Care este adevarata cauza a bolii celiace?

 

Boala celiacă este o tulburare autoimună. Numele provine din cuvântul grecesc pentru „durere intestinală”. Proteina numită gluten, din grâu, orz şi secară, provoacă reacţia organismului de atacare şi distrugere a intestinului subţire. Complicaţiile variază de la diaree şi anemie, la osteoporoză şi, în cazuri extreme, limfom.

Aproape toate persoanele cu boală celiacă au una dintre cele două versiuni ale unui receptor celular numit antigenul leucocitar uman sau H.L.A. Aceşti receptori cresc în mod natural răspunsul imun al transportatorilor la gluten. Acest fapt face ca boala celiacă să fie unică printre bolile autoimune.

Factori care pot declanşa boala celiacă

În concluzie, există doi factori care pot declanşa boala şi anume proteina numită gluten şi factorul genetic. Acestea sunt clar definite de cercetători drept cauze ale acestei boli. În cele mai multe cazuri eliminarea glutenului din dieta pacientului duce la dispariţia simptomelor.

Recent cercetătorii au început să caute şi alte explicaţii.

„Vorbim despre o boală autoimună numai atunci când sunt atinse toate punctele. Am început însă să strângem dovezi că ar putea fi vorba şi de altceva”, spune Alessio Fasano, directorul Centrului de Cercetare şi Tratament al Bolii Celiace de la Massachusetts General Hospital din Boston.

Creşterea incidenţei bolii celiace poate fi explicată prin consumul crescut de grâu (soiuri de grâu modificate genetic, bogate în gluten) precum şi prin omniprezenţa glutenului în produsele alimentare procesate. Cu toate acestea, epidemiologia bolii celiace nu acceptă întotdeauna această idee.

Studii

Un studiu recent a comparat prevalenţa bolii celiace în rândul copiilor finlandezi în comparaţie cu copiii ruşi din regiunea Karelia, aflată la graniţa dintre Finlanda şi Rusia. La studiu au participat în jur de 5.500 de subiecţi. Astfel, studiul demonstrează o prevalenţă de aproximativ unul din 100, în rândul copiilor finlandezi. Folosind aceleaşi metode de diagnostic, boala celiacă a fost prezentă doar la unul din 500 dintre copiii ruşi.

Modelele de consum de grâu diferite nu pot explica această discrepanţă. Se pare că ruşii consumă mai mult grâu decât finlandezii. Nici genetica nu poate. Cele două populaţii de studiu sunt, din punct de vedere cultural, lingvistic şi genetic, înrudite. Variantele de gene predispozante sunt la fel prezente în ambele grupuri.

Această discrepanţă este valabilă şi pentru alte boli autoimune. Finlanda ocupa primul loc în lume pentru diabet zaharat de tip 1, dar printre ruşii din zona respectivă, boala este de aproape şase ori mai puţin frecvenţă. Anticorpii care indică tiroidita autoimună sunt, de asemenea, mai rar întâlniţi în rândul populaţiei ruse, precum şi riscul de a dezvolta alergii.

Cum explică cercetătorii acest aspect?

Analiza prafului din casă şi a apei potabile sugerează că în zona locuită de ruşi s-a găsit o mai mare varietate şi cantitate de microbi, care în Finlanda au fost absenţi.

Un alt exemplu ar fi că trei din patru copii ruşi aveau Helicobacter pylori, în timp ce la doar unul din 20 de copii din Finlanda bacteria a fost prezentă. Se ştie că această bacterie poate provoca ulcere şi cancer de stomac, dar există şi dovezi care sugerează că poate proteja organismul împotriva astmului.

Cauza bolii celiace – microbiom sărac?

Concluzia cercetătorilor este că această bogăţie microbiană în cazul populaţiei ruse nu face decât să-i protejeze de boli autoimune şi alergice prin consolidarea sistemului imunitar, care protejează organismul împotriva unor astfel de boli.

De asemenea, Yolanda Sanz, cercetător la Institutul de Agrochimie şi Tehnologii Alimentare din Valencia, Spania, conduce un studiu convingător pentru importanţa microbilor intestinali. Cu ani în urmă, Dr. Sanz a remarcat faptul că un grup de bacterii native la nivelul intestinului, cunoscut sub numele de bifidobacterii, a fost relativ sărăcit la copiii cu boala celiacă, comparativ cu martorii sănătoşi, în timp ce alţi microbi, inclusiv tulpini de E. coli native, au fost excesiv de abundente şi de virulente. Ea a constatat că E. coli a amplificat răspunsul inflamator al celulelor intestinale umane la gluten în timp ce bifidobacteriile au făcut ca răspunsul să treacă de la inflamaţie la toleranţă.

Aceasta este o informaţie interesantă pentru persoanele cu boala celiacă. Dacă învăţăm cum să ne optimizăm şi să ne echilibrăm microbiomul împreună cu dieta fără gluten putem face ca simptomele persistente să poată fi atenuate. Dacă ne putem modula microbiomul cu ajutorul probioticelor ne putem îmbunătăţi considerabil sănătatea.

Din moment ce a fost găsită legătura dintre dezechilibrul bacteriilor din organismul uman şi bolile autoimune, echilibrarea şi optimizarea microbiomului poate scădea, de asemenea, riscul de alte boli autoimune, care apar mai frecvent la persoanele cu boala celiacă.

Citiţi şi:

Copiii au nevoie de contactul cu microbii pentru dezvoltarea imunităţii. Mediile hiper-igienice pot duce la probleme cronice de sănătate

Cum pot bacteriile controla tot ceea ce facem

 

yogaesoteric
22 ianuarie 2020

 

Also available in: English Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More