că doar 7% dintre români consideră schimbările climatice o problemă, spre deosebire de o medie de 20% în Uniunea Europeană. Procentul mediei UE nu este nici el unul semnificativ, semn că propovăduitorii apocalipsei climatice nu prea au adepți. Cum însă Comisia Europeană împinge țările UE în direcția tranziției verzi și a atenuării „schimbărilor climatice”, Banca Mondială atrage atenția că această politică prezintă atât oportunități uriașe, cât și riscuri semnificative pentru România.

„Emisiile de CO2 pe cap de locuitor ale României sunt sub media UE, însă, în absența unor politici, se preconizează că ele vor crește, riscând să compromită îndeplinirea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris. Sectorul energetic este principalul contributor la emisiile de GES din România, ceea ce subliniază importanța tranziției energetice”, se arată în raportul de țară al Băncii Mondiale.

Sectorul energetic generează 66% din emisiile de gaze cu efect de seră din România, agricultura ‒ 17%, procesele industriale și utilizarea produselor ‒ 12%, iar deșeurile ‒ 5%, iar tranziția către aprovizionarea cu energie verde și către un consum de energie mai eficient este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase privind clima și pentru consolidarea securității energetice.

Importatori și atât

Banca Mondială atrage atenția asupra lipsei investițiilor importante în surse regenerabile, care să înlocuiască termocentralele pe cărbune închise, fapt care a condus la creșterea importurilor de energie.

„În cadrul PNRR, România s-a angajat să elimine complet utilizarea cărbunelui până în 2032. Într-un moment în care toate centralele pe bază de cărbune urmează să fie dezafectate, se constată că investițiile sectorului privat în capacitatea de producție din surse regenerabile au fost insuficiente încă din 2015.

În plus, este nevoie de o nouă infrastructură de transport și de echilibrare, inclusiv de rețele inteligente, pentru a gestiona înlocuirea unităților pe bază de cărbune cu tehnologii de producere variabilă a energiei electrice, precum și pentru a permite descentralizarea capacității de producție și participarea mai activă a consumatorilor de energie la gestionarea sistemului”, susține Banca Mondială.

În ceea ce privește termoficarea, majoritatea instalațiilor de producție existente funcționează de peste 30 de ani, iar modernizarea va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro. În plus, termoficarea, împreună cu sectorul industrial și cel al transportului de marfă, va va fi necesar să treacă de la combustibilii fosili la alternative mai curate, cum ar fi hidrogenul verde sau albastru, biogazul sau biocombustibilii, ceea ce presupune investiții în producerea și transportul acestora și în modernizarea echipamentelor și a instalațiilor pentru utilizarea finală.

Doar 0,25% mașini electrice

Decarbonizarea transporturilor va fi, de asemenea, importantă pentru atingerea obiectivelor de emisii zero nete, pe fondul dependenței excesive de transportul rutier și al pregătirii slabe pentru mobilitatea electrică, consideră Banca Mondială. Și asta deoarece transportul generează aproximativ 16% din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării, iar peste 90% din această pondere provine din transportul rutier. Însă, sectorul de mobilitate electrică din România se află încă într-o etapă incipientă. Deși numărul de vehicule electrice este în creștere (în 2022, una din cinci mașini vândute în țară a fost fie electrică, fie hibridă), acestea au încă o pondere scăzută în parcul auto total (în 2022, ponderea vehiculelor electrice și hibride a fost de 0,25% și, respectiv, 1,2%), în timp ce mai mult de una din patru mașini înmatriculate în țară are o vechime de peste 20 de ani. De asemenea, infrastructura de încărcare este modestă, iar cele mai multe stații de încărcare sunt concentrate în București și în alte orașe mari.

Citiți și:
Un om de știință din Olanda pune la îndoială argumentele „științifice” de la baza politicilor climatice ale guvernului olandez
Aviz pentru mass-media: 96% din datele climatice americane sunt corupte

yogaesoteric
11 septembrie 2023