Şivaism

Tradiţia orală din Caşmir afirmă că Abhinavagupta a cântat acest imn atunci când a intrat, împreună cu discipolii săi, în peştera lui Bhairava pentru a-şi găsi acolo sfârşitul, peştera închizându-se, conform aceleiaşi tradiţii, în urma lor. La apariţia acestei legende a contribuit şi faptul că aici, Shiva este invocat atât sub…
Mai mult...

Literatura sanscrită este bogată în imnuri închinate diferitelor aspecte ale Divinului, imnuri ce sunt recitate sau cântate zilnic, în timpul orelor de rugăciune. Aceste imnuri nu conţin doar proslăviri sau rugi ci şi teme filosofice sau mistice. Aproape toţi filosofii indieni au compus şi astfel de imnuri, fie ca o…
Mai mult...

Siddha Siddhanta, sau şivaismul Gorakshanatha, se consideră în general a fi apărut în linia primelor ordine ascetice ale Indiei. Înţeleptul Gorakshanatha a fost un discipol al lui Matsyendranatha, sfântul patron al Nepalului, revendicat deopotrivă atât de anumite şcoli esoterice…
Mai mult...

Cele 36 de tattva-e sunt împărţite în patru grupe, reprezentând cele patru etape ale existenţei şi ale creaţiei, ca şi cele patru stări ale conştiinţei. Acestea sunt: 1. Planul fizic, căruia îi corespunde starea de veghe. În acest plan regăsim lumea fizică, corpurile noastre fizice, starea de veghe. 2. Planul subtil (astral),…
Mai mult...

Aceste patru strofe dense dar clare descriu suprema stare mistică a yoghinului şivait sau a eliberatului în viaţă (jivanmukta). În limbajul şcolii şivaite, această stare este denumită shambhavi-mudra (s.1) sau bhairavi-mudra, "atitudinea divină" sau "pecetea lui Shiva", corespunzător dublului înţeles al cuvântului mudra:…
Mai mult...

Şivaismul din Caşmir, cu accentul său puternic pe recunoaşterea de către om a unei deja existente unităţi cu Shiva, este cea mai unitară şi mai monistă dintre cele şase şcoli şivaite pe care am urmărit să le prezentăm aici. El a apărut în sec. IX în nordul Indiei, pe atunci un conglomerat de mici regate feudale.…
Mai mult...

Supremul, Absolutul, Realitatea Ultimă şi Supremul Dumnezeu (anuttara) nu este aici un obiect al rugăciunii sau al reflexiei, fiind mai degrabă domeniul în care poetul mistic acţionează, dorind să-l facă părtaş la aceasta pe cel ce citeşte şi ascultă imnul său. Prin urmare, acest imn nu este unul despre Suprem ci mai degrabă el…
Mai mult...

Şivaismul este, la propriu vorbind, cea mai veche cale spirituală a lumii. În India, şivaismul are o vechime multimilenară, săpăturile arheologice de la Mohenjo Daro şi Harappa revelându-i o istorie care merge chiar dincolo de calcolitic. Shiva…
Mai mult...

Mai mult...

Gruparea Pashupata (provenind de la Pashupati, nume al lui Shiva, însemnând "Stăpânul animalelor", de fapt al tuturor creaturilor) este cea mai veche grupare şivaită cunoscută, fiind o grupare de călugări ascetici. Se spune că ei hoinăreau, lăsând urme în praf cu tridenţi de fier şi cârje…
Mai mult...