Casa Albă, nemulțumită de concesiile Moscovei

Europenii războinici din aripa globalistă nu par a avea motive de îngrijorare. Deocamdată. Președintele Trump și-a început mandatul de pe poziții de forță față de Moscova. L-a descris pe Putin ca fiind aproape învins, gata să se arunce la picioarele „împăratului” pentru a cere îndurare. În același timp, a prognozat că Rusia va pierde, într-un fel sau altul.

Compromisul vizat de Trump se rezumă la înghețarea conflictului de-a lungul liniei de contact. Eventual cu prezența unor trupe europene de menținere a păcii. Rușii refuză ideea, subliniind că încetarea focului fără garanții de securitate oferite Moscovei va conduce la reizbucnirea conflictului după ce armata ucraineană se va repune pe picioare.

Războiul continuă să fie profitabil pentru SUA pe toate planurile. Administrația Trump nu se grăbește, în ciuda retoricii din campania electorală. Americanii știu că obiectivul Kremlinului de denazificare este irealizabil.

Rușii ar putea doar teoretic să cucerească Kievul și să instaleze un nou guvern. Practic, pe măsură ce se îndepărtează de zonele locuite în majoritate de ruși, misiunea devine cvasi-imposibilă. Lui Putin i-ar fi necesar să dubleze sau chiar să tripleze efortul de război, cu pierderi umane semnificative și fără a avea siguranța victoriei. La limită, dacă capitala ar fi supusă unui asediu, guvernul și oamenii fideli lui Zelenski s-ar retrage din Kiev într-un oraș de la granița cu Polonia.

Disponibilitatea lui Putin pentru dialog nu este deloc întâmplătoare. Moscova știe că odată cu recuperarea teritoriilor ucrainene incluse în Federația Rusă „operațiunea specială” poate fi considerată încheiată. Desfășurarea armatei lui Putin dincolo de ceea ce Rusia spune că-i aparține ar fi un gest aproape sinucigaș. Așa că din punctul de vedere al Kremlinului, peste câteva luni va înceta ofensiva, iar rușii își vor consolida pozițiile defensive de-a lungul noilor frontiere.

Cu alte cuvinte, vom avea o înghețare de facto a ostilităților, chiar dacă nu totală. Ucraina va avea timp să-și refacă trupele și să atace la rându-i atât teritoriile ocupate, cât și pe direcția Moscovei.

Trump a dat de înțeles că are tot timpul din lume. Și că vrea să-l ajute pe Zelenski să obțină mai mult decât Moscova intenționează să cedeze. În fond, ideea de a provoca înfrângeri strategice Rusiei reprezintă pivotul politicii externe americane din ultimii 80 de ani, indiferent de administrațiile care s-au perindat pe la Casa Albă.

Este de așteptat ca Trump să lase evenimentele să se desfășoare „de la sine”, prin preluarea sarcinii războiului din Ucraina de către europeni. Noul președinte american ar fi dispus să calce apăsat pe interesele lui Zelenski doar dacă Putin i-ar oferi, la schimb, ceva substanțial. Ca de pildă, sabotarea alianței cu China. Sau măcar renunțarea la atacurile BRICS asupra dolarului.

După modelul lui John F. Kennedy, președintele Trump s-a pretins a fi liantul păcii între SUA și Rusia. Într-un discurs susținut pe 10 iunie 1963, la un an după criza rachetelor cubaneze, JFK i-a ridicat în slăvi pe ruși. Iar ulterior a propus Tratatul de interzicere limitată a testelor nucleare.

Poate că decizia recentă a administrației Trump de a tăia ajutorul militar pentru Ucraina (126 miliarde dolari donați până acum) reprezintă mai mult decât pasarea responsabilității pe umerii Europei. Poate că e primul indiciu al renunțării la ideea de a-i provoca Rusiei o „înfrângere strategică”. Mai ales că Moscova a dat de înțeles că a strâns și mai tare parteneriatul cu China. Deci va fi foarte greu de pus în genunchi.

Pe de altă parte, declarații ca cele ale lui Nikolai Patrușev („Este posibil ca în anul următor Ucraina să înceteze să mai existe cu totul”) fac parte doar din arsenalul propagandistic al Rusiei. Moscova se află într-o situație dificilă pentru că nu prea are ce să pună pe masa negocierilor fără ca respectivele concesii să nu arate ca o înfrângere.

Iar Trump știe asta. Și vrea să profite din plin.

Citiți și:
Robert Kagan și falsele argumente despre Ucraina
Rusia va discuta cu Trump, nu și cu „paraziții strategici” europeni

yogaesoteric
10 februarie 2025