Băuturile nealcoolice – surse de hidratare adevărate sau false?

 

Organismul nostru, pentru a funcționa cât mai bine, are nevoie de o cantitate apreciabilă de apă (nu lichide). Odată ce a apărut această înțelegere, industria și comerțul au fost pe fază, oferind o gamă întreagă de băuturi nealcoolice și răspândind ideea că trebuie să consumăm „lichide” și nu „apă”. Totul în paralel cu faptul că apa de la robinet nu este sănătoasă.

Așa se face că, în momentul de față, în SUA se consumă de două ori mai multe băuturi carbogazoase decât acum 25 de ani. Din nefericire, mulți încă nu știu că această creștere a contribuit la obezitate, carii dentare și osteoporoză și întreabă: Nu constituie băuturile nealcoolice o modalitate excelentă de a consuma mai multe lichide? Răspunsul este un NU categoric.

Iată câteva date în legătură cu băuturile carbogazoase:
– conțin apă, zahăr, numeroase chimicale, consumarea lor conducând la o alimentație dezechilibrată, deoarece o doză conține 120-180 de calorii goale, care produc oscilații mari ale glicemiei, declanșează o secreție mare de insulină (și știm că insulina este otravă pentru artere), iar zahărul, de obicei, se transformă în grăsime;
– băuturile carbogazoase cresc aciditatea gastrică și întârzie digestia;
– majoritatea băuturilor nealcoolice conțin conservanți, substanțe colorante, potențiatori de gust și alte chimicale, care necesită un efort în plus din partea ficatului și a rinichilor, pentru a fi metabolizate și eliminate;
– unele băuturi carbogazoase conțin substanțe iritante pentru mucoasa gastrică; cele mai multe băuturi carbogazoase conțin acid fosforic, cu efect acidifiant, care, pentru a fi neutralizat și eliminat prin rinichi, folosește calciul scos din oase, iar urmarea este osteoporoza.

Chiar dacă nu conțin alcool, aceste băuturi constituie o catastrofă pentru organism. A înlocui un rău cu un altul nu constituie o măsură înțeleaptă.

Dar sucurile de fructe sunt sănătoase?
Sucurile de fructe și vegetale sunt incontestabil mai hrănitoare decât băuturile carbogazoase. Totuși, ele sunt mai puțin hrănitoare decât produsele din care provin. În ultimă instanță, sucul de portocale, de exemplu, este un produs rafinat, din care au fost eliminate majoritatea fibrelor alimentare, de care organismul nostru are atât de multă nevoie. Sucul de portocale nu scade colesterolemia atât de eficient ca fructul întreg. Are mai multe calorii și, în același timp, satură mai puțin. Prin cuvântul NATURAL ce figurează adesea pe etichete, se pot înțelege foarte multe: apa care e adăugată, sucul de fructe, care poate reprezenta 25% din volum, dar și zahărul, care e tot natural, dar jefuit de fibre.

Cofeina

Se știe că băuturile de tip Cola și Pepsi conțin cofeină, dar numai foarte puțini sunt conștienți că majoritatea băuturilor carbogazoase conțin și cofeină și, prin intermediul lor, într-un anumit sens, întregul glob a ajuns la dependență de cofeină.

Primele relatări istorice în legătură cu cafeaua povestesc despre un păstor de capre din Abisinia, Etiopia de azi, care, în jurul anului 850 d.Hr., a observat cum caprele sale dansează în jurul a ceea ce, ulterior, a devenit cunoscut ca fiind un arbore de cafea. A gustat boabele și, conform legendei, a intrat și el în hora caprelor.

Cercetările au arătat că ingestia de cafea crește riscul bolilor cardiovasculare și neoplazice, după cum favorizează și o serie de complicații legate de sarcină.
Unul dintre motivele pentru care cafeaua e nocivă pentru organism este fapul că determină creșterea nivelului din sânge a unei substanțe numită homocisteină. Nivelurile crescute de homocisteină indică un risc crescut de morbiditate și de mortalitate cardiovasculară. Concentrații mari de homocisteină s-au întâlnit frecvent și la femeile care prezentau complicații legate de sarcină și la cele cu o evoluție nefavorabilă a sarcinii. Printre cauzele cele mai des întâlnite ale nivelurilor crescute de homocisteină sunt deficitele de folat și cobalamină, adică vitaminele B11 și B12. Observații recente arată că, în afara vitaminelor din grupul B, nivelul homocisteinei din sânge este influențat și de stilul de viață. Studii extinse au dovedit că fumatul și consumul de cafea duc la creșterea concentrației de homocisteină.
Grubben și colaboratorii săi au publicat, în American Journal of Clinical Nutrition (2000; 71:403-404), rezultatele cercetării lor, efectuate în Olanda, din care reiese că ingestia de cafea crește nivelul homocisteinei sanguine, independent de fumat.

Cofeina ne face să ne simțim vioi, deoarece blochează receptorii pentru adenozină din creier. În mod normal, adenozina înăbușă sau slăbește activitatea altor neurotransmițători. Prin blocarea adenozinei, adică a frânei, se stimulează activitatea creierului și, în mod direct, producția dopaminei. Alcoolul, nicotina, cocaina și heroina cresc de asemenea nivelul dopaminei. În mod evident, cofeina are unele proprietăți asemănătoare cu cele ale drogurilor, iar cei care o consumă nu sunt conștienți că modul lor de a se comporta este influențat de consumul de cafea. Când doza de cofeină nu mai este ingurgitată apar fenomene de sevraj. În special copiii sunt foarte vulnerabili la fenomenele de sevraj, atunci când nu mai primesc băuturile cu care s-au obișnuit.

Industria băuturilor nealcoolice exploatează proprietatea cofeinei de a crea dependență, pe care o adaugă tocmai cu acest scop, și nu pentru ameliorarea gustului. Cercetătorii de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, SUA, au găsit că numai 2 din 25 de consumatori adulți de Cola pot face deosebirea între gustul sortimentelor cu cofeină și al celor fără cofeină. Această nouă dovadă contrazice puternic pretenția producătorilor că ar adăuga cofeina numai pentru gust. În realitate se urmărește crearea dependenței!

Efectul cofeinei asupra sistemului nervos se poate vedea și la păianjen, care, după o doză de cofeină, nu mai e în stare să facă o pânză obișnuită, ci doar o caricatură.

La om, cofeina crește colesterolemia, tensiunea arterială și nivelul de trigliceridele din sânge, produce extrasistole, insomnie și amplifică procesele de eliminare a apei la nivel renal, conducând la deshidratarea organismului și generând senzația de oboseală. Cofeina trece prin placentă și afectează creșterea fetală, inhibând fosfodiesteraza, enzima responsabilă pentru desfacerea adenozin monofosfatului ciclic (AMP ciclic). Nemaifiind desfăcut, adenozin monofosfatul ciclic crește în sânge, și nivelul crescut de AMP ciclic poate interfera cu diviziunea celulară sau poate precipita vasoconstricția uterină mediată de catecolamine. Rata metabolismului cofeinei la femeile însărcinate este de 3 ori mai înceată, rezultând o acumulare a cofeinei în organismul mamei și al fătului.

Cofeina crește susceptibilitatea celulei la lipsa de oxigen, prin blocarea receptorilor specifici de adenozină.

Băutura ideală este apa

De ce? Dacă nu sunteți deshidratat, 70% din greutatea dumneavoastră o reprezintă apa, iar rinichii filtrează zilnic în jur de 180 litri de apă. Fără apă celulele organismului uman nu pot trăi și nu poate avea loc niciunul din nenumăratele procese care se desfășoară în trup. Organismul uman e alcătuit dintr-un număr imens de fabrici minuscule, dependente de apă, care conțin miliarde de unități foarte diversificate, toate dependente de apă. Pentru a menține acest sistem minunat, și deci viața, aveți nevoie zilnic de 10-12 pahare de apă. Două până la patru pahare le obțineți din alimente, restul, de opt sau chiar mai mult, trebuie să le beți ca atare, chiar dacă nu vă este sete.

Desigur, necesarul de apă diferă în funcție de greutatea corporală, efortul fizic depus și temperatura mediului înconjurător. Recomandarea de a bea 6-8 pahare de apă zilnic se referă la persoanele cu greutate normală, bărbați între 60 și 70 kg, femei între 50 și 55 kg, care depun o muncă fizică redusă, într-un mediu cu o temperatură normală. Pentru cei care consumă încă băuturi de genul celor la care ne-am referit în acest articol, nutriționiștii recomandă să bea câte un pahar de apă după fiecare băutură de acest fel, pentru a contrabalansa efectul lor deshidratant.

Citiți și:

Apa – 7 utilizări medicinale nebănuite

Cele mai periculoase băuturi din lume pe care noi le consumăm aproape zilnic

Cum se instalează cancerul, fără să bagi de seamă, dacă bei cafea pe stomacul gol

 

yogaesoteric
22 decembrie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More