Ratarea rataţilor, forma bunului-simţ la români
Cu ceva timp în urmă, pe vremea când Ţuţea încă mai era în viaţă, uluit de cele câteva cărţi ale sale (Între Dumnezeu şi neamul meu, Filosofia nuanţelor, Lumea ca teatru etc.), dar mai ales de imaginea unui Socrate al momentului şi al românilor în special, m-am apucat, asemenea…
Mai mult...
Mai mult...