Big Brother în acțiune: San Francisco desfășoară un program pilot care permite poliției să monitorizeze în direct camerele de supraveghere private

În octombrie 2022, liderii orașului San Francisco au aprobat un program pilot de 15 luni care permite poliției să monitorizeze în direct, fără mandat, imaginile de pe camerele de supraveghere deținute de întreprinderi și civili care și-au dat consimțământul.

Decizia autorităților din San Francisco a reprezentat o înfrângere majoră pentru o largă coaliție de grupuri de apărare a libertăților civile care au susținut că această măsură ar oferi poliției puteri de supraveghere fără precedent. De asemenea, a marcat o îndepărtare de la poziția privind supravegherea pe care conducerea orașului o menținuse anterior.

În mai 2019, consiliul de administrație făcuse istorie, transformând San Francisco în primul oraș care a interzis utilizarea recunoașterii faciale de către orice agenție guvernamentală locală. La momentul respectiv, a declarat supervizorul Aaron Peskin, orașul avea o „responsabilitate supradimensionată de a reglementa excesele tehnologiei”.

Dar, după trei ani, o pandemie și multe proteste împotriva nedreptății poliției, unii membri ai consiliului local spun acum că este cazul să găsească un echilibru între preocupările legate de confidențialitate și necesitatea de a permite agenților de aplicare a legii să „utilizeze anumite tehnologii pentru a face San Francisco mai sigur”.

Grupurile de susținere a vieții private spun că această schimbare face parte dintr-un fenomen mai larg în orașele din SUA, unde temerile legate de creșterea criminalității au determinat poliția și oficialii aleși să extindă utilizarea tehnologiei de supraveghere, chiar dacă nu există întotdeauna dovezi clare că aceasta este eficientă în descurajarea sau rezolvarea infracțiunilor.

În Detroit, consiliul municipal se află în mijlocul unei discuții care durează de luni de zile pentru a decide dacă să extindă sau nu contractul cu compania de detectare a focurilor de armă ShotSpotter. Iar orașul New Orleans a retras anumite elemente din propria interdicție de recunoaștere facială, permițând poliției să solicite utilizarea acestei tehnologii controversate.

„Oamenilor li se spune că există o creștere a numărului de infracțiuni și poate că ei înșiși se confruntă cu unele dintre ele, așa încât vor să vadă că se face ceva în acest sens”, a declarat Dave Maass, director de investigații la Electronic Frontier Foundation, o organizație pentru apărarea libertăților civile. „Iar pentru oficialii aleși, aruncarea de bani în tehnologia de supraveghere este un aspect politic și ușor de făcut”.

Este o continuare a soluționismului tehnologic, a susținut Maass: „Furnizorii vin promițând lumii aceste tehnologii fără să vorbească despre riscuri sau amenințări, iar factorii de decizie politică le înghit pur și simplu pentru propriile interese, fără să își ridice semne de întrebare.”

La fel ca multe orașe din SUA, San Francisco a cunoscut în ultimii ani schimbări complicate în dinamica criminalității, asistând la o creștere a numărului de omucideri raportate și a anumitor infracțiuni împotriva proprietății, dar și la o scădere a numărului total de rapoarte privind infracțiunile violente.

Cu toate acestea, mulți locuitori și proprietari de afaceri din oraș spun că percep criminalitatea ca fiind în creștere. Iar orașul a ajuns pe prima pagină a ziarelor naționale din cauza unor spargeri și jafuri de profil, a unor rate ridicate de spargeri de mașini și a unei urgențe persistente în ceea ce privește persoanele fără adăpost, ceea ce a pus presiune asupra primarului moderat al orașului, London Breed.

Susținătorii au afirmat că accesul la înregistrările video în timp real va ajuta la atenuarea deficiențelor cauzate de lipsa de personal la departamentul de poliție din San Francisco – un sentiment împărtășit de unele dintre asociațiile afaceriștilor din oraș, grupuri non-profit create în parteneriat cu municipalitatea care se concentrează pe îmbunătățirea anumitor zone comerciale din San Francisco. „Cu cât mai puțini ofițeri și cu cât le putem face munca mai ușoară, cu atât mai bine”, a declarat Tracy Everwine, care conduce districtul comercial Mid-Market, pentru San Francisco Standard.

Biroul lui Breed, care a sponsorizat legislația privind camerele private, a lăudat decizia consiliului și a declarat că aceasta „echilibrează nevoia de a le oferi polițiștilor noștri un alt instrument pentru a aborda provocările semnificative în materie de siguranță publică și de a-i trage la răspundere pe cei care încalcă legea”.

Biroul primarului a declarat că programul a fost o politică „sensibilă” cu „măsuri de protecție puternice împotriva utilizării abuzive a acestei tehnologii”.

Aceasta include „dreptul proprietarului sau al operatorului de a refuza orice cerere de acces, un mandat prin care poliția să păstreze un jurnal al tuturor cererilor scrise de acces care să poată fi verificate la cerere, formare specială pentru orice ofițer care ar avea acces la înregistrările video și interdicții explicite împotriva utilizării accesului temporar la înregistrările video în direct pentru a lua în vizor pe oricine care își exercită drepturile prevăzute de primul amendament”, a declarat biroul primarului.

Schimbarea de ton nu a fost unanimă în rândul legislatorilor orașului. Supraveghetorul Dean Preston, care a votat împotriva ordonanței, a declarat pentru Axios că este „întristat” de cât de mult s-a îndepărtat consiliul de administrație de la „angajamentul comun de a transforma orașul și societatea noastră pentru a nu deveni o societate în care poliția are puteri excesive, care supraveghează excesiv, care incriminează excesiv și care încarcerează excesiv oamenii, în special persoanele de culoare”.

„Nu există nicio dovadă că acest tip de supraveghere pe scară largă, în special supravegherea în direct, reduce criminalitatea sau ne face să fim mai în siguranță în vreun fel”, a continuat el.

Susținătorii libertăților civile au afirmat că extinderea accesului poliției la camerele de supraveghere a fost un alt semn că interesele de afaceri le depășesc pe cele ale locuitorilor orașului. Este o „eludare a voinței publice”, a declarat Steven Renderos, directorul executiv al grupului de apărare rasială și economică Media Justice. El a descris interdicția de recunoaștere facială ca fiind o politică ce a venit din voința oamenilor, iar noua ordonanță ca fiind una pentru care au făcut lobby districtele de afaceri și antreprenorii din oraș.

„Mă tem pentru un oraș care a fost modelat de perspectivele câtorva persoane, iar perspectivele celor puțini sunt cele care influențează deciziile politice”, a declarat Renderos.

Coaliția a susținut, de asemenea, că există puține dovezi că accesul la transmisiunile în direct ale camerelor de supraveghere ar putea ajuta la prevenirea sau rezolvarea infracțiunilor, citând un studiu din 2008 al Universității Berkeley care arată că prezența camerelor nu a descurajat în mod semnificativ comiterea de infracțiuni. Un studiu din 2016 din Newark, New Jersey, a avut rezultate similare, indicând că, cu excepția furturilor de mașini, o rețea de camere de supraveghere nu a arătat o reducere semnificativă a infracțiunilor.

„Mulți dintre cei care au ieșit să susțină propunerea și să sprijine această măsură au fost proprietari de afaceri care lucrează în zona de vânzare cu amănuntul și care sunt îngrijorați de furturile și infracțiunile din magazine”, a declarat Jennifer Jones, avocat specializat în tehnologie și libertăți civile la ACLU. „Din păcate, ei nu au căutat să afle dacă este adevărată această prezumție că supravegherea prin camere în direct ar preveni infracțiunile sau le-ar diminua.”

De asemenea, ei au subliniat potențialul ca poliția să exploateze mecanismul pentru a încălca activitățile protejate de primul amendament, cum ar fi protestele. În 2021, ACLU a dat în judecată poliția din San Francisco pentru că a accesat imagini în direct de la camerele de supraveghere din cartierul Union Square în timpul unui protest împotriva brutalității poliției, ca răspuns la uciderea lui George Floyd. ACLU a pierdut în cele din urmă procesul (și acum face apel la decizie), dar a susținut că poliția a încălcat ordonanța orașului care prevedea la momentul acela că ar fi fost necesară o aprobare prealabilă pentru utilizarea oricărei tehnologii de supraveghere.

„Problema este că poliția s-a dovedit a fi lipsită de responsabilitate atunci când vine vorba de supraveghere”, a declarat Maass. „Chiar și atunci când există reguli, ei nu vor să le respecte”.

În cele din urmă, consiliul a decis că programul pilot de 15 luni include suficiente măsuri de protecție pentru a merge mai departe și a evalua eficacitatea acestuia. „Așa cum am mai spus, se ridică întrebarea: Este perfect?” a declarat Peskin pentru Axios. „Probabil că nu. Merită o încercare? Eu cred că da”.

Supervizorii Preston și Peskin nu au răspuns la solicitarea mass-media de a oferi comentarii suplimentare legate de așa-zisele măsuri de protecție menționate.

Citiți și:
Noua normalitate-fără intimitate: #Chatcontrol: Parlamentul UE a aprobat supravegherea în masă a comunicațiilor private
Un studiu arată că supravegherea în masă a populației reduce apoi la tăcere opiniile ce sunt diferite de cele unanim acceptate
Noua cască de poliție utilizează programe de recunoaștere facială și identifică persoanele suspecte de covid-19

 

yogaesoteric
24 ianuarie 2023